Model industrial comunitar. Acțiune în contrafacere

Decizii civile ÎCCJ 2020

Regulamentul (CE) nr. 6/2002, art. 10, art. 19

În conformitate cu art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare, „(1) Protecția conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită. (2) Pentru stabilirea întinderii protecției, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate pe care-l deține autorul în realizarea desenului sau a modelului.”

În contextul unei cereri în contrafacerea unui model, stabilirea gradului de libertate a autorului în realizarea unui model, la care se referă art.10 alin. 2 din Regulament, interesează compararea modelelor, analiză ce are ca scop determinarea unei eventuale încălcări a drepturilor asupra unui model și care se realizează prin prisma impresiei vizuale globale produse asupra utilizatorului avizat, astfel cum rezultă din alin. 1 al aceluiași art. 10.

În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a reținut (hotărârea Tribunalului din cauza T-337/12 El Hogar Perfecto del Siglo XXI (pct. 32 și 33) că, pentru aprecierea impresiei vizuale globale produse asupra utilizatorului avizat, trebuie să se țină cont de gradul de libertate a autorului în realizarea unui model industrial, aspect definit, printre altele, pe baza constrângerilor aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului, întrucât aceste constrângeri conduc la normalizarea anumitor caracteristici, care devin astfel comune mai multor modele aplicate produsului avut în vedere. Un grad ridicat de libertate a autorului în elaborarea unui model consolidează concluzia potrivit căreia modelele care nu prezintă diferențe semnificative îi produc utilizatorului avizat aceeași impresie globală.

Așadar, cererea în contrafacere presupune compararea modelelor, gradul de libertate a autorului în realizarea modelelor luându-se în considerare pentru a se conchide în privința impactului eventualelor disimilitudini asupra impresiei vizuale globale produse de modelele comparate asupra utilizatorului avizat.

Față de finalitatea analizei, indicele de limitare a posibilității de creație nu se apreciază în abstract, ci prin raportare la modelul anterior, a cărui încălcare se pretinde, urmărindu-se a se stabili dacă, în prezența unor deosebiri între modelele comparate, posibilitatea de reproducere a modelului protejat prin înregistrare este limitată de vreunul dintre factorii enumerați în hotărârea din cauza T-337/12 (enumerarea factorilor relevanți în definirea gradului de libertate al autorului în realizarea unui desen sau model industrial nefiind una exhaustivă, dovadă, că enumerarea este introdusă prin sintagma „în special”, ceea ce înseamnă că este posibilă raportarea și la alte elemente în afară de constrângerile aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului și de celelalte elemente, explicit indicate), sau de un alt element, precum și gradul de limitare, dacă este cazul.

Î.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 682 din 10 martie 2020

Prin cererea înregistrată la data de 16.12.2016 pe rolul Tribunalului București, reclamanta A. S.P.A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., solicitând să se constate că produsele reținute de către autoritățile vamale, conform notificării Direcției Regionale Vamale Galați nr. 15127/D232-2016 din data de 18.11.2016, aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală deținute de reclamantă asupra desenelor/modelelor nr. 002374330-0001 din data de 19.12.2013, 002374330-0002 din data de 19.12.2013, 002374355-0001 din data de 19.12.2013 și 002374355-0002 din data de 19.12.2013; să se dispună interzicerea importului și a comercializării neautorizate, de către pârâtă, a produselor reținute de către autoritățile vamale conform notificării Direcției Regionale Vamale Galați nr. 15127/D232-2016 din data de 18.11.2016, care înglobează desenele/modelele nr. 002374330-0001 din data de 19.12.2013, 002374330-0002 din data de 19.12.2013, 002374355-0001 din data de 19.12.2013 și 0023743550002 din data de 19.12.2013 aparținând reclamantei; să se dispună interzicerea producerii, importului, distribuirii, comercializării, publicității și a oricăror acte de folosință, în activitatea comercială a pârâtei, a produselor care înglobează desenele/modelele nr. 002374330-0001 din data de 19.12.2013, 002374330-0002 din data de 19.12.2013, 002374355-0001 din data de 19.12.2013 și 002374355-0002 din data de 19.12.2013 aparținând reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 426 din 23.03.2017, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta A. S.P.A în contradictoriu cu pârâta B. SRL și a obligat pârâta la plata sumei de 6.740 lei cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 611 din 23.05.2018, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 2 septembrie 2019, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței menționate, pe care a schimbat-o în tot și, în consecință:

A admis acțiunea.

A constatat că produsele reținute de către autoritățile vamale, conform notificării Direcției Regionale Vamale Galați nr. 15127/D232-2016 din data de 18.11.2016, aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală deținute de reclamantă asupra desenelor/modelelor nr. 002374330-0001 din data de 19.12.2013, 002374330-0002 din data de 19.12.2013, 0023743550001 din data de 19.12.2013 și 002374355-0002 din data de 19.12.2013.

A dispus interzicerea importului și a comercializării neautorizate, de către pârâtă, a produselor reținute de către autoritățile vamale conform notificării Direcției Regionale Vamale Galați nr. 15127/D232-2016 din data de 1811.2016, care înglobează desenele/modelele nr. 002374330-0001 din data de 19.12.2013, 002374330-0002 din data de 19.12.2013, 0023743550001 din data de 19.12.2013 și 002374355-0002 din data de 19.12.2013 aparținând reclamantei.

A dispus interzicerea producerii, importului, distribuirii, comercializării, publicității și a oricăror acte de folosință, în activitatea comercială a pârâtei, a produselor care înglobează desenele/modelele nr. 002374330-0001 din data de 19.12.2013, 002374330-0002 din data de 19.12.2013, 002374355-0001 din data de 19.12.2013 și 002374355-0002 din data de 19.12.2013 aparținând reclamantei.

A obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 9.243,96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel (450 lei taxă de timbru și 8.793,86 lei onorariu de avocat).

Împotriva deciziei menționate, a declarat recurs pârâta., criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 488 pct. 6 și 8 Cod procedură civilă, după cum urmează:

1. Decizia cuprinde motive contradictorii pe următoarele aspecte:

Cu privire la funcția tehnică, instanța de apel reține, concomitent, că aceasta influențează diferențele dintre obiectele în discuție (în speță, modelele industriale și mouse-urile optice), dar și faptul că nu prezintă relevanță.

Astfel, analizând în ce măsură forma mouse-urilor optice importate de recurentă produc unui utilizator avizat o impresie globală diferită de cea a modelelor industriale aparținând intimatei, instanța de apel a apreciat că singurele diferențe dintre acestea provin din adaptarea modelelor industriale la funcția tehnică de mouse. S-a constatat, drept urmare, că deosebirile nu rezultă dintr-un efort creator de asigurare a unei identități proprii, ci rezultă din simplificarea impusă de dimensiunile reduse ale mouse-ului și, mai cu seamă, din necesitatea adaptării formei la destinația produsului final, aceea de mouse, astfel încât, practic, imaginea de ansamblu a mouse-urilor este imaginea simplificată a modelelor reclamantei.

Aceste considerente sunt contrazise prin aceeași decizie, atunci când s-a apreciat că protecția dată de înregistrare nu privește funcția tehnică, întrucât protecția vizează orice destinație pe care ar primi-o produsul în care modelul este încorporat, indiferent de funcția tehnică a produsului în care a fost încorporat modelul înregistrat, neavând relevanță nici funcția tehnică a produsului pentru care a fost creat inițial modelul, nici funcția tehnică a produsului realizat ulterior prin încorporarea modelului de către un terț.

Pe cale de consecință, în situația în care funcția tehnică nu prezintă relevanță pentru stabilirea unor similarități sau a unor deosebiri, atunci similaritățile și deosebirile nu trebuie să țină cont de funcția tehnică. Cu alte cuvinte, dacă sunt constatate diferențe, acestea ar trebui luate în considerare indiferent de funcția tehnică a produselor.

Or, în speță, Curtea de Apel a reținut că diferențele sunt dictate de funcția tehnică, respectiv funcția de mouse, iar din cauza acestui aspect, nu vor fi luate în considerare. Astfel, Curtea conferă importanță funcției tehnice (fiind considerentul decisiv pentru care au fost ignorate diferențele dintre produse), cu toate că a precizat că funcția tehnică este lipsita de relevanță.

Cu privire la forma farurilor, considerentele primei instanțe și cele ale instanței de apel sunt contradictorii, în sensul că tribunalul a reținut că forma farurilor reprezintă o diferență între cele două obiecte, în timp ce instanța de apel, fără a infirma această apreciere, a reținut forma diferită a farurilor ca fiind o asemănare.

Cu privire la imaginea de ansamblu diferită dintre mouse-urile optice și modelele industriale aflate în conflict, considerentele primei instanțe și cele ale instanței de apel sunt contradictorii, în sensul că instanța de apel a motivat în mod eronat și contradictoriu că tribunalul ar fi reținut o imagine de ansamblu identică.

În realitate, prima instanță s-a raportat la percepția utilizatorului avizat în cazul concret și, acceptând apărările pârâtei, a reținut că utilizatorul avizat va aprecia diferențele dintre produsele pârâtei și o machetă ca fiind contribuții creative, iar nu simple adaptări.

2. Decizia a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, după cum urmează:

a. Instanța de apel a făcut o greșită aplicare a condițiilor jurisprudențiale referitoare la libertatea de creație statuate prin decizia CJUE în cauza T-337/12, El Hogar Perfecto del Siglo XXI/OAPI.

În aplicarea acestei decizii în cauză, gradul de libertate de creație a autorului nu trebuie raportat la alte categorii de mouse-uri, ci trebuie raportat la trăsăturile specifice unei mașini sport, întrucât stilizarea unui mouse în forma de mașină sport reprezintă doar un concept uzual care nu poate fi monopolizat prin intermediul unui model industrial.

În cauza sus-menționată, CJUE se referă la situațiile în care autorul este constrâns de caracteristicile tehnice ale produsului, iar în funcție de aceste constrângeri, diferențele sunt mai mult sau mai puțin relevante. Astfel, instanța de apel nu ar fi trebuit să se raporteze la libertatea autorului mouse-urilor prin comparație cu modelele industriale, ci să identifice pentru început, care sunt constrângerile dictate de funcția tehnică a mouse-ului.

Mergând mai departe cu această linie de idei, instanța de apel a continuat să aplice greșit prevederile CJUE, în condițiile în care a apreciat că autorul mouse-ului este constrâns de funcția tehnică în privința oglinzilor, a adânciturilor din partea spate a caroseriei, a muchiilor de pe partea superioară și de pe părțile laterale și a dimensiunilor reduse ale mouse-ului. Astfel, elementele supuse analizei, dacă nu sunt esențiale pentru un mouse și nu sunt impuse de funcția tehnică, pot reprezenta obiectul unei activități creative ce ar trebui să fie luate în considerare la aprecierea unei similarități sau a unei deosebiri a impresiei globale produse utilizatorului avizat.

Mai mult decât atât, aplicarea greșită a normei de drept material rezultă și din faptul că situația de fapt a fost analizată eronat de instanța de apel, deoarece mouse-urile optice nu au oglinzi, nu sunt prevăzute cu o astfel de formă corespunzătoare sau similară, însă în decizia atacată s-a reținut că mouse-ul conține oglinzi, dar în forma simplificată.

Cu titlu exemplificativ, o aplicare corectă ar trebui să presupună, în cazul dedus judecății instanței de apel, identificarea corectă a constrângerilor tehnice reale și logice. Constrângerile se referă la elementele specifice ale unui mouse, fără de care nu și-ar putea îndeplini funcția tehnică: baza (partea de jos, de sub mouse) plată, pentru a permite deplasarea mouse-ului și implicit a cursorului; prezența unui orificiu necesar pentru conectarea prin cablu la calculator (mouse-ul fiind un obiect periferic); prezența unei rotițe specifice mouse-urilor (scroll), care este folosită pentru derularea imaginilor, a conținutului unor documente digitale sau pentru efectul de „zoom” (mărirea sau micșorarea imaginii).

Toate celelalte diferențe constatate de instanța de apel nu sunt impuse de funcția tehnică a mouse-ului, ci ar fi trebuit luate în considerare la stabilirea unei impresii globale diferite de cea a modelelor industriale.

Cele reținute de către instanța de apel, ca urmare a greșitei aplicări a deciziei CJUE, pot fi demontate prin simpla observare a situației următoare de fapt reprezentate mai jos:

În piața mouse-urilor optice a apărut un model de mouse „L. A.” care demonstrează ca un astfel de produs nu este supus constrângerilor pe care instanța de apel le-a considerat obligatorii și că aceste constrângeri nu sunt impuse de funcția tehnică a unui mouse optic. Practic, ne aflăm în prezența unei aplicări greșite a principiilor prevăzute în decizia CJUE, de vreme ce modelul reprezentat mai sus contrazice considerentele din decizia atacată, în sensul în care: oglinzile sunt stilizate întocmai ca în modelele industriale, adânciturile din partea superioară spate nu sunt estompate, iar muchiile de pe partea superioară și de pe părțile laterale nu sunt estompate și nici eliminate, ci păstrează întocmai aceeași formă.

b. Decizia a fost dată cu încălcarea normei de drept material prevăzute de art. 2 din Legea nr. 8/1998 a mărcilor și indicațiilor geografice, referitor la semnele susceptibile de a constitui o marcă.

Atât în cadrul procesual de fond, cât și în cadrul procesual al apelului, recurenta a precizat că mouse-urile optice reținute sunt produse sub marca X, fiind imprimată pe acestea. De asemenea, funcțiile esențiale ale unei mărci sunt acelea de a identifica întreprinderea care produce/comercializează produsele și de a o diferenția de celelalte întreprinderi.

Funcția esențială de a distinge produsele unei întreprinderi de cele ale unui alte întreprinderi este îndeplinită și atunci când se află în concurs cu drepturile conferite de un model industrial, în absența unei limitări legale în acest sens a drepturilor conferite de marcă.

Pe cale de consecință, deși nu există o prevedere expresă în sensul în care modelele industriale ar trebui analizate cu precădere în pofida mărcilor, instanța de apel s-a abținut să efectueze o analiză a tuturor drepturilor în cauză, ci a procedat exclu siv la analiza drepturilor asupra modelelor industriale în comparație cu elementele care sunt similare, fără a lua în considerare toate drepturile de proprietate industrială și drepturile de autor ce formează un tot unitar în cadrul mouse-urilor optice care fac obiectul prezentei acțiuni.

Astfel, instanța de apel nu a dezvoltat teza diferențierii produselor unui comerciant de cele ale unui alt comerciant, care este una dintre funcțiile esențiale asigurate de marca X aplicată pe mouse-urile optice.

Pe lângă marca X., recurenta este identificată de publicul destinatar prin intermediul mărcilor Y.RO, marcă figurativă având nr. de depozit M 2012 00791/09.02.2012, înregistrată pentru clasa 38 (telecomunicații) și Z., marcă verbală M 2014 07224/22.10.2014, înregistrată pentru clasa 38 (telecomunicații).

Pentru a evidenția faptul că sursa de proveniență a produselor nu poate fi confundată, produsele de tip mouse optic ce au fost reținute de autoritățile vamale și care poartă marca X. urmau să fie comercializate prin intermediul paginii web deținută de recurentă, care se ocupă cu comercializarea unei game variate de produse în continuă diversificare, precum telefoanele mobile/ accesorii GSM, accesorii IT/auto etc. Recurenta, sub aceste mărci, își desfășoară activitatea încă din anul 1999, cu bună-credință, neavând niciun interes în a încălca drepturile de proprietate intelectuală ale altor operatori economici, indiferent de poziționarea în cadrul pieței de profil și desfășurându-și activitatea numai în sfera practicilor comerciale loiale și constante.

c. Decizia a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material prevăzute de art. 10 din Regulamentul CE nr. 6/2002 coroborat cu condițiile jurisprudențiale reținute de CJUE referitor la impresia globală produsă de utilizatorul avizat (cauzele T-337/12 El Hogar Perfecto del Siglo XXI/OAPI, T-80/10 Bell & Ross/OAPI, C-281/10 PepsiCo-Grupo Promer Mon Graphic).

Instanța de apel a reținut în mod greșit că impresia globală produsă unui utilizator avizat este aceeași la analiza mouse-urilor reținute și a modelelor industriale din cauza similarității elementelor specifice dictate de funcția tehnică a unui automobil.

Aplicarea corectă a normei de drept material ar presupune eliminarea elementelor care sunt indispensabile pentru un anumit produs în funcție de cerințele tehnice ale acestuia. După cum s-a demonstrat mai sus, autorul este constrâns în cazul mouse-urilor optice să introducă o rotiță (scroll) în alcătuirea mouse-ului, un orificiu pentru conectarea cablului și să prevadă o baza plată care să permită deplasarea mouse-ului. Referitor la modelele industriale, deoarece sunt automobile sport, conțin anumite elemente specifice pe care autorul este constrâns să le includă în alcătuirea produselor, precum: forma pronunțată aerodinamică, o distanță redusă între partea de jos a mașinii și suport, diferite unghiuri care să confere posibilitate de mișcare, iar modelul industrial trebuie să fie prevăzut cu roți pentru a permite deplasarea automobilului.

Cu privire la diferențele dintre mouse-urile reținute și modelele industriale, sunt foarte multe elemente care au fost considerate similare de instanța de apel, cel mai probabil dintr-o eroare materială sau ca rezultat al aplicării greșite a normei de drept material (cu titlu exemplificativ, forma farurilor și dispunerea acestora sunt diferite, cu toate că instanța de apel le-a apreciat ca fiind similare).

Diferențele enumerate exhaustiv care ar fi trebuit luate în considerare de instanța de ap el, în scopul aplicării corecte a normei de drept material prevăzute de art. 10 Regulamentul CE nr. 6/2002 și care vizează exclusiv elementele constitutive care nu sunt impuse de funcția tehnică a fiecărui produs în parte, sunt următoarele:

- Grila din față conținând deschiderea fantelor pentru aerisire (așa numitele „prize de aer”) comparativ cu farul indus în mouse-urile optice: produsele recurentei conțin, în aceeași poziție în care se afla grilă din față, încă un far în formă de pătrat, iar modelele intimatei conțin o grilă care are dimensiuni mai mari la extremități și devine de dimensiuni mai mici spre centrul modelului. De asemenea, caroseriile mașinilor care înconjoară obiectele supuse prezentei analize au forme diferite.

- Diferența dintre geamurile laterale: forma este radical diferită, alungită în cazul modelelor intimatei, fără a prezenta o delimitare la finalul ușii și nici nu sunt despărțite de un stâlp de susținere precum în cazul mouse-urile optice ale recurentei. Modelele industriale ale recurentei sunt prevăzute cu oglinzi laterale, pe când mouse-urile optice ale recurentei nu conțin o astfel de dotare, oglinzile lipsesc în totalitate. Stopurile din cadrul modelelor intimatei sunt radical diferite de cele ale produselor recurentei - în formă de pătrat -, având o formă și o dispunere diferită ușor observabilă. Mouse-ul optic nu este prevăzut cu 4 țevi de eșapament, precum modelul industrial, iar toate adânciturile, muchiile și forma generală prezintă stilizări diferite.

- Fantele pentru aer din părțile laterale sunt diferite: diferența este ușor observabilă în ceea ce privește partea de final de lângă roata din spate a mașinii, acestea au forme și dispuneri diferite.

- Partea superioară-spate este diferită: dispunerea elementelor este diferită, muchiile și adânciturile sunt dispuse într-o altă poziție, iar formele de ansamblu nu sunt aceleași.

- Forma în ansamblu, imaginea globală este diferită: mult mai aerodinamică și mai sportivă în cazul modelelor industriale aparținând intimatei, pe când mouse-urile optice ale recurentei au o formă mai rotunjită, iar elementele principale sunt dispuse diferit.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a actelor dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Prioritar analizării motivelor de recurs, trebuie precizat că, prin întâmpinare, intimata -reclamantă a invocat inadmisibilitatea examinării mai multor critici ale recurentei, iar susținerile cu acest obiect au fost avute în vedere la admisibilitatea în principiu a recursului doar pentru a se verifica dacă pot conduce la respingerea recursului, în integralitate, fără să fi fost, însă, analizate în mod efectiv în raport de criticile considerate drept inadmisibile de către recurentă.

Drept urmare, urmează a se răspunde susținerilor intimatei - reclamante în cadrul examinării fiecărui motiv de recurs în parte, eventuala admitere a acestora conducând la înlăturarea criticilor inadmisibile.

1. În ceea ce privește criticile întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod procedură civilă, se constată următoarele:

Intimata A. S.P.A. a susținut prin întâmpinare că, pe aspectul imaginii de ansamblu, soluția instanței de apel apare ca fiind o valorificare a celor reținute de către tribunal.

Întrucât pârâta nu a declarat apel, o eventuală contestare în recurs a soluției existenței unei imagini de ansamblu identice între produsele recurentei - pârâte și modelele reclamantei este invocată omisso medio și nu poate face obiectul analizei în recurs, iar, pe de altă parte, tinde la reexaminarea situației de fapt în recurs.

Din acest motiv, sunt inadmisibile și lipsite de finalitate criticile având ca obiect contrarietatea de considerente pe aspectul funcției tehnice și al imaginii de ansamblu, ca rezultat al comparării modelelor reclamantei cu produsele pârâtei.

Înalta Curte constată că nu au suport susținerile intimatei referitoare la stabilirea, atât de către tribunal, cât și de către instanța de apel, a existenței unei imagini de ansamblu identice între modelele comparate.

Ambele instanțe de fond din cauză s-au raportat la prevederile art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare, față de invocarea de către reclamanta A. S.P.A. În prezenta acțiune a încălcării drepturilor dobândite asupra unor modele comunitare înregistrate.

În conformitate cu art. 10 din acest regulament, „(1) Protecția conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită. (2) Pentru stabilirea întinderii protecției, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate pe care-l deține autorul în realizarea desenului sau a modelului.”

Pe acest temei, acțiunea în contrafacere presupune o examinare comparativă a modelului înregistrat și a unui desen sau model ulterior, pentru a se stabili dacă acesta din urmă produce sau nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită de cea a modelului anterior.

Așadar, existența unei încălcări a drepturilor reclamantei depinde în mod decisiv de rezultatul comparării modelelor în conflict, în aplicarea legii.

Or, instanțele de fond din cauză au ajuns la o concluzie diferită asupra impresiei vizuale globale produse de modelele comparate, ceea ce exclude stabilirea unei situației de fapt identice pe aspectul în discuție.

Împrejurarea că tribunalul a identificat, în imaginea de ansamblu creată asupra utilizatorului avizat de modelul încorporat în produsul pârâtei, elemente comune cu cele ale modelelor reclamantei nu echivalează cu stabilirea unei impresii globale identice produse de modelele în conflict, ci subliniază recunoașterea unor asemănări între modele, socotite, însă, insuficiente pentru admiterea cererii de chemare în judecată.

Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că este învestită cu analiza impresiei globale în calea de atac a reclamantei, chiar în absența unui apel la considerente declarat de pârâtă, ceea ce înseamnă că nu a pornit de la premisa unei autorități de lucru judecat pe aspectul în discuție, care să fi împiedicat contrazicerea unei constatări favorabile reclamantei.

În aceste condiții, criticile întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct.6 Cod procedură civilă nu sunt formulate omisso medio, dar nici lipsite de finalitate, din moment ce eventuala contrarietate între considerentele deciziei ar conduce la casarea hotărârii pe temeiul art. 497 Cod procedură civilă, fără a avea relevanță împrejurarea că este inadmisibilă reevaluarea situației de fapt de către instanța de recurs.

Examinând criticile formulate, Înalta Curte constată că nu sunt fondate.

În ceea ce privește aspectul funcției tehnice, ipoteza invocată de către recurenta - pârâtă nu este întrunită în cauză, întrucât considerentele citate au fost inserate în decizie într-un context diferit.

Astfel, aprecierea instanței de apel potrivit căreia diferențele dintre modelele comparate provin din adaptarea modelelor reclamantei la funcția tehnică de mouse (produsul în care este încorporat modelul pârâtei) a fost expusă în analiza criteriului de apreciere a întinderii protecției asupra unui model, anume gradul de libertate pe care-l deține autorul în realizarea modelului, pe temeiul art. 10 din Regulamentul nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare.

Constatându-se că gradul de libertate în realizarea unui mouse optic este unul larg, s-a conchis în sensul că imaginea de ansamblu a mouse-urilor este aceeași cu cea a modelelor reclamantei.

În schimb, aprecierea conform căreia nu prezintă relevanță funcția tehnică a produsului pentru care a fost creat inițial modelul și nici funcția tehnică a produsului realizat ulterior prin încorporarea fără drept a modelului de către un terț are legătură chiar cu sfera protecției. S-a reținut că protecția asupra oricărui model operează indiferent de destinația pe care ar primi-o produsul în care modelul este încorporat, așadar, independent de aplicarea tehnică a produsului, contrar celor expuse în hotărârea primei instanțe.

Drept urmare, considerentele citate în motivele de recurs nu se contrazic, în condițiile în care acestea se referă la aspecte diferite, a căror analiză a condus instanța la constatări distincte, valorificate ca atare în raționamentul juridic pe care s-a întemeiat soluția adoptată.

Înalta Curte constată, totodată, că nu este întrunită ipoteza unei contrarietăți între considerente nici în legătură cu aspectul de fapt privind forma farurilor.

În cuprinsul deciziei recurate nu este inserat vreun considerent din care să reiasă că instanța de apel și-ar fi însușit constatarea primei instanțe privind includerea formei farurilor printre diferențele semnificative existente între modelele comparate, astfel încât recurenta a susținut în mod greșit că instanța de apel nu ar fi infirmat aprecierea tribunalului pe aspectul în discuție.

Cât privește analiza impresiei vizuale globale, s-a arătat deja în cele ce preced că tribunalul a identificat elemente comune între modelul pârâtei și modelele reclamantei, dar a respins cererea de chemare în judecată, în timp ce instanța de apel a admis cererea, pe temeiul unei alte situații de fapt.

Nu se constată, așadar, vreo contrarietate între motivele deciziei recurate, prin prisma modului de raportare la situația de fapt reținută de prima instanță, în condițiile în care instanța de apel a ajuns, în privința imaginii de ansamblu a modelelor comparate, la o concluzie diferită de cea a tribunalului.

Față de cele expuse, Înalta Curte constată că nu este întrunit cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod procedură civilă și va respinge criticile formulate.

2. În ceea ce privește criticile încadrate în cazul de recurs descris de art.488 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă, se rețin următoarele:

a. Cu referire la aplicarea greșită a condițiilor din jurisprudența CJUE, intimata -reclamantă a susținut în mod întemeiat prin întâmpinare că motivul de recurs în discuție nu este incident în situația în care critica nu vizează aplicarea contrară sau greșită a interpretării date de CJUE, ci doar situația de fapt reținută și transpusă în contextul principiilor jurisprudențiale corect aplicate.

Într-adevăr, criticile referitoare la aplicarea unor criterii indicate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în interpretarea unor noțiuni autonome de drept al Uniunii Europene, sunt privite drept critici de nelegalitate, dar în măsura în care se constată o corectă fundamentare în drept a deciziei recurate ori atunci când recurentul evocă în mod formal jurisprudența CJUE, urmărind, în realitate, reevaluarea situației de fapt ori a probelor administrate, nu este posibilă o apreciere asupra temeiniciei deciziei de către această instanță de control judiciar, ale cărei atribuții sunt circumscrise exclusiv verificării legalității deciziei de apel, pe temeiul art. 488 alin. (1) Cod procedură civilă.

În acest context, se va verifica dacă motivele de recurs au în vedere modul de aplicare a interpretării date de CJUE ori situația de fapt stabilită în cauză, urmând a se proceda în sensul celor redate anterior.

La pct. 1 din analiza motivelor de recurs s-a arătat că cererea în contrafacere formulată de reclamanta A. S.P.A. se întemeiază pe drepturi asupra unor modele comunitare înregistrate, astfel că ambele instanțe de fond au făcut aplicarea prevederilor art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare, citate mai sus.

Critica recurentei se referă la gradul de libertate pe care-l deține autorul în realizarea desenului sau a modelului și care, potrivit art. 10 alin. 2 din Regulament, trebuie luat în considerare pentru stabilirea întinderii protecției conferite de desenul sau modelul comunitar, în sensul alin. 1 al aceleiași norme.

Recurenta a pretins că prin decizia recurată au fost încălcate dezlegările din hotărârea Tribunalului (din cadrul CJUE) în cauza T-337/12 El Hogar Perfecto del Siglo XXI, în conformitate cu care gradul de libertate a autorului în realizarea unui desen sau model industrial este definit în special pe baza constrângerilor aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului sau a unui element al produsului ori de prevederile legale aplicabile produsului.

Susținerile recurentei nu sunt fondate.

După cum se menționează chiar în hotărârea Tribunalului din cauza T-337/12 (pct. 32 și 33), pentru aprecierea impresiei vizuale globale produse asupra utilizatorului avizat, trebuie să se țină cont de gradul de libertate a autorului în realizarea unui model industrial, aspect definit, printre altele, pe baza constrângerilor aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului, întrucât aceste constrângeri conduc la normalizarea anumitor caracteristici, care devin astfel comune mai multor modele aplicate produsului avut în vedere. Un grad ridicat de libertate a autorului în elaborarea unui model consolidează concluzia potrivit căreia modelele care nu prezintă diferențe semnificative îi produc utilizatorului avizat aceeași impresie globală.

Așadar, cererea în contrafacere de față presupune compararea modelelor, gradul de libertate a autorului în realizarea modelelor luându-se în considerare pentru a se conchide în privința impactului eventualelor disimilitudini asupra impresiei vizuale globale produse de modelele comparate asupra utilizatorului avizat.

Instanța de apel a făcut această analiză și a apreciat că între modelele comparate există doar diferențe nesemnificative, imaginea de ansamblu a mouse-urilor fiind aceeași cu cea a modelelor reclamantei, constatând, totodată, că această concluzie este consolidată de gradul de libertate extrem de larg de care beneficiază autorul unui model de mouse optic în realizarea modelului, întemeindu-și aprecierile chiar pe hotărârea Tribunalului din cauza T-337/12.

Față de finalitatea analizei, indicele de limitare a posibilității de creație nu se apreciază în abstract, ci prin raportare la modelul anterior, a cărui încălcare se pretinde în cauză, urmărindu-se a se stabili dacă, în prezența unor deosebiri între modelele comparate, posibilitatea de reproducere a modelului protejat prin înregistrare este limitată de vreunul dintre factorii enumerați în hotărârea din cauza T-337/12 sau de un alt element, precum și gradul de limitare, dacă este cazul.

Din considerentele deciziei recurate, reiese o atare evaluare, în condițiile în care s-a constatat că, față de modelele reclamantei, la modelul pârâtei, pe lângă dimensiunea redusă la proporțiile mouse-ului pentru calculator, adânciturile din partea superioară spate a caroseriei au fost estompate, întrucât ar fi creat un disconfort utilizatorului mouse-ului, iar muchiile de pe partea superioară și de pe părțile laterale au fost estompate sau eliminate, în același scop.

Așadar, contrar celor susținute prin motivele de recurs, instanța de apel nu s-a raportat, în analiza gradului de libertate a autorului la alte categorii de mouse-uri pentru calculator, ci a avut în vedere realizarea modelelor înregistrate de reclamantă, încorporate într-un mouse pentru calculator.

Împrejurarea că, prin decizia recurată, s-a făcut referire la formele variate în care mouse-urile optice se regăsesc pe piață nu relevă o încălcare a dezlegărilor din hotărârea CJUE, cât timp instanța de apel a luat în considerare, după cum s-a arătat anterior, factori ținând de aspecte tehnice ale produsului în care modelele în discuție sunt încorporate.

Pe de altă parte, enumerarea factorilor relevanți în definirea gradului de libertate al autorului în realizarea unui desen sau model industrial, din hotărârea pronunțată în cauza T-337/12, nu este una exhaustivă, dovadă că enumerarea este introdusă prin sintagma „în special”, ceea ce înseamnă că este posibilă raportarea și la alte elemente în afară de constrângerile aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului și de celelalte elemente, explicit indicate.

Din acest motiv, nu este justificată nici imputarea nemenționării în decizie a anumitor elemente specifice unui mouse (baza plată, orificiul pentru conectarea prin cablu la calculator, rotița pentru operațiuni pe monitorul calculatorului), întrucât absența vreunei referiri la acestea denotă că instanța de apel nu le-a dat vreo relevanță în analiza efectuată și nici măcar nu a considerat necesară precizarea lor ca diferențe între modele.

Susținerile pe acest aspect sunt, de altfel, formale, întrucât recurenta nu a pretins că elementele tehnice în discuție ar fi trebuit luate în considerare în impresia vizuală globală produsă asupra utilizatorului avizat, susținând chiar contrariul.

Finalitatea acestor susțineri rezidă în reaprecierea situației de fapt, din moment ce recurenta a criticat ignorarea elementelor menționate, pe care le-a identificat drept constrângeri reale și logice dictate de funcția tehnică a mouse-ului, dar și luarea în considerare a altor aspecte tehnice de către instanța de apel.

Se urmărește, practic, reevaluarea aspectelor ținând de echivalarea caracteristicilor de formă ale mouse-ului - și reținute de către instanța de apel ca fiind legate de confortul utilizării acestuia - cu limitări impuse de funcția tehnică a produsului. Aceeași finalitate o au și susținerile referitoare la prezența sau absența oglinzilor în modelul încorporat în produsul pârâtei.

Or, pentru motive deja arătate, reaprecierea situației de fapt de către această instanță de recurs excedează controlul de legalitate presupus de cercetarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 Cod procedură civilă.

Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge critica recurentei referitoare la aplicarea dezlegărilor din hotărârea CJUE pronunțată în cauza T-337/12, în ceea ce privește analiza gradului de libertate al autorului în realizarea unui model industrial.

b. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 84/1998 a mărcilor și indicațiilor geografice, Înalta Curte reține că recurenta pretinde ignorarea funcției esențiale a oricărei mărci de identificare a originii comerciale a produselor, în condițiile în care pe mouse-urile reținute de autoritățile vamale este aplicată o marcă înregistrată, iar acestea urmau a fi comercializate sub o altă marcă.

După cum s-a arătat chiar prin motivele de recurs, aceste susțineri au fost invocate pentru prima dată în litigiul de față prin întâmpinarea depusă în cursul judecății de primă instanță, iar tribunalul și-a întemeiat soluția și considerentele acesteia exclusiv pe dispozițiile referitoare la modelele industriale, fără a reține existența mărcilor înregistrate invocate de către pârâtă și fără a face vreo referire la prevederile Legii nr. 84/1998.

În acest context și față de soluția favorabilă a primei instanțe, pârâta avea deschisă calea apelului împotriva considerentelor, pentru a critica ignorarea situației de fapt și de drept presupuse de apărarea de fond referitoare la mărcile sale înregistrate.

Or, pârâta nu a uzat de calea de atac permisă de art. 461 Cod procedură civilă, drept pentru care Înalta Curte va constata că motivul de recurs pe aspectul în discuție tinde la analizarea în calea extraordinară de atac a apărării de fond, pentru prima dată în proces și, ca atare, este inadmisibil, formulat fiind omisso medio.

Mai mult decât atât, analizarea apărării de fond ar implica reaprecierea situației de fapt și a probelor administrate pe aspectul mărcilor invocate, finalitate incompatibilă cu atribuțiile instanței de recurs, ce se limitează la controlul de legalitate al deciziei recurate, astfel încât susținerile recurentei sunt inadmisibile și din acest punct de vedere, după cum a arătat, în mod corect, intimata - reclamantă, prin întâmpinarea depusă în recurs.

c. În ceea ce privește critica referitoare la aplicarea greșită a normelor de drept material prevăzute de art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului privind desenele sau modelele industriale comunitare, prin coroborare cu condițiile referitoare la impresia globală produsă utilizatorului avizat, desprinse din jurisprudența CJUE, la care s-a făcut referire chiar în decizia recurată, Înalta Curte constată următoarele:

În esență, recurenta a susținut că aplicarea corectă a normei de drept material ar presupune eliminarea, în analiza impresiei globale produse unui utilizator avizat, a elementelor care sunt indispensabile pentru un anumit produs în funcție de cerințele tehnice ale acestuia.

În cazul mouse-urilor optice, constrângerile sunt determinate de cele trei elemente deja menționate (rotiță, orificiu pentru cablu și bază plată), în timp ce, în cazul produselor reclamantei, forma aerodinamică și forma caroseriei sunt elemente dictate de funcțiile tehnice ale unui automobil sport și nu pot fi luate în considerare la stabilirea unei impresii globale.

Din acest motiv, instanța de apel, în mod greșit, a stabilit că impresia globală este aceeași, atât în cazul mouse-urilor, cât și în cazul modelelor industriale, tocmai în considerarea similarității unor asemenea elemente, cu toate că trebuia să se raporteze exclusiv la elementele constitutive care nu sunt impuse de funcția tehnică a fiecărui produs în parte (printre care grila de aerisire, geamurile laterale, oglinzile laterale, stopurile, fantele pentru aer din părțile laterale, partea superioară-spate).

Critica recurentei este nefondată, în condițiile în care tinde la stabilirea impresiei vizuale globale, în cazul modelelor reclamantei, în raport de un autoturism și la ignorarea în această analiză a elementelor dictate de funcțiile tehnice ale unui automobil sport.

În conformitate cu art. 19 alin. 1 din Regulamentul nr. 6/2002, „Desenul sau modelul industrial comunitar înregistrat conferă titularului său dreptul exclusiv de a-l utiliza și interzice oricărui terț utilizarea acestuia fără consimțământul titularului. Prin utilizare, în sensul prezentei dispoziții, se înțelege, în special, fabricarea, ofertarea, introducerea pe piață, importul, exportul sau utilizarea propriu - zisă a unui produs în care a fost încorporat sau căruia i s-a aplicat desenul sau modelul în cauză, precum și depozitarea produsului respectiv în scopurile menționate anterior”.

Pe acest temei, un model industrial comunitar înregistrat - ca aspect exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia - conferă titularului său dreptul exclusiv de a utiliza modelul pe orice fel de produse, iar nu doar pe produsul indicat în cererea de înregistrare, astfel încât protecția conferită unui asemenea model nu se limitează la produsele în care este destinat a fi încorporat sau aplicat (hotărârea CJUE din 21.09.2017 pronunțată în cauzele conexate C—361/15 P și C—405/15 P Easy Sanitary Solutions BV, pct. 93-96). Această constatare se regăsește în mod corespunzător și în decizia recurată.

Ținându-se cont și de dispozițiile art. 10 alin. 1 din același Regulament, potrivit cărora protecția se întinde asupra oricărui model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită, rezultă că analiza impresiei vizuale globale în privința modelelor reclamantei nu s-ar putea raporta în cauză la un autoturism pentru motivul că acest produs este cel în care modelele înregistrate de către reclamantă este destinat a fi încorporat sau aplicat.

Pe de altă parte, după cum s-a arătat în decizia recurată — fără ca recurenta să conteste aprecierile pe acest aspect -, „utilizatorul avizat”, a cărui percepție interesează în evaluarea impresiei vizuale globale, este, înainte de toate calitățile cerute în materie (o vigilență specifică, fie ca urmare a experienței personale, fie ca urmare a cunoștințelor sale extinse cu privire l a sectorul vizat), chiar utilizatorul unui produs.

Atare abordare a impresiei vizuale globale presupune, în cadrul unei cereri în contrafacerea unui model comunitar înregistrat, ca analiza comparativă a modelelor în conflict să țină cont de produsul utilizat de către pârâtă, prin prisma percepției utilizatorului avizat al acestui produs, fără a se considera că protecția conferită reclamantei de modelele înregistrate nu ar opera doar pentru motivul unei naturi diferite a produsului pârâtei de cea a produsului căruia modelele reclamantei sunt destinate a fi încorporate sau aplicate.

În aceste condiții și avându-se în vedere considerentele expuse la pct.2.a din analiza motivelor de recurs în privința importanței constrângerilor aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului în care este încorporat un model în aprecierea impresiei vizuale globale, Înalta Curte va constata că, în mod corect, instanța de apel a luat în considerare în stabilirea impresiei de ansamblu a modelelor comparate doar a caracteristicilor dictate de funcțiile tehnice ale unui mouse, neputând fi primite susținerile recurentei tinzând la ignorarea în această analiză a elementelor dictate de funcțiile tehnice ale unui automobil sport.

În ceea ce privește însăși impresia vizuală globală produsă asupra utilizatorului avizat, aprecierea instanței de apel în sensul că este aceeași în cazul modelelor în conflict relevă situația de fapt, stabilită în cauză pe baza comparării modelelor și a determinării asemănărilor și deosebirilor, ținându-se cont și de gradul de libertate a autorului în realizarea modelului, în special a caracteristicilor impuse de funcțiile tehnice ale unui mouse.

Drept urmare, susținerile recurentei prin care se urmărește o nouă comparare a modelelor de către această instanță de recurs, în vederea stabilirii deosebirilor dintre acestea și a impresiei vizuale globale, sunt inadmisibile și nu vor fi primite, după cum a arătat, în mod corect, intimata - reclamantă, prin întâmpinarea depusă în recurs.

Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B. S.R.L.

← Drept de autor asupra programului informatic. Obligația de...		Interpretarea și aplicarea art. 2539 al. 2 Cod civil. Perimare... →

Model industrial comunitar. Acțiune în contrafacere

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Model industrial comunitar. Acțiune în contrafacere