ICCJ. Decizia nr. 704/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 704/2010

Dosar nr. 40/62/2004

Şedinţa publică de la 8 februarie 2010

Asupra recursului civil de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 76/C/2008 a Tribunalului Braşov s-a admis în parte acţiunea completată, precizată formulată de contestatorul B.L.G. şi s-a dispus anularea dispoziţiei nr. 338 din 27 aprilie 2004 şi 106 din 19 octombrie 2004 emise de Primarul comunei Cristian şi a fost obligată pârâta să emită o nouă dispoziţie prin care să facă contestatorului o ofertă de restituire în echivalent a imobilului situat în comuna Cristian înscris în CF Cristian sub numerele topografice iniţiale x şi y, fiind respinse restul pretenţiilor formulate de contestatori.

Pentru a pronunţa această hotărâre au fost reţinute următoarele considerente.

Intimaţii Grigore au fost de bună credinţă la data cumpărării imobilului cu destinaţia de grădină, întrucât au procedat la cumpărarea acestuia în baza unor acte emise de autorităţile statului şi în urma unei proceduri de licitaţie publică, organizată, acte care nu au fost desfiinţate î n cadrul procedurilor instituite de lege, astfel că atitudinea lor subiectivă are ca efect menţinerea contractului de vânzare - cumpărare în conformitate cu principiul ocrotirii bunei credinţe a subdobânditorului.

A mai reţinut instanţa de fond că în ce priveşte imobilul cu destinaţia de casă de locuit, s-a constatat că a fost vândută intimaţilor G. în temeiul Legii nr. 112/1995 iar terenul aferent acestuia a fost atribuit în condiţiile Legii nr. 18/1991. Aceste acte juridice nu au fost atacate de contestator în termenele şi condiţiile prevăzute de lege, astfel că ele îşi produc efectele în continuare.

Se mai reţine că de la regula restituirii în natură a imobilelor ce intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, art. 18 lit. c) instituie o excepţie stipulând că „normele reparatorii se stabilesc numai în echivalent în cazul în care imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispoziţiilor legale”, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatorul B.L.G., iar prin decizia civilă nr. 74 din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti s-a respins ca nefondat apelul, reţinându-se următoarele:

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul B.L.G. solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat.

Criticile aduse hotărârii instanţei de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:

Astfel recurentul susţine că deşi instanţa de apel reţine că hotărârea instanţei de fond este superficială, totuşi respinge apelul ca nefondat.

Se mai susţine că instanţa de apel a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii întrucât trebuie să ţină seama de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 în forma în vigoare la momentul emiterii actului atacat şi nu de dispoziţiile legii noi.

În ce priveşte capătul de cerere pentru restituirea serelor, recurentul învederează că la dosar există acte doveditoare atât în ce priveşte dreptul de proprietate asupra serelor cât şi faptul că au fost solicitate prin notificare.

Recurentul mai susţine că instanţa de apel nu a respins apelul pe motiv că în CF figurează ca prezumtiv proprietar Societatea Agricolă A.Z.R. Cristian, ci se indică ca temei legal în favoarea A.Z.R., art. 32 din Legea nr. 115/1938 şi art. 30 din Legea nr. 7/1934.

Or din analiza CF nr. z rezultă (susţine recurentul) fără nici un dubiu că A.Z.R. Cristian, nu se încadrează nici în prevederile art. 30 din Legea nr. 7/1996 pentru că nu se precizează în ce mod s-a dobândit imobilul real, iar temeiurile de drept invocate sunt inadmisibile.

Ca atare, recurentul solicită obligarea intimatei la emiterea unei dispoziţii prin care să i se restituie în natură serele.

Recurentul în drept a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

Intimaţii G.P. şi G.M. prin concluziile scrise depuse la filele 15 - 16 s-au opus admiterii recursului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Obiectul dedus judecăţii vizează anularea dispoziţiei nr. 338 din 27 aprilie 2004 emisă de primarul comunei Cristian.

Prin dispoziţia sus-evocată s-a respins notificarea reclamantului în ce priveşte cererea de restituire în natură a imobilului casă, curte şi grădină situat în Comuna Cristian, înscris în CF Cristian nr. top. x, y pentru că imobilul casă şi teren aferent a fost înstrăinat foştilor chiriaşi cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995.

Notificarea reclamantului fila 6 dosar instanţă de fond are ca obiect imobilul din CF  nr. top. x şi y case de piatră, curte, teren agricol şi sere situat în comuna Cristian.

Cu privire la obiectul dedus judecăţii reclamantul a depus la filele 234 - 235 vol. I al dosarului instanţei de fond o precizare cu privire la imobilul solicitat, inclusiv serele cu privire la care reclamantul învederează existenţa Adeverinţei nr. 8/1946, arătând că nu deţine acte din care să rezulte modul în care aceste sere au trecut în proprietatea Statului.

Deşi instanţa de fond face trimitere la actele depuse de contestator la filele 286 - 300 vol. I al dosarului instanţei de fond, şi la faptul că în procesul verbal din 25 iulie 1945 şi în actul denumit „adeverinţă” emis de Comitetul local Cristian, de Reformă Agrară, se specifică faptul că din proprietatea tatălui contestatorului a fost expropriată o suprafaţă de 1035 m.p. teren arabil pe care este amenajată şi o seră, totuşi nu analizează situaţia serelor solicitate de reclamant prin notificare.

Aceeaşi situaţie legată de serele ce fac obiectul notificării, a fost învederată de reclamant în motivele de apel (filele 13 – 15 dosarul instanţei de apel, cu trimiterea la examinarea evoluţiei înscrierilor din CF şi la faptul că la poziţia 814 din acest CF figurează nr. topo x care a fost adus din CF nr. 888 drept care se intabulează în favoarea numitei R.C., născută S. care este mătuşa contestatorului.

Or, aceste aspecte ce ar fi fost în măsură să clarifice situaţia juridică a imobilului sere, solicitat de reclamant, nu au fost examinate nici de instanţa de fond nici de instanţa de apel, deşi în baza rolului activ prevăzut de art. 129 pct. 4 şi 5 C. proc. civ. instanţele aveau îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru aflarea adevărului obiectiv pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Or în condiţiile în care nu s-au analizat toate aspectele ce vizau notificarea reclamantului, nefiind administrate nici probe legate de situaţia tuturor imobilelor obiect al notificării reclamantului, se reţine că nu s-a cercetat fondul cauzei fiind incidente dispoziţiile art. 312 pct. 5 C. proc. civ., motiv pentru care urmează a se admite recursul a se casa decizia recurată precum şi sentinţa nr. 76/ C din 7 martie 2008 a Tribunalului Braşov cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, care urmează a dispune administrarea tuturor probelor necesare, utile şi pertinente care să clarifice situaţia juridică a imobilelor solicitate de reclamant, obiect al notificării nr. 3089/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de contestatorul B.L.G. împotriva deciziei nr. 74/ AP din 26 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Casează decizia recurată precum şi sentinţa de 76/ C din 7 martie 2008 a Tribunalului Braşov, secţia civilă şi trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2010 .

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 704/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs