ICCJ. Decizia nr. 3422/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3422
Dosar nr. 2231/46/2006
Şedinţa publică din 27 aprilie 2007
Deliberând asupra recursului de faţă în condiţiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20 decembrie 2002, reclamantul N.N. a chemat în judecată pe pârâta C.C. Dobreşti, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să anuleze Decizia nr. 10/2001 emisă de pârâtă şi să o oblige pe aceasta să propună reclamantului măsuri reparatorii pentru terenul de 1500 mp preluat de stat şi deţinut de pârâtă.
Prin sentinţa civilă nr. 149 din 25 aprilie 2003 Tribunalul Argeş a respins contestaţia, cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.
Curtea de Apel Piteşti a păstrat sentinţa, respingând apelul declarat împotriva acesteia prin Decizia civilă nr. 103 din 23 ianuarie 2004.
Această din urmă decizie a fost casată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, prin Decizia nr. 8229 din 20 octombrie 2005, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.
Rejudecând apelul, Curtea de Apel Piteşti a pronunţat Decizia civilă nr. 191 din 6 octombrie 2006, prin care a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat sentinţa, a admis contestaţia, a anulat Decizia nr. 10 din 20 noiembrie 2002 emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să facă reclamantului propunere de restituire a terenului în suprafaţă de 1050 mp în echivalent bănesc.
Pentru a pronunţa această decizie, curtea de apel a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Autorul reclamantului a dobândit prin moştenire legală dreptul de proprietate asupra unui teren pe raza comunei Dobreşti, în punctul „Cremeneasca", teren care a fost trecut în proprietatea statului şi în administrarea fostului Birou al Comitetului Executiv al Consiliului Popular.
Ulterior, terenul a fost transmis prin Decizia nr.466 din 4 noiembrie 1968 în folosinţa C.C. Dobreşti, care foloseşte în prezent suprafaţa de 1050 mp, edificând pe aceasta un magazin.
Referitor la regimul juridic aplicabil imobilului, curtea de apel a reţinut că la data de 1 ianuarie 1990 acesta nu se încadra în dispoziţiile Legii nr. 18/1991, în sensul că nu se afla în patrimoniul unei cooperative agricole de producţie.
A mai reţinut curtea de apel că reclamantului nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, imobilul încadrându-se în categoria celor preluate abuziv de stat în înţelesul art. 2 din Legea nr. 10/2001.
Restituirea în natură nu mai este posibilă, deoarece terenul este ocupat de o construcţie necesară pârâtei, situaţie în care reclamantul a optat pentru despăgubiri conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurenta arată că hotărârea curţii de apel este nelegală, deoarece la dosar s-a depus copia hotărârii nr. 1054 din 3 iulie 2003 a Comisiei judeţene Argeş de fond funciar, în care se face precizarea că reclamantul a fost propus pentru despăgubiri pentru suprafaţa de 1,15 hectare de teren, în care este cuprinsă şi suprafaţa de 1050 mp care face obiectul litigiului, fapt confirmat şi de primarul comunei Dobreşti prin adresa nr. 863 din 30 mai 2006, ceea ce face ca obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru aceeaşi suprafaţă să fie nejustificată.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi anexând în copie hotărârea nr. 1054 din 3 iulie 2003 a Comisiei judeţene de fond funciar Argeş, tabelul nominal cu suprafaţa propusă pentru reconstituire reclamantului şi adresa nr. 1173 din 22 iulie 2003 emisă de primarul comunei Dobroeşti prin care reclamantul este înştiinţat în legătură cu validarea propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 3,45 mp teren agricol.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cauză, curtea de apel a reţinut, ca situaţie de fapt că terenul în litigiu este deţinut de pârâtă, care nu a avut statutul de cooperativă agricolă de producţie, şi că pentru acest teren reclamantul nu a beneficiat de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 18/1991.
Susţinerea recurentei conform căreia, în realitate, suprafaţa deţinută de ea ar fi inclusă în suprafaţa de 1.15 hectare pentru care reclamantului i s-ar fi recunoscut îndreptăţirea la măsuri reparatori1 în temeiul legii fondului funciar nu poate fi primită, deoarece contrazice situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel, iar reanalizarea probelor în vederea stabilirii unei alte situaţii de fapt nu este posibilă în recurs, faţă de actuala configuraţie a art. 304 C. proc. civ.
Deşi recurenta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu a arătat care este texul de lege încălcat sau greşit aplicat, iar din criticile formulate de recurentă nu reiese că în identificarea regimului juridic aplicabil terenului în litigiu instanţa ar fi săvârşit vreo greşeală din punctul de vedere al legalităţii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va menţine Decizia şi, în baza art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. Dobreşti împotriva deciziei nr. 191 din 6 octombrie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3426/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3251/2006. Civil. Limitarea exercitării... → |
---|