ICCJ. Decizia nr. 2156/2014. Civil
| Comentarii |
|
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Secţia I civilă
Dosar nr. 2836/30/2014
DECIZIA Nr. 1.604
din 11 iunie 2015
Publicată în: Arhiva instanţei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la data de 18 aprilie 2014 sub nr. 2836/30/2014, reclamantul Ignat Constantin a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. c), art. 159 alin. (2), art. 266 - 267 C. muncii, în contradictoriu cu pârâtul C.S.U.P. Timişoara, obligarea acestuia la plata sumei de 2803 euro echivalent în lei la data plăţii, reprezentând drepturi salariale, precum şi a dobânzii legale de la data scadenţei până la data plăţii efective a debitului.
Prin Sentinţa nr. 2156/PI din 18 septembrie 2014 Tribunalul Timiş, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, reţinând că, fiind vorba de un conflict de muncă, competenţa teritorială a unor astfel de cereri este exclusivă şi revine instanţei în circumscripţia căreia reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ori, după caz, locul de muncă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 269 alin. (2) C. muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2010, fiind fără relevanţă existenţa domiciliului procesual ales.
Prin Sentinţa nr. 37/C din 22 ianuarie 2015, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, reţinând, în esenţă că, aşa cum rezultă din actele dosarului, între părţi nu s-a încheiat un contract de muncă, ci un contract de prestări servicii, respective, Contractul nr. 769 din 25 iunie 2012, prin care reclamantul s-a obligat să depună toate forţele şi capacităţile sportive în slujba echipei de handbal, să respecte regulamentul de ordine interioară şi celelalte norme care reglementează activitatea sportivă, în schimbul unui venit lunar net în lei de 1650 euro/lună. În această situaţie, competenţa de soluţionare a cauzei revine judecătoriei în a cărei rază de activitate îşi are sediul pârâtul, în speţă, Judecătoria Timişoara.
Învestită prin declinare, Judecătoria Timişoara, secţia a II-a civilă a pronunţat Sentinţa nr. 4874 din 6 aprilie 2015, prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că, prin încheierea contractului de prestări servicii nr. 769 din 25 iunie 2012, voinţa reală a părţilor a fost aceea de a încheia un contract de muncă, având în vedere că acesta cuprinde elementele generale şi esenţiale ale unui contract de muncă astfel cum sunt prevăzute de art. 17 C. muncii, respectiv prestarea muncii de către salariat, subordonarea salariatului faţă de angajator, contractul este cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ şi cu executare succesivă, iar obligaţiile asumate de părţi au caracterul obligaţiilor specifice raporturilor de muncă, sens în care competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Neamţ, instanţă în raza căreia îşi are domiciliul reclamantul.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Esenţial în stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei este calificarea convenţiei pe care partea reclamantă îşi întemeiază pretenţiile.
Raportul juridic dintre un sportiv şi clubul la care îşi desfăşoară activitatea cunoaşte o reglementare specială prin Legea nr. 69/2000 - Legea educaţiei fizice şi sportului, care, în art. 14 alin. (2) dă posibilitate sportivului profesionist să încheie cu structura sportivă, în formă scrisă, fie un contract individual de muncă, fie o convenţie civilă, în condiţiile legii. În această ultimă situaţie, potrivit art. 14 alin. (3), legea permite să i se asigure sportivului, la cerere, participarea şi plata contribuţiilor la un sistem de pensii public şi/sau privat, în condiţiile legii.
Pentru a stabili dacă acest contract este un contract civil de prestări servicii sau un contract individual de muncă se impune verificarea clauzelor sale, în vederea identificării unor elemente care definesc un raport juridic de muncă.
Astfel, potrivit art. 10 C. muncii de esenţa raportului juridic de muncă este prestarea muncii, plata periodică a salariului şi existenţa unei relaţii de subordonare faţă de angajator, munca fiind prestată sub autoritatea acestuia.
Potrivit art. 17 C. muncii, principalele clauze dintr-un contract de muncă sunt cele referitoare la locul muncii, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului; criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; durata contractului şi a concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia; salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul; durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; eventual indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului sau durata perioadei de probă.
În prezenta cauză, analiza clauzelor contractuale nu relevă decât într-o mică măsură similarităţi cu cele ale unui contract de muncă.
Astfel, obligaţia principală a jucătorului este de a participa la jocurile, cantonamentele şi antrenamentele clubului, fiind la dispoziţia acestuia 6 ore/zi, 7 zile pe săptămână, iar a clubului de a-i garanta participarea la aceste activităţi şi de a-i plăti un venit net lunar, timp de un an, din a cărui sumă, s-a scăzut un avans, achitat global la încheierea contractului şi o altă tranşă egală, ce s-a convenit a fi plătită în timpul derulării contractului.
Se constată astfel că venitul încasat nu reprezintă un salariu, ci valoarea contractului achitată eşalonat, nerezultând din convenţie asumarea de către club a obligaţiei de a vira şi alte contribuţii specifice pentru un angajator, distinct de impozit şi contribuţia pentru sănătate, respectiv către fondurile sociale (respectiv pentru pensie, şomaj, risc şi accidente, garantarea plăţii creanţelor salariale, etc.). Această sumă eşalonată periodic reprezintă deci doar contravaloarea serviciilor sportive prestate.
De asemenea, nu sunt cuprinse prevederi specifice contractului de muncă, referitoare la suspendare, modificare sau încetare ci se face referire doar la reziliere ca modalitate de încetare a convenţiei. Mai mult, contractul cuprinde şi o clauză referitoare la posibilitatea acordării de despăgubiri în cazul nerespectării clauzelor contractuale din culpa unei părţi, împrejurare ce excede unui raport juridic de muncă.
Prin urmare chiar dacă în contract se recunoaşte o perioadă concediu, iar prestaţia şi plata au un caracter periodic, acestea nu sunt elemente suficiente pentru a atrage calificarea ca având natura juridică specială a unui contract de muncă.
De asemenea, deşi sportivul se obligă să respecte prevederile Regulamentului de Ordine interioară al clubului şi cel intern al secţiei, acestea nu instituie o relaţie de subordonare de dreptul muncii, ci sportivă, în condiţiile în care vizează exclusiv conduita şi regimul de pregătire sportivă
Prin urmare, cum actul civil nu poate fi asimilat unui contract individual de muncă fiind de prestări servicii, rezultă că ceea ce a fost dedus prezentei judecăţi a fost un raport juridic de drept civil şi nu un raport juridic de muncă, motiv pentru care competentă a soluţiona acest litigiu este instanţa civilă de drept comun de la sediul pârâtului şi nu instanţa specializată în litigii de muncă de la domiciliul reclamantului.
În consecinţă Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Definitivă.
_____________
Procesat de GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 3949/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 173/2014. Civil. Evacuare. Pretenţii. Recurs → |
|---|
