ICCJ. Decizia nr. 4551/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4551
Dosar nr. 3995/2005
Şedinţa din Camera de consiliu de la 30 mai 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Judecătoria Calafat, prin sentinţa civilă nr. 1032 din 22 octombrie 2003, a respins cererea prin care reclamantul D.N. a solicitat anularea procesului verbal de stabilire a despăgubirilor seria nr. 002259 întocmit de CRC Calafat la 3 februarie 2003. Prin procesul verbal menţionat s-a stabilit în sarcina consumatorului D.N. obligaţia de a plăti despăgubiri civile în sumă de 10.381.121 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate şi neînregistrate, precum şi taxe prestări servicii efectuate de furnizorul CRC Calafat.
Împotriva sentinţei menţionate a declarat recurs D.N., dar Tribunalul Dolj, secţia civilă, prin decizia nr. 745 din 28 octombrie 2004, a considerat calea de atac ca fiind, în realitate un apel şi în consecinţă a declinat competenţa soluţionării apelului în favoarea Curţii de Apel Craiova. Hotărând astfel, tribunalul a reţinut că litigiul este neevaluabil în bani, sentinţa este supusă apelului, cale de atac care urmează să fie soluţionată de curtea de apel, potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin decizia nr. 449 din 10 februarie 2005, a declinat, la rândul său, competenţa în favoarea Tribunalului Dolj şi constatând conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Motivându-şi decizia, curtea de apel a arătat că obiectul acţiunii este evaluabil în bani, fiind aplicabile dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ. şi ca atare sentinţa primei instanţe este supusă doar recursului, cale de atac de competenţa tribunalului, potrivit Legii nr. 195/2004.
Întrucât două instanţe s-au declarat necompetente de a judeca pricina, urmează a fi examinate dispoziţiile procedurale aplicabile.
Potrivit art. 2821 C. proc. civ., aşa cum erau în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată şi la data pronunţării sentinţei Judecătoriei Calafat, nu erau supuse apelului, printre altele, hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind obligaţii de plată a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv.
Neîndoielnic, cererea introdusă pe cale principală de reclamantul D.N. priveşte obligaţia de plată a unei sume de bani în valoare de până la 200 milioane lei, aşa încât hotărârea dată în primă instanţă nu este supusă apelului.
Potrivit art. II din Legea nr. 195/2004, pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, recursurile împotriva hotărârilor date fără drept de apel potrivit legii în vigoare la data pronunţării lor se trimit spre judecată instanţelor imediat superioare celor care au pronunţat hotărârea în primă instanţă.
Ca atare, în baza dispoziţiilor legale enunţate, recursul declarat împotriva sentinţei Judecătoriei Calafat va fi trimis spre soluţionare Tribunalului Dolj care este instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea în primă instanţă.
De altfel, în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin încheierea nr. 5987, dată în Camera de consiliu la 7 iulie 2004, a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Tribunalului Dolj, încheiere care, potrivit art. 315 C. proc. civ., era obligatorie pentru judecătorii instanţei la care fusese trimisă pricina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte în favoarea Tribunalului Dolj competenţa soluţionării recursului.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5694/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4227/2005. Civil. Stabilirea competenţei → |
|---|
