ICCJ. Decizia nr. 2140/2005. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2140

Dosar nr. 1757/200.

Şedinţa publică din 18 martie 2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 13 martie 2002, R.A.L. şi P.A.S. au chemat în judecată, prin acţiune ulterior completată, pe F.A., Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Primăria municipiului Craiova, Prefectura judeţului Dolj şi D.G.F.P. Dolj, solicitând anularea dispoziţiei nr. 1230 din 24 ianuarie 2002 prin care i s-a respins cererea de restituire în natură, în baza Legii nr. 10/2001, a terenului, în suprafaţă de 464 mp, situat în municipiul Craiova. Totodată, cu motivarea că terenul în litigiu a fost expropriat (prin Decretul nr. 233/1985) şi că este liber, a cerut restituirea în natură a bunului.

Tribunalul Dolj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 192 din 28 mai 2002, a respins, ca nefondată, acţiunea.

Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 14 din 6 februarie 2002, a respins, ca nefondat, apelul reclamanţilor, reţinând că, prin efectul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, autorii reclamanţilor au pierdut proprietatea bunului. Ca urmare, dreptul la restituire, pretins în baza Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 10/2001, este inexistent, situaţie în care soluţia respingerii acţiunii se constată a fi legală şi temeinică.

Împotriva acestei decizii reclamanţii au declarat recurs bazat pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia au arătat, în esenţă, că soluţia respingerii acţiunii a fost greşit motivată pe inexistenţa dreptului conform Legii nr. 18/1991 (temei juridic ce este străin de natura pricinii) şi că, fiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 10/2001, s-ar impune admiterea acţiunii.

Recursul este nefondat.

Potrivit pct. 14 lit. c) în Normele metodologice aprobate prin HG nr. 498/2003 (publicitate în M. Of., partea I, nr. 324 din 14 mai 2003), terenurile în intravilan (perimetrul construibil) preluate de stat, în baza art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 58/1974, nu cad sub incidenţa Legii nr. 20/2001.

În speţă, necontestat, bunul solicitat a format obiect de aplicare a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, ceea ce înseamnă că soluţia respingerii acţiunii este legală şi temeinică.

Nelegală este însă concluzia instanţelor de fond, cuprinsă în considerentele hotărârilor atacate, cum că reclamanţii nu ar avea beneficiul Legii nr. 18/1991. O asemenea apreciere excede obiectului cererii judecăţii şi este străină de cauza acţiunii, motiv pentru care urmează a fi înlăturată.

În consecinţă, se impune respingerea recursului cu substituirea motivării, în sensul înlăturării considerentelor nelegal invocate în corpul hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii R.A.L. şi P.A.S. împotriva deciziei nr. 14 din 6 februarie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2140/2005. Civil