ICCJ. Decizia nr. 3359/2014. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3359/2014
Dosar nr. 29/1/2013
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2014
Asupra cererii de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 5055 din 29 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosar nr. 8676/2/2010, a fost admis recursul declarat de reclamantul V.O.M. împotriva Deciziei civile nr. 202 A din 24 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a modificat, în parte, decizia recurată, în sensul că s-a înlăturat dispoziţia de admitere a apelului formulat de pârâta R.A. A.P.P.S. în contradictoriu cu intimata intervenientă A.S.V., menţinându-se celelalte dispoziţii ale deciziei.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare V.O.M.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 3 ianuarie 2013.
La termenul de la 23 septembrie 2013, judecata contestaţiei în anulare a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu s-au prezentat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea în lipsă, iar la 15 octombrie 2014, din oficiu, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, fixând termen la 27 noiembrie 2014, când instanţa a invocat excepţia perimării contestaţiei în anulare.
Analizând cu prioritate această excepţie, faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere şi suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 şi 250 C. proc. civ.
În speţă, părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din 23 septembrie 2013, stabilit pentru soluţionarea contestaţiei în anulare şi, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea cauzei, constatându-se că nici una dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă.
Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 24 septembrie 2014, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., părţile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecăţii.
Reţinând că în cauză sunt întrunite condiţiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi constatând că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată şi din oficiu de instanţă, faţă de dispoziţiile art. 252 alin. (1) teza I din acelaşi cod, Înalta Curte urmează să constate perimată contestaţia în anulare cu care a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul V.O.M. împotriva Deciziei civile nr. 5055 din 29 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 3358/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3360/2014. Civil → |
---|