ICCJ. Decizia nr. 5258/2004. Civil
Comentarii |
|
La data de 14 ianuarie 2003 reclamantul P.S. a chemat în judecată pe pârâtul Prefectul județului Bacău pentru ca în baza art. 1 alin. (2), art. 6 alin. (1) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 să fie obligat să emită o decizie prin care să se acorde despăgubiri bănești pentru un bun preluat abuziv de către stat în anul 1980.
în motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1909 din 15 mai 1975 de notariatul de Stat Bacău a cumpărat etajul I al imobilului situat în Bacău, precum și terenul aferent construcției reprezentând curte și grădină în suprafață de 365 mp. în anul 1980, fără ca reclamantul să fie înștiințat, statul a început construcția unui bloc, luându-i-se o suprafață de 198 mp din grădină, unde reclamantul avea o magazie și o pivniță.
Pretinde reclamantul că pentru magazia demolată a primit despăgubiri, dar nu și pentru terenul preluat și că deși l-a notificat pe pârât conform Legii nr. 10/2001, acesta nu a dat nici un răspuns demersului întreprins de reclamant.
învestit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Bacău, secția civilă, prin sentința nr. 83/D din 12 februarie 2003 a respins acțiunea formulată de reclamantul P.S, soluție confirmată de Curtea de Apel Bacău, secția civilă, care, prin decizia nr. 36 din 16 aprilie 2003 a respins ca nefondat apelul reclamantului.
Pentru a hotărî astfel instanțele au motivat că Prefectura nu are competența legală de a emite o decizie ori dispoziție de acordare a despăgubirilor și de stabilire a cuantumului acestora, ci are doar atribuțiuni administrative. în acest context, petentul a notificat Prefectura Bacău, cererea sa fiind în lucru, va fi centralizată și va fi trimisă Ministerului Finanțelor Publice după data de 14 martie 2003, împrejurare confirmată de pârât prin întâmpinare.
împotriva deciziei dată în apel prin care s-a confirmat soluția tribunalului, în termen legal a declarat recurs reclamantul P.S., recurs pe care însă nu l-a motivat.
Potrivit art. 306 C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care este însă obligată să le pună în dezbaterea părților.
întrucât reclamantul nu a motivat recursul pe care l-a declarat și cum din actele dosarului nu rezultă existența unor motive de ordine publică care ar îngădui invocarea și analiza lor chiar din oficiu, recursul reclamantului s-a constat a fi nul.
← ICCJ. Decizia nr. 5226/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5218/2004. Civil → |
---|