ICCJ. Decizia nr. 5448/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la data de 20 ianuarie 2004 R.S. în contradictoriu cu intimații D.R., municipiul București prin Primarul General și SC F. SA a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 70 din 13 ianuarie 2004 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând instanței ca în baza prevederilor art. 317 alin. (2) teza finală și art. 318 C. proc. civ. să dispună anularea deciziei contestate, să admită recursul și pe fond să respingă acțiunea.
în motivarea contestației în anulare se arată că în mod greșit instanța care a avut de soluționat recursul a apreciat că acesta nu a fost motivat în termen, având în vedere prevederile art. 301 C. proc. civ.; ori dispozițiile art. 303 C. proc. civ. arată că termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
în consecință, arată contestatoarea, comunicarea nu i s-a făcut la domiciliul procesual ales, deci la data depunerii motivelor de recurs era încă în termen de motivare a acestei căi de atac; ca atare prin decizia contestată nu s-a soluționat pe fond recursul și sunt deci incidente prevederile art. 317 alin. (2) teza finală C. proc. civ.
Mai arată contestatoarea "Că fiind vorba de motive de casare, respectiv cazul de modificare neluat în considerare" sunt îndeplinite motivele prevăzute de art. 318 C. proc. civ. pentru admiterea contestației în anulare.
Contestația în anulare este nefondată.
Este de reținut în primul rând că prin decizia civilă nr. 70 din 13 ianuarie 2004 înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nul recursul declarat de R.S. împotriva deciziei civile nr. 73 din 25 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV-a.
Prin aceeași decizie a fost respins ca nefondat recursul declarat de către pârâtul municipiul București prin Primarul General împotriva aceleiași decizii.
Analizând primul motiv invocat de către contestatoare, întemeiat pe prevederile art. 317 alin. (2) teza finală C. proc. civ., urmează a constata că în speță condițiile acestei prevederi legale nu sunt îndeplinite.
Astfel art. 317 alin. (1) C. proc. civ. stabilește regula generală și anume că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele prevăzute la pct. 1 sau 2 ale aceluiași articol, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Aceasta înseamnă că ori de câte ori partea are acces la apel și recurs ea nu poate uza de calea contestației în anulare.
Această regulă nu are însă o aplicațiune absolută, căci însăși art. 317 alin. (2) C. proc. civ. instituie unele excepții.
Astfel, potrivit acestui text (care a fost invocat de contestatoarea din această cauză) "contestația poate fi primită pentru motivele [pct. 1 sau 2 ale art. 317 alin. (1) C. proc. civ] în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că avea nevoie de verificare de fapt" sau în ipoteza invocată în prezenta cauză "recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond".
Condiția care trebuie să fie îndeplinită pentru ca cererea să fie admisibilă este ca să invoce unul din motivele prevăzute în art. 317 alin. (1) pct. 1 sau 2 respectiv:
1. "când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii".
2. "când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență".
în speță însă contestatoarea nu a invocat nici unul din aceste motive, ca atare nu sunt îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitatea cererii de contestație în anulare.
Articolul 318 C. proc. civ., care este invocat ca cel de al doilea motiv, prevede că "hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare".
Prima ipoteză a textului se referă la existența unei greșeli materiale, textul vizează greșeli de fapt, involuntare iar nu greșeli de judecată, respectiv de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
în speță, soluționând recursul declarat de R.S., înalta Curte a constatat că acest recurs este nul reținând în esență că declarația de recurs conform art. 303 C. proc. civ. este un act de procedură făcut în fața instanței a cărei hotărâre se atacă, ea neputând fi considerată și o cerere de ordin administrativ privind comunicarea deciziei recurate la o altă adresă decât cea la care partea a fost citată pe tot parcursul procesului.
A reținut de asemenea că decizia a fost comunicată la adresa indicată în dispozitivul acesteia, comunicare care s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și că depunerea motivelor de recurs a fost făcută cu mult peste termenul de 15 zile, iar recurenta nu a făcut nici o cerere de repunere în termen.
Toate aceste constatări ale instanței de recurs pot constitui, eventual, din punct de vedere teoretic, greșeli de judecată și nu greșeli materiale.
în consecință nici sub acest aspect contestația în anulare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 318 C. proc. civ.
în ceea ce privește ultima ipoteză prevăzută de art. 318 C. proc. civ. și anume aceea când "respingând recursul a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare".
Calea contestației în anulare pentru situația din cazul în speță în care recursul a fost constatat nul (motivele de casare fiind formulate tardiv) nu este admisibilă pentru că a decide altfel ar însemna să se permită unei părți să invoce pentru prima oară un temei de casare prin intermediul unei căi extraordinare de atac, ceea ce desigur nu este posibil procedural.
Astfel fiind, față de considerentele mai înainte arătate s-a constatat că cererea de contestație în anulare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de temeiurile de drept invocate, motiv pentru care a fost respinsă.
← ICCJ. Decizia nr. 5538/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6402/2004. Civil → |
---|