Fond funciar. Decizia nr. 62/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 62/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 629/45/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 62/2015
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. G.
Judecător C.-A. S.
Judecător L. P.
Grefier A.-M. P.
Pe rol se află judecarea cererii de revizuire formulată de revizuienta C. G. în contradictoriu cu intimații PATRAȘCU L., PATRAȘCU MIHAIȚĂ, PATRAȘCU M., N. M. V., D. M. V., D. M. I., PATRAȘCU M. C., C. M. E., B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R. (F. B.) P. A., B. P. M., C. M. E., G. M. N., P. L., P. M., N. M. V., D. M. V., D. M. I., P. M. C., C. M. E., C. D., C. G., C. L. DE FOND FUNCIAR P. ILOAIEI, P. P. ILOAIEI, P. M., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, împotriva deciziei civile nr. 1705/05.07.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/245/2008, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 19.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când în aceeași compunere, a hotărât:
CURTEA DE APEL
Asupra cererii de revizuire de față,
Curtea notează că, prin cererea inițială de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 752/99/06.02.2014, revizuienta C. G. a solicitat în contradictoriu cu intimații G. M. N., Patrașcu L., Patrașcu Mihaiță, Patrașcu M., N. M. V., D. M. V., D. M. I., Patrașcu M. C., C. M. E., B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R. (fostă B.) P. A., B. P. M., C. M. E., C. D., C. G., C. L. de Fond Funciar P. Iloaiei, P. Orașului P. Iloaiei și C. Județeană de Fond Funciar Iași, revizuirea deciziei civile nr. 1705/05.07.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, cererea fiindîntemeiată pe disp. art. 322 pct. 1, 2 și 7 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 443/2014 din 28.03.2014 pronunțată de Tribunalul Iași a fost respinsă cererea de repunere în termenul pentru formularea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 1 și 2 Cod procedură civilă și admisă excepția tardivității formulării cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 1 și 2 Cod procedură civilă.
A fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 1 și 2 Cod procedură civilă, formulată de revizuienta C. G. în contradictoriu cu intimații G. M. N., Patrașcu L., Patrașcu Mihaiță, Patrașcu M., N. M. V., D. M. V., D. M. I., Patrașcu M. C., C. M. E., B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R. (fostă B.) P. A., B. P. M., C. M. E., C. D., C. G., C. L. de Fond Funciar P. Iloaiei, P. Orașului P. Iloaiei și C. Județeană de Fond Funciar Iași, împotriva deciziei civile nr. 1705/05.07.2013 pronunțată de Tribunalul Iași.
A fost disjunsă judecarea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă și s-a dispus înregistrarea separată, la același complet, fixându-se termen de judecată, pentru când au fost citate părțile cu mențiunea de a răspunde la excepția necompetenței materiale a instanței.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 746/2014 din 16 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Iași, a fost declinată în favoarea Curții de Apel Iași competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, formulată de revizuienta C. G. în contradictoriu cu intimații G. M. N., Patrașcu L., Patrașcu Mihaiță, Patrașcu M., N. M. V., D. M. V., D. M. I., Patrașcu M. C., C. M. E., B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R. (fostă B.) P. A., B. P. M., C. M. E., C. D., C. G., C. L. de Fond Funciar P. Iloaiei, P. Orașului P. Iloaiei și C. Județeană de Fond Funciar Iași.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr._ .
In motivarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile de art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, revizuienta C. G. susține că îndeplinește condițiile de admitere a cererii, întrucât, în cuprinsul deciziei civile nr. 1705/05.07.2013 Tribunalul Iași, prezentând considerentele avute în vedere la luarea soluției, evidențiază, la fila 18, paragraful 4 din hotărâre următoarele: "limita dintre proprietățile C. și P. a fost stabilita prin decizia civila pronunțata in dosarul nr 5840/2005, prin care titlul de proprietate nr._/2003 pentru 2000 mp fost anulat parțial pentru suprafața de 52,5 mp”.
Apreciază că instanța s-a aflat într-o grava eroare când a pronunțat soluția astfel motivată, întrucât la dosarul cauzei a fost depusa decizia civila nr. 1034/21.07.2006 din dosarul 1782/2006 al Tribunalului Iași, pronunțata de un complet ce avea parțial aceeași componență cu cea care a pronunțat hotărârea contestata pe această cale.
Intrucât prin decizia nr. 1034/2006 a Tribunalului Iasi, a fost admis recursul revizuientei si s-a respins cererea privind anularea titlului de proprietate_/2003, dosarul având aceleași parti, obiect si cauza, se impune admiterea revizuirii.
Potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă judecătorii, au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii fantelor si prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale.
Cum exista doua hotărâri definitive si irevocabile contradictorii, date de instanțe de același grad si de complete aproximativ in aceeași componenta, care privesc aceeași, cauza, obiect si părți, existând tripla identitate de elemente, hotărârile fiind pronunțate in dosare diferite, se impune ca, in baza art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, revizuirea sa fie admisa, fundamentul acestui motiv de revizuire reprezentându-l instituția puterii lucrului judecat.
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de proces echitabil in sensul art. 6 CEDO presupune ca o instanța interna sa fi examinat in mod real toate problemele esențiale ce i-au fost supuse, ori in cauza de fata instanța nu s-a pronunțat, nu a argumentat, tocmai pe motivele de fapt invocate de către intimați, care erau determinante pentru verificare si analizare, aspecte ce trebuiau sa se regăsească in soluția pronunțata, (cauza Albina împotriva României, publicata in M. Of. 1049/25.11.2005, încălcând si dispozițiile din Carta DFUE (Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, pe scurt „Carta UE").
România fiind un stat de drept, care face parte din Uniunea Europeană și care și-a asumat anumite obligații față de aceasta în baza art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, trebuie să respecte prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și să asigure aducerea la îndeplinire a cerințelor celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.
Astfel, fata de toate aspecte invocate, solicită să se admită revizuirea, să se anuleze decizia pentru contrarietate de hotărâri.
În cauză, la termenul de judecată din 27 octombrie 2014, avocat I. pentru intimați a invocat excepția tardivității formulării cererii de revizuire.
Pentru termenul de judecată din 8 decembrie 2014, revizuienta C. G. a depus note de ședință prin care a solicitat respingerea excepției tardivității cererii de revizuire pe considerentul că aceasta nu a fost invocată prin întâmpinare, ce ar fi trebuit depusă cu 5 zile înaintea termenului de judecată.
La termenul de judecată din 19.01.2015 revizuienta C. G. a susținut că cererea de repunere în termenul de formulare a revizuirii – invocat în cererea inițial înregistrată la tribunal - este valabilă și pentru cererea de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă,
Curtea a pus în discuția părților cererea revizuientei de repunere în termen, excepția intimaților referitoare la tardivitatea formulării cererii de revizuire cât și împrejurarea susținută de revizuientă, a neinvocării excepției tardivității formulării cererii de revizuire, prin întâmpinare.
Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, precum și cererea revizuientei de repunere în termen pentru formularea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, respectiv neinvocarea excepției tardivității prin întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Cu privire la situația de fapt evocată de revizuienta C. G., Curtea notează:
Prin decizia a cărei revizuire se solicită în cauza pendinte, respectiv decizia civilă nr. 1705/05.07.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, pronunțată într-o rejudecare după casare, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții G. M. N., Patrașcu L., Patrașcu Mihaiță, Patrașcu M., N. M. V., B. M. V., D. M. I., Patrașcu M. C., C. M. E., C. M. E. în contradictoriu cu pârâții B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R. (fostă B.) P. A., B. P. M., C. D., C. G., C. G., C. L. de Fond Funciar P. Iloaiei, P. Orașului P. Iloaiei și C. Județeană de Fond Funciar Iași și s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/18.02.2003 emis pe numele C. G. pentru suprafața de 144 m.p. teren situat în T 49, . schiței anexe nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de experții B. C. D., C. V. și Keller Viktor, delimitat prin punctele B, C, D, 28, 25, 23, B, expertiză care face parte integrantă din hotărâre. Totodată, a fost omologat raportul de expertiză și au fost respinse cererile privind rectificarea titlului de proprietate și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 124/15.02.2005.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că autorul reclamanților, C. G. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,06 mp, în temeiul Legii 18/1991, în calitate de moștenitor al lui C. C. G..
C. C. G. a fost înscris în Registrul agricol din 1959 -1962 cu suprafața totală de 2,06 ha din care, 2 ha teren arabil și 0,06 ha curți, clădiri în ..
Moștenitorului C. G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate, în baza legilor fondului funciar pentru suprafața de 1,75 ha prin titlul de proprietate nr._/20.05.1993 și pentru suprafața de 0,2 ha prin titlul de proprietate nr._/18.03.2003 (în total 1,95 ha).
Reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie cu cei 2000 mp s-a făcut potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pe terenul rezervă la dispoziția Comisiei locale de fond funciar.
Terenul reconstituit prin cele două titluri de proprietate este situat astfel: 1,1166 ha teren intravilan P. Iloaiei, tarlaua 60, . mp teren intravilan P. Iloaiei tarlaua 49, . 6334 mp teren extravilan P. Iloaiei, tarlaua 9/1, ./2.
Expertul a menționat că identificarea suprafeței de 600 mp din registrul agricol nu a putut fi realizată deoarece nici reprezentantul primăriei, nici pârâta nu au indicat amplasamentul acestei suprafețe.
S-a constatat că terenul în suprafață de 2000 mp cuprins în titlul de proprietate contestat a fost constituit și nu reconstituit, fapt care confirmă faptul că suprafața de 600 mp nu se regăsește în interiorul amplasamentului primit prin titlul de proprietate.
Justificarea primăriei privind constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2000 mp a fost că terenul cuprins între .. Scobâlțeni este considerat rezervă a comisiei locale de fond funciar pentru care a fost întocmit planul parcelar cu loturi pentru locuințe (anexa 3).
In urma constatărilor din teren s-a observat faptul că acesta nu a fost respectat de către cei puși în posesie.
Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 372/24.11.1923 și contractului de vânzare-cumpărare nr. 342/9.03.1939, M. și A. P. au cumpărat de la H. Ț. locul de casă în suprafață de 300 mp în perimetrul târgului Podul Iloaiei având ca vecini: la N – râul Bahlui; la S - . – R. și la V – V. C..
Din adeverința nr. 3220/2004 a Primăriei Comunei P. Iloaiei rezultă că P. M. a figurat în registrul agricol nr. 5, fila 15, în anul 1959 cu suprafața de 1,72 ha teren agricol.
Din acest teren suprafața de 1,50 ha a fost reconstituit conform Legii 18/1991, prin Decizia de acționar nr. 6378/04.11.1992 la SCA P. Iloaiei, iar suprafața de 0,1892 ha prin titlul de proprietate nr._/17.06.2002.
Diferența de suprafață de 300 mp intravilan nu a fost inclusă în titlul de proprietate. Această suprafață de 300 mp nu figurează înscrisă în CAP P. Iloaiei, fiind deținută în fizic.
Conform evidenței cadastrale a OCPI Iași din anii 1988 P. M. deține în intravilanul comunei P. Iloaiei, tarlaua 49, . de 1358 mp. Din probele administrate în cauză rezultă faptul că suprafața de 300 mp se regăsește în perimetrul acestei parcele.
Contractul de vânzare cumpărare nr. 342/9.03.1939 nu are o schiță anexă cu dimensiuni, astfel încât configurarea vechiului amplasament a fost făcută cu aproximație, ea fiind delimitată totuși de două vecinătăți ce pot fi identificate cu exactitate în teren: proprietatea C. și . class="Style7"> Celelalte două vecinătăți, la E râpă și la S râul Bahlui nu sunt poziționate pe planuri (pe planul aerofotogrametric din anul 1979 este figurat un afluent al Bahluiului care se presupune că în contractul de vânzare cumpărare din anul 1923 a fost denumit Bahluieț).
Experții au realizat însă o identificare a suprafeței de 300 mp pe schița anexă nr. 1 la Raportul de expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin punctele: A,B,C,D,E,A menționând că pe baza vecinătăților și a datelor de care se dispune nu se poate stabili exact configurația vechiului amplasament pentru terenul în suprafață de 300 mp așa cum era aceasta în anul 1939.
Suprafața de 2000 mp din titlul de proprietate nr._/18.02.2003 a fost identificată pe schița anexă nr. 1 conform planului parcelar ( punere în posesie) fiind delimitată de punctele: C,2,19,9,10,11,C, rezultând o suprapunere de 27 mp suprafață delimitată de punctele C,D 28, C.
Conform realității din teren suprafața de 2000 mp ( măsurat 2039 mp) este identificată de punctele B,C,1,22,20,21,6,7,8,12,13,14,18,25,23,B, rezultând o suprapunere de 145 mp delimitată de punctele B,C,D,28,25,23,B.
Din concluziile raportului de expertiză rezultă faptul că suprafața de 300 mp nu se suprapune peste terenul deținut de vecinul Căpătână.
Conform planului parcelar și planului cadastral, la est de proprietatea C. există figurată o stradă denumită pe planul cadastral . din teren, . în anexa 1 la est de proprietatea V.; cea figurată pe cele două planuri (planul parcelar și planul cadastral) nu există în realitate.
Conform Contractului de vânzare cumpărare, terenul în suprafață de 300 mp se învecinează la vest cu proprietatea C., de aici rezultând că între cele 2 terenuri nu exista drum.
Conform datelor furnizate de reprezentantul Comisiei locale de fond funciar, suprafața de teren situată la Sud de . considerată rezerva Comisiei locale de fond funciar, motiv pentru care au și întocmit planul parcelar, loturi pentru locuințele dintre .. Scobâlțeni.
Din suprafața de 300 mp în litigiu, suprafața de 156 mp delimitată de punctele A,26,B,23,25,24,A este teren la dispoziția comisiei locale de fond funciar, iar suprafața de 144 mp delimitată de punctele B, C, D,28,25,23,B este teren stăpânit de pârâți.
Prin concluziile la răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, experții B. C.-D., C. V. și Keller Viktor au precizat că suprafața de 600 mp este inclusă în suprafața de 1259 mp teren înscris în titlul de proprietate nr._ emis pe numele C. G., în tarlaua 48, . din . class="Style5"> Suprafața de 300 mp, fosta proprietate a lui P. M.(vechiul amplasament), este situat în tarlaua 49, .).
S-a mai menționat că C. G. nu a avut posesia și folosința terenului din tarlaua 49, . la emiterea Titlului de proprietate nr._/18.02.2003. Până la momentul respectiv, posesia și folosința terenului a avut-o P. M..
Din întregul material probator a rezultat faptul că pârâții încalcă vechea proprietate P. C. M. pe o suprafață de 144 mp și acest lucru a fost posibil datorită faptului că acel contract de vânzare cumpărare din 2005 nu a avut la bază o schiță cadastrală, deși era obligatorie, imobilul identificat sub numărul cadastral 485 are suprafața de 1597 mp și nu de 2000 mp.
Însăși pârâta a solicitat la OCPI în anul 2007 modificarea suprafeței de 2000 mp înscrisă în contractul de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. 124/15.02.2005.
În anul 2008 pârâta solicită, prin cererea depusă în dosarul nr._/17.11.2008, efectuarea unei alte măsurători și a depus spre avizare și înscriere în cartea funciară a unui amplasament în suprafață de 403 mp pentru care primește număr cadastral 1112, teren alipit suprafeței de 1597 mp (înscris în cartea funciară 1153/P. I., sub nr. cadastral 48, dosar_/22.08.2007).
Limita dintre proprietățile C. și P. a fost stabilită prin decizia civilă pronunțată în dosarul nr. 5840/2005, prin care titlul de proprietate nr._/18.02.2003(pentru 2000 mp) a fost anulat parțial pentru suprafața de 52,50 mp.
Suprafața de teren rezultată ca urmare a anulării parțiale a titlului de proprietate în anul 2005 era de 1640,50 mp.
Întrucât C. locală P. I. nu a mai pus-o în posesie pe pârâtă cu alte suprafețe de teren în perioada 2005-2008, rezultă că aceasta încalcă proprietatea P. pe o suprafață de 144 mp.
Conform dispozițiilor art. III lit. a) pct. (ii) din Legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop.
Față de aceste considerente, tribunalul, în baza dispozițiilor anterior menționate, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții G. M. N., Patrașcu L., Patrașcu Mihaiță, Patrașcu M., N. M. V., B. M. V., D. M. I., Patrașcu M. C., C. M. E., C. M. E., în contradictoriu cu pârâții B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R.(fostă B.) P. A., B. P. M., C. D., C. G., C. G., C. L. de Fond Funciar P. Iloaiei, P. Orașului P. Iloaiei, C. Județeană de Fond Funciar Iași, a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/18.02.2003 emis pe numele C. G. pentru suprafața de 144 mp, situată în tarlaua 49, . conform schiței Anexe nr. 1 din Raportul de expertiză efectuat de experții B. C. D., C. V. și Keller Viktor (fila 168 din dosarul de recurs), delimitată prin punctele B,C,D,28,25,23,B, expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre și a respins capetele de cerere privind rectificarea titlului de proprietate și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 124/15.02.2005 la BNP L. U..
Revizuienta C. G. a susținut că decizia civilă nr. 1705/05.07.2013, pronunțată de Tribunalul Iași este potrivnică deciziei civile nr. 1034 din 21.07.2006 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. 1782/2006.
Curtea notează că, prin decizia civilă nr. 1034 din 21.07.2006 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr. 1782/2006 a fost admis recursul declarat de pârâții B. G., C. D., C. G. și C. G. împotriva sentinței civile nr. 332/12.01.2006 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 5840/2005, sentință ce a fost modificată în parte.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, în capetele de cerere având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate nr._/18.02.2003 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și revendicarea suprafeței de 300 mp.
A fost respinsă pentru lipsa calității procesuale active cererea formulată de reclamanții Patrașcu M., C. E., Grierosu N., D. V., C. E., Patrașcu C., N. V., D. I., Patrașcu M. și Patrașcu L. în contradictoriu cu pârâții B. G., C. D., C. G. și C. G. având ca obiect revendicare și în contradictoriu și cu pârâtele C. L. P. Iolaei de Fond Funciar și C. Județeană Iași de aplicare a Legii nr. 18/1991, cererea având ca obiect constatarea nulității titlului de proprietate nr._/18.02.2003 emis de C. Județeană Iași pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pe numele C. G..
Au fost menținute dispozițiile sentinței atacate în ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. G., C. D. și C. G. și în ce privește darea în debit a reclamanților cu suma de 250 lei diferență onorariu expert.
Au fost obligați reclamanții-intimați la plata sumei de 325 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către recurenții B. G., C. D., C. G. și C. G. (din care 200 lei la fond reprezentând ½ onorariu avocat și 100 lei onorariu expert, iar în recurs ½ onorariu avocat).
A fost respins recursul formulat de reclamanta P. M. împotriva sentinței civile nr. 332/12.01.2006 a Judecătoriei Iași.
Prioritar Curtea evidențiază că atât decizia civilă nr. 1705/05.07.2013, pronunțată de Tribunalul Iași a cărei revizuire se solicită, cât și decizia civilă nr.1034 din 21.07.2006 a Tribunalului Iași, care este pretins potrivnică celei dintâi au fost pronunțate de tribunal, ca instanțe de recurs.
Curtea notează că, revizuirea este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 322 coroborat cu art. 324 Cod procedură civilă.
În speță, revizuienta a formulat prezenta cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 1705/05.07.2013 a Tribunalului Iași, invocând disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.
Potrivit disp. art. 322 pct. 7 alin. 1 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Alineatul 2 al art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă stipulează că aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs, cum este ipoteza din speța pendinte.
Potrivit disp. art. 324 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 7 alin. 2 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună de la pronunțarea ultimei hotărâri.
Din economia reglementarilor anterior mentionate Curtea constata ca, in conceptia legiuitorului, exercitarea caii de atac a revizuirii pentru cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs, nu poate fi facuta decat, in termen de o luna, calculat de la data pronuntarii ultimei hotărâri.
Or, decizia civilă nr. 1705 a fost pronunțată la data de 05.07.2013, iar prezenta cerere de revizuire, întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, a fost formulată la data de 06.02.2014, când a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași cauza inițială de reviziure, deci după expirarea termenului de o lună prevăzut de disp. art. 324 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Cu privire la cererea, revizuientei de repunere în termenul pentru formularea cererii de revizuire, Curtea notează următoarele.
Potrivit disp. art. 103 Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată, printr-o împrejurare mai presus de voința ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării.
Or, în speță, revizuienta nu probat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 103 Cod procedură civilă, respectiv nu a dovedit faptul că a fost împiedicată, printr-o împrejurare mai presus de voința ei pentru a formula cererea de revizuire în termenul de o lună prevăzut de dispozițiile legale.
În condițiile în care disp. art. 324 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă prevăd în mod clar faptul că termenul de o lună pentru formularea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă curge de la data pronunțării ultimei hotărâri, instanța reține că momentul redactării hotărârii nu prezintă relevanță, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut expres – în cuprinsul art. 264 Cod procedură civilă - că motivarea hotărârii se va face în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțare.
Simpla împrejurare că redactarea hotărârii a fost făcută după împlinirea termenului pentru formularea cererii de revizuire nu poate fi reținută a constitui o împrejurare mai presus de voința părții, care să împiedice exercitarea - în termenul legal - a căii extraordinare de atac.
În raport de cele anterior expuse și de dispozițiile legale evocate, Curtea apreciază că legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută, în sensul că părțile au posibilitatea de a cunoaște că există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, nefiindu-le necesară în acest scop lecturarea considerentelor deciziei atacate.
Astfel, necunoașterea motivării deciziei a cărei revizuire se solicită nu constituie un impediment mai presus de voință părții în a formula, înăuntrul termenului de o lună de la data pronunțării ultimei decizii, cererea de revizuire.
Referitor la solicitarea revizuientei C. G., formulată la termenul de judecată din 8 decembrie 2014, în sensul respingerii excepției tardivității cererii de revizuire pe considerentul că aceasta nu a fost invocată prin întâmpinare, care ar fi trebuit depusă cu 5 zile înaintea termenului de judecată, Curtea notează că tardivitatea este o chestiune de ordine publică, ce poate fi invocată, din oficiu și de instanță, astfel că apare nefondată susținerea în discuție.
Celelalte aspecte invocate prin cererea de revizuire, respectiv incidența art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, potrivit cu care judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii fantelor si prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale, cât și jurisprudența Curții Europene de Justiție cu privire la noțiunea de proces echitabil inserată în art. 6 CEDO, care presupune ca o instanța interna sa fi examinat in mod real toate problemele esențiale ce i-au fost supuse nu vor fi analizate raportat la soluția ce a fost pronunțată de Curte în cauză.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge cererea de repunere in termen, ca neintemeiata si, in temeiul art. 103 alin. 1 coroborat cu art. 324 pct. 1 C.pr.civ., va admite excepția tardivității formulării cererii de revizuire și, pe cale de consecință, va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, formulată de revizuienta C. G. în contradictoriu cu intimații G. M. N., Patrașcu L., Patrașcu Mihaiță, Patrașcu M., N. M. V., D. M. V., D. M. I., Patrașcu M. C., C. M. E., B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R. (F. B.) P. A., B. P. M., C. M. E., C. D., C. G., C. L. de Fond Funciar P. Iloaiei, P. Orașului P. Iloaiei și C. Județeană de Fond Funciar Iași, împotriva deciziei civile nr. 1705/05.07.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/245/2008.
Văzând și dispozițiile art. 274 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a dispune obligarea părții care a căzut în pretenții, respectiv a revizuientei C. G. să plătească intimaților suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere în termenul pentru formularea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.
Admite excepția tardivității formulării cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă invocată de intimați.
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, formulată de revizuienta C. G. în contradictoriu cu intimații G. M. N., Patrașcu L., Patrașcu Mihaiță, Patrașcu M., N. M. V., D. M. V., D. M. I., Patrașcu M. C., C. M. E., B. A. L., B. P., B. C. P., B. M., R. (F. B.) P. A., B. P. M., C. M. E., C. D., C. G., C. L. de Fond Funciar P. Iloaiei, P. Orașului P. Iloaiei și C. Județeană de Fond Funciar Iași, împotriva deciziei civile nr. 1705/05.07.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/245/2008.
Obligă revizuienta C. G. să plătească intimaților suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2015.
Președinte, A. G. | Judecător, C.-A. S. | Judecător, L. P. |
Grefier, A.-M. P. |
Redactat/tehnoredactat: S.C.A
2 exemplare/9 februarie 2015
Tehnoredactat: P.A.M.
2 exemplare/9 februarie 2015
Tribunalul Iași – decizia civilă nr. 1705/2013: M. M., C. A., C. I.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 26/2015. Curtea de Apel IAŞI | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 83/2015. Curtea de... → |
|---|
