ICCJ. Decizia nr. 4993/2012. Civil
| Comentarii |
|
1. Hotărârea instanței de apel
Prin Decizia nr. 258/ A din 15 iunie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a admis în parte apelul declarat de reclamantul Ș.A. împotriva Sentinței civile nr. 103 din 20 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj. A schimbat în parte sentința și, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul municipiului Cluj-Napoca a admis în parte acțiunea față de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca. A obligat pe pârâta SC A.R.L. Cluj SA să înainteze notificarea și înscrisurile aferente către SC S. SA Cluj-Napoca cu privire la terenul în suprafață de 1490 mp; către SC S.P. SA Cluj-Napoca cu privire la terenul în suprafață de 7350 mp și către pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca cu privire la terenul în suprafață de 790 mp.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că din datele oferite de cartea funciară rezultă că antecesoarea reclamantului nu este singura persoană care a solicitat măsuri reparatorii după defuncta Z.S.M.
Suprafața de 330 mp este deținută de Statul Român, reprezentat de unitatea administrativ-teritorială, astfel încât în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a Primarului municipiului Cluj-Napoca.
Terenul de 330 mp este liber, în accepțiunea Legii nr. 10/2001, iar unitatea deținătoare este municipiul Cluj-Napoca.
Deoarece reclamantul nu este singurul moștenitor care a solicitat măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 330 mp, acest teren nu poate fi restituit în natură în detrimentul celorlalte persoane care au formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001.
Solicitarea atribuirii în natură a terenului de 330 mp a fost formulată de către reclamant numai prin concluziile scrise, cu mult peste termenul de apel.
Pârâta SC A.R.L. Cluj SA nu deține terenul solicitat de reclamant, dar nici nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 10/2001 și nu a direcționat notificarea unităților deținătoare și nici entității învestite cu soluționarea notificării.
2. Recursul
2.1. Motive
Pârâta SC A.R.L. Cluj SA a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care au fost formulate următoarele critici:
în mod nelegal a fost obligată pârâta la plata sumei de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Tribunalul Cluj a apreciat corect elementele dosarului și a decis respingerea cererii reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Neadmiterea capătului principal din cererea de apel atrăgea în mod firesc respingerea pretențiilor privind restituirea cheltuielilor de judecată. în condițiile în care revendicarea fundamentală a apelantului a fost obligarea pârâtei la măsuri reparatorii, iar această revendicare a fost respinsă, nu se susținea măsura obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Persoana juridică notificată a fost obligată abia prin H.G. nr. 250/2007 să direcționeze notificarea către unitatea deținătoare a imobilului.
Dispoziția de respingere a notificării formulate de Ș.S. a fost dată în 20 iunie 2006, înainte de intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 250/2007.
2.2. Analiza recursului
Recursul nu este întemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Pârâta SC A.R.L. Cluj SA a fost obligată să înainteze notificarea formulată de reclamant și înscrisurile aferente către SC S. SA Cluj-Napoca și SC S.P. SA Cluj-Napoca la data de 20 februarie 2009.
în condițiile în care pârâta nu a declarat apel, nu a criticat, așadar, această măsură, de la data pronunțării sentinței trebuia să execute obligația la care a fost condamnată.
Prin urmare, recurenta nu poate invoca faptul că în speță nu sunt incidente prevederile Hotărârii Guvernului nr. 250/2007, astfel încât nu are nicio culpă procesuală în neîndeplinirea obligației de transmitere a notificării către unitățile indicate în dispozitivul sentinței.
în aceste condiții, constatând că pârâta SC A.R.L. Cluj SA a căzut în pretenții în apel, în mod corect instanța de apel a făcut aplicarea prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. și a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată datorate.
întrucât criticile formulate de pârâtă nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5000/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5004/2012. Civil → |
|---|
