ICCJ. Decizia nr. 471/2004. Civil. Drepturi banesti. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 471.
Dosar nr. 1176/2004
Şedinţa publică din 24 iunie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea Ministerului de Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. f) Legea 92/1992, ale art. 330 pct. 2 C. proc. civ. în vigoare la data când hotărârile judecătoreşti au devenit irevocabile şi ale art. II alin. (3) din OUG 58 din 24 iunie 2003 a declarat recurs în anulare împotriva sentinţei 48 din 23 februarie 2003 a Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă, şi a deciziei 1038 din 21 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia conflicte de muncă, în cauza privind pe O.N.I. pe de o parte, Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Dolj pe de altă parte, arătând că hotărârile au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
Prin sentinţa 48 din 23 februarie 2003 a Tribunalului Dolj, rămasă irevocabilă prin Decizia 1038 din 21 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia conflicte de muncă şi litigii de muncă, s-a admis acţiunea reclamantei O.N.I., pârâţii, Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Dolj fiind obligaţi să-i plătească drepturile băneşti cuvenite pe perioada 27 decembrie 2001 – 30 decembrie 2002, reprezentând diferenţa de indemnizaţie cuvenită, potrivit prevederilor legale şi cea efectiv încasată, reactualizată la data plăţii efective şi să-i plătească şi pe viitor aceleaşi drepturi recalculate.
În solicitarea Ministerului Justiţiei, adresată Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru declararea recursului în anulare, s-a precizat că prin OG 83/2000 stabilirea drepturilor şi obligaţiilor magistraţilor se determină în raport de venitul salarial şi are în vedere indemnizaţia de încadrare lunară şi nu salariul de bază ori alte venituri, aşa cum era prevăzut de art. 3 din Legea 120/1997.
Procurorul General, examinând hotărârile pronunţate, arată că acestea încalcă esenţial legea, determinând soluţionarea greşită a cauzei pe fond. Astfel se arată, că în temeiul art. 2 din Legea 120/1997, coroborat cu HG 471 din 25 august 1991 privind unele măsuri de protecţie socială, femeile asigurate beneficiază de concediul plătit pentru îngrijirea copilului, acordat la cerere, în continuarea concediului pentru sarcină şi lehuzie sau oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani, indemnizaţia reprezentând 85% din salariul de bază şi celelalte venituri salariale, respectiv venitul de asigurare.
Persoanele care la data indexării se află în incapacitate temporară de muncă, în concediu de maternitate, în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani sau în alte situaţii în care drepturile se stabilesc conform legii, în funcţie de salariul de bază, beneficiază de o indemnizaţie corespunzătoare salariului de bază indexat şi al compensaţiei acordate salariaţilor, inclus în salariul de bază.
HCM 880/1965 astfel cum a fost modificată prin Legea 49/1992 – reglementarea de drept comun în materia ajutoarelor materiale – care a completat dispoziţiile legii speciale 120/1997, este de strictă interpretare. Ea este incidentă, în temeiul art. 21 alin. (7) numai angajaţilor aflaţi în incapacitate temporară de muncă, la data aplicării majorării de salariu, stabilită prin hotărâre a Consiliului de Miniştri. Ca urmare, salariaţii beneficiază de ajutoare recalculate pe baza salariilor tarifare majorate.
Prevederile HG 471/1997 de modificare implicită a Hotărârii Consiliului de Miniştri 880/1965 au lărgit sfera persoanelor care beneficiază de recalcularea ajutoarelor sociale de la cele aflate în incapacitate temporară de muncă la data indexării sau în continuare, la cele care s-au aflat în concediu de maternitate, în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani sau în alte situaţii, în care drepturile s-au stabilit conform legii, în funcţie de salariul de bază.
Pe de altă parte, posibilitatea recalculării indemnizaţiei prevăzută de HG 471/1997 de aplică numai când este vorba de o indexare a salariului de bază prin hotărâre de guvern nu şi când creşterea salariului este consecinţa modificării sistemului de salarizare, aşa cum este cazul creşterilor salariale, în urma aplicării OG 83/2000 pentru modificarea şi completarea Legii 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.
Aşadar, legiuitorul a avut în vedere numai categoriile de salariaţi ale căror salarii de bază se indexează periodic prin hotărâre de guvern, în raport de indicele de creştere a preţurilor de consum, nu şi salariaţii ale căror salarii sunt majorate prin acte normative, astfel cum este situaţia magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea.
În viziunea acestei opinii, recalcularea indemnizaţiilor acordate în diferite situaţii, în cadrul asigurărilor sociale de stat, magistraţilor şi personalului auxiliar, în funcţie de aplicarea unor principii de salarizare, presupune o prevedere expresă în acest sens.
Deoarece OG 83/2000 nu prevede expres posibilitatea recalculării indemnizaţiei pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstă de până la doi ani, în funcţie de noul sistem de salarizare, majorarea indemnizaţiei în funcţie de aceasta, nu-şi are temei legal.
Un alt argument în sprijinul acestei opinii este faptul că efectele raportului de muncă fiind suspendate, dreptul salariatului de a încasa indemnizaţia concediului de îngrijire a copilului, decurge din raportul juridic de asigurare, născut în temeiul legii, iar în lipsa unor norme speciale, sunt aplicabile principiile generale în materie de asigurare.
Aşa fiind, atât prima cât şi indemnizaţia de asigurare, sunt stabilite în funcţie de salariul de bază şi celelalte venituri pe care salariatul le realizează până la producerea riscului asigurat. Asiguratorul este obligat să plătească indemnizaţia corespunzătoare primelor deja achitate în baza prevederilor legale exprese şi de strictă interpretare, recalcularea indemnizaţiei în materia concediului pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani luna exclusă.
Ca urmare, Parchetul General a solicitat admiterea recursului şi casarea hotărârilor atacate.
Prin adresa 2632/12409/2003 din 11 mai 2004, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General, în temeiul art. 3304 C. proc. civ. şi-a retras recursul în anulare împotriva sentinţei 48 din 23 ianuarie 2003 a Tribunalului Dolj şi a deciziei 1038 din 21 martie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în cauza privind pe O.N.I. în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Dolj, susţinută de reprezentantul Ministerului Public în şedinţa publică, este legală şi conformă art. 3304 C. proc. civ. în temeiul căruia, până la închiderea dezbaterilor, procurorul general îşi poate retrage motivat recursul în anulare.
În acest caz, părţile din proces pot cere continuarea judecăţii.
În cauză, aşa cum se poate constata, din examinarea practicalei, intimaţii Ministerului Justiţiei şi Tribunalul Dolj, reprezentaţi în şedinţa publică, au fost de acord cu retragerea recursului, fără a mai solicita continuarea judecăţii.
Ca urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 246 C. proc. civ. ia act de retragerea recursului în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Ia act de retragerea recursului în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civilă nr. 48 din 23 ianuarie 2003 a Tribunalului Dolj, secţia de conflicte de muncă şi litigii de muncă, şi a deciziei nr. 1038 din 21 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova, conform art. 3304 C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4860/2004. Civil. Contestaţie în anulare | ICCJ. Decizia nr. 4317/2004. Civil. Stabilirea competenţei → |
|---|
