ICCJ. Decizia nr. 1242/2004. Civil. CONTESTATIE LA EXECUTARE. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1242
Dosar nr. 10015/2004
Şedinţa publică din 18 februarie 2005
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 20 iunie 2000 M.I. şi M.A., ca debitori au cerut, în contradictoriu cu D.I. în calitate de creditor, M.B.A., M.R. şi A.I., ca debitori, anularea formelor de executare silită privind realizarea creanţelor stabilite prin sentinţa penală nr. 504/2002 a Judecătoriei Roşiorii de Vede.
Judecătoria Roşiorii de Vede, prin sentinţa civilă nr. 2281 din 16 octombrie 2003, a admis contestaţia de executare aşa cum a fost formulată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 192 din 12 februarie 2004, a respins, ca nefondat apelul creditorului, cu motivarea că formele de executare contestate au fost nelegal îndeplinite.
Împotriva acestei decizii creditorul a declarat recurs cerând respingerea contestaţiei la executare.
Recursul este întemeiat pentru un motiv de ordine publică, invocat din oficiu şi pus în dezbaterea părţilor la termenul de astăzi, fixat pentru judecarea recursului.
Potrivit art. 402 alin. (2) C. proc. civ. hotărârea pronunţată cu privire la contestaţia la executare se dă fără drept de apel cu excepţia hotărârilor pronunţate în materia partajului prevăzut de art. 4001 C. proc. civ. ori asupra contestaţiilor cu caracter real introduse de o terţă persoană [art. 400 alin. (2) C. proc. civ.].
Rezultă că, în speţă, hotărârea de apel a fost dată cu încălcarea normelor de competenţă materială funcţională şi fără a exista deschisă calea de atac a apelului. Ca urmare, în baza art. 313 (teza a III-a) C. proc. civ. se impune admiterea recursului şi reformarea deciziei atacate, cu trimiterea dosarului, în baza art. 299 alin. (3) C. proc. civ. şi art. II alin. (1) din Legea nr. 195/2004, la Tribunalul Bucureşti, ca instanţă competentă să soluţioneze recursul împotriva hotărârii de prima instanţă în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul pârâtului D.I. împotriva deciziei nr. 192 din 12 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Casează Decizia şi trimite cauza pentru soluţionarea recursului la Tribunalul Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1231/2004. Civil. OBLIGATIA DE A FACE. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1246/2004. Civil. PRETENTII. Recurs → |
|---|
