ICCJ. Decizia nr. 5317/2010. Civil
| Comentarii |
|
Prin Sentința civilă nr. 468/F din 24 aprilie 2008, Tribunalul Ialomița a respins acțiunea formulată de reclamanta C.N.F.M., împotriva pârâtei Primăria Scânteia, ca tardiv formulată.
în considerentele sentinței instanța a reținut că, urmare a notificării adresate Primăriei Municipiului Slobozia, județul Ialomița în baza Legii nr. 10/2001, a fost emisă Dispoziția nr. 87 din 9 februarie 2004, comunicată reclamantei prin borderoul nr. 79 din 11 februarie 2004.
Formularea de către reclamantă a acțiunii la data de 4 februarie 2008, la aproape 4 ani de la emiterea notificării este tardivă, în raport de dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, modificată, care prevăd posibilitatea contestării dispoziției în termen de 30 de zile de la comunicare.
Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 919 din 5 decembrie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta C.N.F.M. împotriva Sentinței civile nr. 468/F din 24 aprilie 2008, a Tribunalului Ialomița.
în considerentele deciziei, instanța a reținut că, prin acțiunea sa, reclamanta a înțeles să atace la interval de aproximativ 4 ani, Dispoziția nr. 87 din 9 februarie 2004 (fila 34 dosar fond).
Deși instanța de fond a soluționat cauza pe excepția tardivității, reclamanta nu atacă pe acest aspect hotărârea, invocând motive străine de pricină prin care dorește o rezolvare a unor cereri din alte dosare și a unor terenuri ce nu au făcut obiectul notificării în discuție, lucru inadmisibil față de prevederile art. 294 alin. (1) C. proc. civ.
împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta C.N.F.M.
Recursul a fost suspendat în ședința publică din 12 iunie 2009, conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea în lipsă.
Cauza a fost repusă pe rol din oficiu pentru discutarea perimării recursului, pentru termenul de azi, 15 octombrie 2010. Analizând excepția perimării căi de atac a recursului, înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an.
Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata și din oficiu.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ.
în speță părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din 12 iunie 2009 stabilit pentru soluționarea recursului și, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea cauzei, constatându-se că nici una dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă.
Cum din data de 12 iunie 2009 dosarul a fost lăsat în nelucrare mai mult de un an din culpa părților, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 252 alin. (1) C. proc. civ., și nu a fost invocată și dovedită nici o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării s-a constatat perimarea recursului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5380/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5316/2010. Civil → |
|---|
