ICCJ. Decizia nr. 6506/2004. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6506
Dosar nr. 12811/2004
Şedinţa din Camera de consiliu de la 19 noiembrie 2004
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 4 mai 2004 reclamanta S.R.E. s-a adresat Judecătoriei Satu Mare chemând în judecată pârâţii J.E., J.N., J.S.E., J.A.M. şi P.S.E., solicitând să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei J.E.M. se compune din cota de ½ parte din imobilul înscris în C.F. 23230 Cluj nr. top 9858/II; s-a cerut de asemenea ca instanţa să stabilească, pe bază de dovezi, calitatea părţilor de moştenitori, cotele legale ce le revin şi înscrierea lor în C.F.
Prin sentinţa civilă nr. 3356 din 18 iunie 2004 Judecătoria Satu Mare şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, motivând că sunt incidente dispoziţiile art. 13 C. proc. civ. potrivit cărora cererile în materie de nemişcătoare sunt soluţionate de instanţele în a căror rază teritorială se află bunul respectiv.
La rândul său, Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentinţa civilă nr. 11394 din 30 septembrie 2004 a constatat că în cauză prevalează dispoziţiile art. 14 C. proc. civ., potrivit cărora în materie de moştenire este competentă instanţa celui din urmă domiciliu al defunctului. Or, cum în cauză acest ultim domiciliu a fost în municipiul Satu Mare, şi-a declinat competenţa în favoarea acelei instanţe şi, constatând ivit conflictul negativ între judecătorii, a trimis cauza pentru a pronunţa un regulator de competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând cauza potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Este de principiu că dispoziţiile art. 13 şi art. 14 C. proc. civ. reglementează două cazuri de competenţă teritorială absolută, în materie de bunuri nemişcătoare şi respectiv succesiuni. În ipoteza în care, ca în speţă, cele două prevederi legale intră în coliziune, în sensul că bunul imobil ce face obiect al dezbaterii succesorale se află pe raza teritorială a altei instanţe, practica judiciară constantă şi doctrina sunt unanime în sensul că prevalează dispoziţiile art. 14 C. proc. civ. Sunt aduse în acest sens argumente ţinând de ordinea reglementării (art. 14 derogând şi prevalând de la dispoziţiile art. 13 C. proc. civ.) şi de considerente privind buna administrare a justiţiei, îndeosebi sub aspect probatoriu.
Aşa fiind, soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va da prioritate dispoziţiilor art. 14 C. proc. civ. şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 651/2004. Civil. Conflict de munca. Recurs în... | ICCJ. Decizia nr. 6472/2004. Civil → |
|---|
