ICCJ. Decizia nr. 7416/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 113 C din 8 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul Bihor a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta SC T.T. SA împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului înscris în C.F. nedefinitivă Sânmartin cu nr. cadastral 70 compus din teren cu hotel C., în suprafață construită de 2299 mp, piscină în suprafață construită de 2119 mp, teren de tenis în suprafață de 695 mp, chioșc în suprafață construită de 177 mp, cu suprafața totală construită de 5284 mp și asupra cotei de 60/100 părți din imobilul înscris în C.F. Sânmartin cu nr. cadastral 71 compus din teren în intravilan în suprafață de 5412 mp și s-a respins capătul de cerere privind obligarea Ministerului Finanțelor Publice la valorificarea pretențiilor cu privire la imobilele menționate.
în motivarea sentinței s-a reținut că prin H.G. 639/1995 s-a aprobat transmiterea imobilului din litigiu în proprietatea publică a statului și în administrarea RAPPS, iar ulterior imobilul a trecut în administrarea Consiliului Județean Bihor prin H.G. 186/1997.
Consiliul Județean Bihor a subscris imobilul ca aport la capitalul social al societății reclamante și a fost chemat în judecată de Ministerul Finanțelor Publice pentru a se constata că imobilul este proprietatea Ministerului Finanțelor Publice și rectificarea cărții funciare. Prin decizia civilă nr. 1990 A/2001 a Tribunalului Bihor s-a constatat irevocabil că imobilul constituie proprietatea Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și s-a dispus rectificarea C.F. în acest sens. După cum rezultă din extrasul de C.F. depus la dosar societatea reclamantă și-a înscris dreptul de proprietate sub B.3 și B.2 în C.F. Sânmartin. Actul de asociere al reclamantei nu a fost atacat și nu s-a dispus radierea înscrierii dreptului de proprietate al acesteia, astfel încât dreptul de proprietate al societății este legal constituit. Fiind chemată în judecată de către Ministerul Finanțelor Publice, reclamanta a promovat prezenta acțiune împotriva acestui minister provocându-l să-și valorifice drepturile.
împotriva sentinței a declarat apel Ministerul Finanțelor Publice invocând inadmisibilitatea acțiunii în constatare atât timp cât partea poate cere realizarea dreptului. S-a invocat și excepția autorității de lucru judecat, asupra căreia prima instanță nu s-a pronunțat, întrucât prin decizia civilă nr. 1990A/2001 a Tribunalului Bihor s-a constatat irevocabil că imobilul este proprietatea statului, iar Consiliul Județean Bihor are doar un drept de administrare.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia civilă nr. 4 A din 17 ianuarie 2006 a respins apelul ca nefondat. în motivarea deciziei s-a reținut că excepția autorității de lucru judecat este neîntemeiată, între cele două pricini neexistând identitate de obiect, cauză și părți.
Pe fondul cauzei s-a reținut că acțiunea în constatare provocatorie este o cerere prin care titularul unui drept cheamă în judecată pe cel care prin atitudinea sa îi cauzează o tulburare în exercițiul dreptului, tulburare care se bazează pe un pretins drept al pârâtului și numai dacă tulburarea nu există acțiunea în constatare poate fi apreciată ca inadmisibilă. In speță, pârâtul prin atitudinea sa a tulburat dreptul de proprietate al reclamantei, dobândit în urma constituirii sale prin asociere cu Consiliul Județean, astfel încât acțiunea în constatare provocatorie este admisibilă, așa cum corect a reținut și prima instanță.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reiterând motivele de apel.
Recursul este fondat.
Acțiunea în constatare provocatorie este aceea prin care titularul unui drept cheamă în judecată pe cel care prin atitudinea sau prin actele sale ( invocând el însuși un drept) îl împiedică pe reclamant în exercițiul normal al dreptului pentru ca pârâtul să-și valorifice sau să-și dovedească dreptul sub sancțiunea de a nu-l mai putea invoca dacă nu-l demonstrează.
în speță, recurentul pârât și-a dovedit dreptul de proprietate prin decizia irevocabilă nr. 1990 A/2001 a Tribunalului Bihor, filele 23-26 ale dosarului de fond, prin care s-a constatat că imobilul în litigiu aparține domeniului public al Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și s-a dispus rectificarea C.F. în sensul radierii proprietarului Consiliul Local Bihor și înscrierii ca proprietar a Statului Român.
încadrarea acțiunii în constatare în categoria celor provocatorii nu înlătură caracterul subsidiar al acesteia față de acțiunea în realizarea dreptului. In aprecierea caracterului subsidiar trebuie avut în vedere că art. 111 C. proc. civ. se referă la toate mijloacele de realizare a dreptului, inclusiv la contestația la executare și nu numai la acțiunea în realizare de drept comun.
în cauză nu sunt întrunite condițiile restrictive prevăzute de art. 111 C. proc. civ. întrucât reclamanta SC T.T. SA are posibilitatea formulării unei acțiuni în realizarea dreptului.
Față de considerentele expuse recursul a fost admis, a fost casată decizia atacată și s-a modificat sentința în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7412/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8900/2006. Civil → |
|---|
