ICCJ. Decizia nr. 3502/200
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3502/200.
Dosar nr. 12860/95/200.
Şedinţa publică din 19 martie 2009â
Deliberând asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2439 din 28 februarie 2008, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanţii P.M., V.M.D., T.M., S.C., S.E., U.E., P.E.C., T.G., I.M., I.D.E., R.R., G.L., C.D., C.I., B.(V.)G. şi T.V., având ca obiect drepturi salariale restante.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii P.M., V.M.D., T.M., S.C., S.E., U.E., P.E.C., T.G., I.M., I.D.E., R.R., G.L., C.D., C.I., B.(V.)G.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar la termenul din 19 martie 2009 instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi, faţă de Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 a Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele la care ne vom referi în continuare, judecata recursului va fi declinată în favoarea Curţii de Apel Craiova.
La data sesizării Înaltei Curţi, competenţa soluţionării recursului aparţinea acestei instanţe, în raport de prevederile OUG nr. 75/2008, care în art. I şi art. II a stabilit competenţa materială specială a curţilor de apel şi a Înaltei Curţi pentru soluţionarea cererilor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiţiei.
În art. I alin. (2) din ordonanţă s-a stabilit că recursul se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I şi art. II din OUG nr. 75/2008.
Dispoziţiile art. I şi art. II din OUG nr. 75/2008 fiind declarate neconstituţionale, în competenţa Înaltei Curţi nu mai intră judecarea recursurilor declarate împotriva sentinţelor prin care au fost soluţionate cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din justiţie, iar prin constatarea neconstituţionalităţii acestor texte, în privinţa competenţei materiale, redevin incidente dispoziţiile Codului muncii şi ale Codului de procedură civilă, în raport de care competenţa soluţionării recursurilor în materia conflictelor de muncă aparţine curţilor de apel.
Prin urmare, în prezenta cauză, competentă să soluţioneze recursul este Curtea de Apel Craiova, în favoarea căreia, conform art. 158 alin. (3) C. proc. civ., se va declina competenţa de soluţionare a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4973/2006. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 99/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
