ICCJ. Decizia nr. 2632/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Încheierea nr. 2632/2013
Dosar nr. 2110/1/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 15 mai 2013
S-a luat în examinare cererea de strămutare formulată de petenţii S.R. şi S.M.
La apelul nominal se prezintă petentul S.R., personal şi asistat de avocat N.A., ce o reprezintă şi pe petenta S.M., intimata R.V., personal şi asistată de avocat Ş.M., ce îl reprezintă şi pe intimatul R.I., lipsind intimaţii Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului T., Primăria municipiului Turnu -Măgurele, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului V., Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului G., Consiliul Local H.
Ministerul Public este reprezentat de procuror L.V.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se referă de magistratul asistent că, potrivit programului de evidenţă informatizată a instanţelor, dosarul ce face obiectul cererii de strămutare are termen de judecată la data de 4 iunie 2013.
Avocat N.A. solicită admiterea cererii de strămutare, conform concluziilor orale formulate.
Avocat Ş.M. solicită respingerea cererii de strămutare şi acordarea cheltuielilor de judecată conform actelor doveditoare pe care le depune la dosarul cauzei.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de strămutare.
Analizând cererea,
Referitor la solicitarea intimaţilor R.I. şi R.V. privind cheltuielile de judecată, se reţine, în raport de dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., că temeiul acordării acestora părţii care a câştigat procesul este culpa procesuală a adversarului său, căzut în pretenţii.
Or, respingerea cererii de strămutare nu demonstrează culpa procesuală şi nu reprezintă o „cădere în pretenţii", în sensul textului menţionat.
Astfel, cererea de strămutare este un incident procedural, pus de legiuitor la îndemâna părţii care are îndoieli asupra imparţialităţii instanţei pe rolul căreia se află litigiul.
Ca atare, faptul că judecătorii învestiţi cu cererea de strămutare au apreciat că soluţionarea acesteia poate fi tăcută în condiţii de obiectivitate la instanţa iniţial sesizată, nu înseamnă că petenţii au culpa procesuală la care se referă art. 274 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, respingerea cererii de strămutare nu înseamnă că părţile care au cerut strămutarea au căzut în pretenţii, deoarece, fiind incident procedural, judecata acesteia nu vizează fondul pretenţiilor deduse judecăţii,
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimaţii R.I. şi R.V.
Respinge cererea formulată de petentii S.R. şi S.M. privind strămutarea procesului civil ce formează obiectul Dosarului nr. 9484/318/2010* al Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2631/2013. Civil. Strămutare. Fond | ICCJ. Decizia nr. 2663/2013. Civil. Strămutare. Fond → |
|---|
