ICCJ. Decizia nr. 1362/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin decizia nr. 45 din 14 mai 2002 Consiliul Eparhial al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului a respins notificarea nr. 417 din 25 aprilie 2001 prin care reclamanții C.A.R. și C.O. au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în orașul Alexandria în temeiul art. 1 și art. 7 din Legea nr. 10/2001 preluat în mod abuziv de stat în temeiul Decretului nr. 92/1950 din proprietatea autorului lor, C.C.
Tribunalul Teleorman, secția civilă, prin sentința civilă nr. 3301 din 18 noiembrie 2002 a respins contestația formulată de reclamanții C.A.R. și C.O. având ca obiect anularea deciziei nr. 45 din 14 mai 2002 a Consiliului Eparhial al Episcopiei Alexandria cu motivarea ca imobilul în litigiu nu poate fi restituit în natură, este ocupat de Consiliului Eparhial al Episcopiei Alexandria și Teleormanului și se aplică dispozițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia civilă nr. 451/A din 3 octombrie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții C.R.A. și C.O. împotriva sentinței civile nr. 3301 din 18 noiembrie 2002 a Tribunalului Teleorman, secția civilă, cu motivarea că reclamanții nu au făcut dovada că au calitatea de persoană îndreptățită în sensul art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001 la restituirea imobilului în litigiu, întrucât nu au făcut dovada dreptului de proprietate al autorului lor asupra acestuia.
în termen legal, împotriva deciziei civile nr. 451 din 3 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, au declarat recurs reclamanții C.R.A. și C.O., au solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și au susținut, în esență, că: în calitatea de succesori legali ai defunctului C.C., fost proprietar al imobilului situat în orașul Alexandria preluat abuziv de stat au calitatea de persoane îndreptățite la restituirea în natură a acestuia.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 4 alin. (2) raportat la art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1898, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 moștenitorii legali ai persoanelor fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent.
Prin art. 221alin. (1) din același act normativ s-a prevăzut că în absența unor probe contrare, existența și, după caz întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
în speță, reclamanții au făcut dovada calității de persoană îndreptățită.
Astfel, din certificatul nr. 93/1815 din 12 decembrie 1992 eliberat de Direcția generală a arhivelor statului, Filiala arhivelor statului județul Teleorman rezultă că la nr. 9 din anexa la Decretul pentru naționalizarea unor imobile nr. 92/1950, Județul Teleorman figurează C.C. cu imobilul situat în orașul Alexandria ceea ce creează prezumția dreptului de proprietate al acestuia în absența unor dovezi contrare.
C.C. a decedat la data de 9 iunie 1954 iar vocație la succesiunea acestuia au reclamanții C.R.A. și C.O.
în prezent, persoana juridică deținătoare este Episcopia Alexandriei și Teleormanului.
Prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 modificată și completată se prevede că imobilele preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 ... se restituie în natură.
Numai în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, potrivit alin. (2) art. 1 din același act normativ se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și redactarea dată prin modificarea în temeiul Legii nr. 247/2005 dispune că în situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a), necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social culturale ai foștilor proprietari sau după caz, moștenitorilor acestora și se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o anumită perioadă de timp.
în speță se impune să se verifice dacă destinația actuală a imobilului în litigiu face parte din categoria celor înscrise în anexa nr. 2 lit a) la Legea nr. 10/2001, modificată și completată și să se individualizeze, prin efectuarea unei expertize, bunul în litigiu teren și construcție cu anexe.
Față de considerentele menționate, Curtea a admis recursul, a casat decizia curții de apel și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului
| ← ICCJ. Decizia nr. 1755/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1060/2006. Civil → |
|---|
