ICCJ. Decizia nr. 388/2004. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 388
Dosar nr. 9961/2004
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 16 iunie 2003 reclamantul I.N.A. a chemat în judecată pe pârâtul A.C.D. pentru a fi obligat să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 1635 mp teren agricol, situat în extravilanul comunei Amărăşti pct. Zugrăveşti, lung de 79,89 m şi lat de 20,50 m având ca vecinătăţi la est apa Nemoiu, la vest drum sătesc, la sud moştenitori P.G. şi la nord B.M., precum şi la despăgubiri civile în sumă de 3.000.000 lei reprezentând lipsa de folosinţă a terenului pe ultimii 3 ani.
În motivarea acţiunii, întemeiată pe dispoziţiile art. 480 şi urm. C. civ. s-a arătat că pârâtul stăpâneşte ca un adevărat proprietar o suprafaţă de 3830 mp teren agricol situat în pct. Zugrăveşti incluzând 2200 mp cumpăraţi cu act sub semnătură privată („chitanţă") de la proprietara vecină B.M. cât şi cei 1635 mp teren moştenit de reclamant de la tatăl său I.N., încheiat la 7 decembrie 1992, pentru care autorului i s-a eliberat titlu de proprietate fiind efectuată şi punerea în posesie pe numele reclamantului în baza Legii nr. 18/1991.
Reclamantul a solicitat a se avea în vedere şi Decizia civilă nr. 1228/R din 18 iunie 2002 a Curţii de Apel Piteşti, prin care a fost obligat să respecte dreptul de proprietate în suprafaţă de 2200 mp aparţinând lui B.M., recunoscându-i-se acestuia în mod implicit un drept similar pentru ca 1635 mp teren agricol ce formează obiectul material al demersului judiciar actual.
În temeiul art. 57 C. proc. civ. s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă şi a vânzătoarei, proprietare B.M.
S-au depus la dosar titluri de proprietate, procese-verbale de punere în posesie, schiţe şi alte înscrisuri eliberate la Legea nr. 18/1991, hotărâri judecătoreşti anterioare introducerii acţiunii (f. 2) „chitanţa" pe baza căreia pârâtul A.D. îşi legitimează posesia terenului în litigiu (f. 23) s-au audiat martori, luându-se interogatorii părţilor şi s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară de către expert V.M.(f.69 şi următoarele).
Prin sentinţa civilă nr. 196 din 2 februarie 2004, Judecătoria Drăgăşani a respins acţiunea pe baza excepţiei lipsei calităţii procesuale active, cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada a fi moştenitorul lui I.N., pe numele căruia s-a emis titlul de proprietate nr. 1077/168309 din 30 ianuarie 2004 privind suprafaţa de teren în litigiu.
Prin Decizia civilă nr. 783/A din 20 aprilie 2004 Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, a admis apelul reclamantului, anulând sentinţa, iar în rejudecare pe fond a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâtul A.D. să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 832 mp teren situată în pct. „Zugrăveşti" comuna Amărăşti, judeţul Vâlcea, astfel cum a fost identificată în anexa 5 (f. 83) la raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar V.M., precum şi la despăgubiri civile în cuantum de 2.003.178 lei reprezentând lipsa de folosinţă a terenului sus-menţionat pe ultimii trei ani.
S-a învederat că în raport de actele de stare civilă şi celelalte înscrisuri, depuse în apel (f.108-111), reclamantul I.A. dovedeşte calitatea de moştenitor al autorului său I.N. decedat la data de 7 decembrie 1992 pe numele căruia s-a eliberat titlul de proprietate nr. 1047, şi ca atare este proprietar asupra terenului în suprafaţă de 1.635 mp, cu vecinătăţile arătate în acţiune, pentru care a şi fost pus în posesie prin procesul-verbal încheiat de comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991 (f.12).
Potrivit titlului de proprietate nr. 478/25731 din 8 martie 2001 B.M. este proprietara terenului în suprafaţă de 2200 mp care se învecinează la nord cu cel al reclamantului, pe care l-a înstrăinat prin act sub semnătură privată pârâtului A.D. (f. 42), vânzare recunoscută de către acesta şi la interogatoriu luat în cauză din oficiu (f. 6); în acelaşi sens s-a avut în vedere şi Decizia civilă nr. 1228/R din 18 iunie 2002 a Curţii de Apel Piteşti prin care I.N.A., pârât în acea cauză având ca obiect aceeaşi suprafaţă de teren, a fost obligat să respecte reclamanţilor B.M. şi alţii, dreptul de proprietate şi posesie pentru 2200 mp (în loc de 2931,20 mp), ceea ce coincide cu suprafaţa cuprinsă în titlul de proprietate nr. 478/25731 din 8 martie 2001 şi care putea fi legal înstrăinat către pârâtul A.C.D.
Din considerentele şi concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară (f. 70-86) rezultă că pârâtul A.C.D. stăpâneşte cei 2200 mp incluşi în titlul de proprietate al vânzătoarei B.M., precum şi 832 mp din terenul proprietatea reclamantului (anexa 5) pentru care s-au calculat despăgubiri civile pe ultimii 3 ani, în cuantum de 2.003.178 lei.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul A.C.D. susţinând că acţiunea este neîntemeiată întrucât ocupă terenul pe care l-a dobândit prin vânzare-cumpărare de la proprietara legitimă B.M.
Recursul este nefondat.
Acţiunea în revendicare constituie principalul mijloc de apărare a dreptului de proprietate. Cu ajutorul ei titularul dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil poate obţine recunoaşterea dreptului de proprietate şi, în acelaşi timp, restituirea bunului său, de la orice persoană care-l posedă fără drept, precum şi a fructelor aferente.
În speţă, reclamantul a solicitat precizarea unui teren agricol extravilan în suprafaţă de 1635 mp şi obligarea la despăgubiri civile reprezentând lipsa de folosinţă a fondului funciar pe ultimii trei ani, invocând dreptul de proprietate moştenit de la autorul acestuia, consfinţit prin titlul de proprietate nr. 047/2004 emis în baza Legii nr. 18/1991, pârâtul A.D. s-a apărat arătând că cel care i-a transmis terenul în posesie era proprietar, având un titlu valabil în acest sens nr. 478/25731/2001 similar celui exhibat de către reclamant.
Compararea celor două titluri în proprietate prin expertiză tehnică judiciară, necontestată de părţi, a evidenţiat că pârâta A.C.D. stăpâneşte cei 2200 mp incluşi în titlul de proprietate al pârâtei vânzătoare B.M., precum şi 832 mp din terenul cuprins în titlul de proprietate al reclamantului (anexa 5 din expertiză) pentru care s-au calculat despăgubiri civile pe ultimii trei ani în cuantum de 2.003.178 lei.
În consecinţă, motivele de recurs invocate de pârât sunt nefondate iar calea de atac exercitată de acesta va fi respinsă ca atare în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul A.D. împotriva deciziei civile nr. 783/A din 20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 389/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 323/2004. Civil. CONFLICT NEGATIV DE... → |
|---|
