ICCJ. Decizia nr. 7240/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 2958 din 8 octombrie 2003 a Judecătoriei Sighetul Marmației s-a respins acțiunea formulată de reclamantul R.S. împotriva pârâtei B.M. pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că inițial prin antecontractul de vânzare-cumpărare din 5 noiembrie 1990, reclamantul a cumpărat de la numita D.E. o casă de locuit cu grădină, situată în satul Coștiui, cu prețul de 25.000 lei, după care prin contractul autentic de vânzare-cumpărare nr. 1966 din 18 iulie 1991 al fostului notariat de Stat Rural Sighetul Marmației, pârâta B.M., căsătorită la acea dată cu reclamantul, a cumpărat de la D.E. cota de 5/30 din casa situată în satul Coștiui, intabulându-și dreptul de proprietate în cartea funciară.
Instanța a concluzionat că reclamantul fiind căsătorit cu pârâta, la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică, era îndreptățit să-și înscrie dreptul în cartea funciară alături de acela al pârâtei.
Prin decizia 455 din 27 februarie 2004, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul R.S. împotriva sentinței 2958 din 8 octombrie 2003 a Judecătoriei Sighetul Marmației.
S-a reținut că în speță, reclamantul a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului autentic de vânzare-cumpărare motivat de faptul că părțile contractante cunoscând că imobilul este proprietatea reclamantei, au consimțit cu rea credință să-l perfecteze. în plus, a susținut reclamantul, prețul achitat de pârâtă este derizoriu, raportat la prețul plătit de reclamant.
Instanța de apel a concluzionat că prețul achitat de pârâtă este serios, deoarece așa cum se menționează în actul autentic de vânzare-cumpărare, pârâta a cumpărat o cotă de 5/30 din construcție și nu întregul imobil, în timp ce terenul a trecut în proprietatea statului. Mai mult, recunoașterea reclamantului privind demolarea construcției, motivat de vechimea acesteia este o dovadă că prețul vânzării construcției nu este derizoriu, raportat la prețurile practicate în 1991.
Cât privește cauza ilicită a contractului, aceasta lipsește cu desăvârșire, deoarece în perioada încheierii antecontractului părțile erau în relații de concubinaj, situație în care se prezumă o contribuție comună la plata prețului iar la data încheierii formei autentice a contractului, când s-a valorificat antecontractul părțile erau căsătorite, ceea ce a conferit acestora, dimpotrivă un drept de proprietate.
împotriva deciziei civile 455/A din 27 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, R.S. a declarat recurs, pe care nu și l-a motivat și timbrat.
Recursul urmează a fi anulat ca netimbrat.
Potrivit art.20 pct.1 și 3 Legea 146/1997 - taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, sub sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, pentru neîndeplinirea obligației de plată.
în speță, recurentul nu s-a conformat acestor exigențe legale, deoarece nu și-a timbrat recursul odată cu formularea cererii de recurs și nici pentru termenul din 17 decembrie 2004, când cauza a fost soluționată, deși a fost citat cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 51.500 lei.
întrucât motivul nulității recursului pentru netimbrare primează aceluia pentru nemotivare, prevăzut de art. 306 C. proc. civ., recursul a fost anulat ca netimbrat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7216/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7244/2004. Civil → |
|---|
