Anulare act. Sentința nr. 2812/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2812/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 27191/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2812
Ședința publică din 20.05.2015
Președinte: C. H.
Grefier: A. P.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta B. L. în contradictoriu cu pârâtul V. K.-J., pentru anulare act.
Procedura completă.
Acțiunea este legal timbrată cu 285 lei taxă judiciară de timbru.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 06.05.2015, când, în vederea depunerii de concluzii scrise de către reprezentanții părților, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria A. la data de 30 martie 2015, reclamanta B. L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul V. K.-J. să se constate nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr.176/1998, respectiv nr.59/06.03.2000, emise de Biroul Notarial Public M. I. din A..
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că atacă cele două certificate din punct de vedere a lipsi prezenței erezilor legali la succesiune, aceștia nefiind indicați ca având vocație succesorală conform prevederilor art.1, 4 și 5 din Legea 319/1944.
De asemenea, atacă certificatul de moștenitor nr.176/1998, având în vedere că s-a dezbătut succesiunea după S. A., fără a fi dezbătută succesiunea primei sale soții S. M., în situația în care singurul bun succesoral avea vocație prima soție a defunctului, S. M., predecedată, a cărei succesiune nu a fost dezbătută anterior.
Reclamanta invocă caducitatea testamentului și decăderea din calitatea de succesor a defunctei Pilath I. (S. I.) la data decesului acesteia, conform prevederilor art.700 din vechiul Cod civil, raportat la art.928 Cod civil, raportat la art.9 din Decretul 40/1953.
Se arată că prin certificatul de moștenitor nr.176/30.03.1998 emis de B.N.P. M. I. A., s-a dezbătut succesiunea după defunctul S. A. (decedat la06.11.1975) și după defuncta Pilath I. (soție postdecedată în 05.07.1986), stabilindu-se că Pilath I. este unica moștenitoare a defunctului S. A., iar V. C. I. este unicul moștenitor al acesteia din urmă.
Prin certificatul de moștenitor nr.59/06.03.2000, emis de BNP M. I., s-a dezbătut succesiunea după defuncta S. M., decedată la 12.10.1965, S. A., decedat la 06.11.1975 și Pilath I., decedată la 05.07.1986.
Reclamanta mai arată că defunctul S. A. a decedat în 06.11.1975. În anul 1967 acesta lasă testament universal soției sale S. I. (născută V., decedată Pilath), care are vocația de succesor legal ca și soție supraviețuitoare. De la data decesului lui S. Airel, S. Ilana nu fructifică în niciun fel niciuna din vocațiile sale succesorale, până la decesul acesteia în 1986. În calitate de succesor testamentar, aceasta avea obligația legală de a accepta succesiunea în termen de 6 luni de la decesul testatorului, conform art.700 vechiul cod civil. Astfel, se va aplica în speța de față prevederile art.928 Cod civil, care arată expres că „orice dispoziție testamentară cade când eredele sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil de a o primi” ori eredele instituit nu a primit legatul, nici în termenul legal, nici până la decesul său.
Defuncta S. I. nu a obținut nici măcar o atestare notarială a calității sale de legatar universal după decesul testatorului, până la decesul său din 1986, succesiunea după S. A. nefiind dezbătută. D. urmare, din punct de vedere legal testamentul a rămas fără efecte, acesta neputând servi nici unei alte persoane, nici chiar succesorilor legatarului testamentar, dat fiind că testamentul are caracter personal. Testamentul este caduc de la data decesului legatarului testamentar. Potrivit art.9 din Decretul 40/1953, acest testament trebuia valorificat prin depunerea la notariatul de stat după decesul testatorului, nu după 30 de ani. Cu toate că S. I. (la data decesului acesteia Pilath I.), avea și calitatea de soție supraviețuitoare, calitate în care nu era nici măcar sezinară abia în anul 2000, succesorul acesteia, V. K. J., a înțeles să valorifice testamentul cu ocazia dezbaterii succesiunilor succesive după S. M. (prima soție a lui S. A.), S. A., Pilath (fostă S., născută V.) I., și asta fără citarea vreunui moștenitor legal.
Se arată că S. A. a avut ca moștenitoare legală pe sora acestuia B. O. (decedată în 1992). Aceasta are ca succesoare testamentară pe B. L., reclamantă, care și-a valorificat drepturile succesorale în termen legal, obținând certificatul de moștenitor nr.1657/21.09.1992, emis de Notariatul de Stat Sector 2 București, notar A. A..
Prin Legea 18/1991 s-au repus în termenul de acceptare a succesiunii moștenitorii neacceptanți datorită lipsei din circuitul civil al terenurilor obiect al respectivei legi, dar termenul de 6 luni de acceptare a succesiunii, mai ales testamentare, a rămas tot termenul de 6 luni de la data depunerii cererii. Succesiunea a fost dezbătută mult după termenul de 6 luni, indiferent dacă acest termen este socotit de la data intrării în vigoare a legii (1991) sau de la data depunerii cererii (1998). Termenul de decădere nu poate fi ignorat, întrucât consecința directă este anularea oricărui drept și indirect a oricărei legitimări procesuale a reclamantului V. K., în dosarul conex, la dosarul civil nr._, aflat în recurs la Curtea de Apel Oradea.
Fără a cunoaște existența testamentului lui S. A. din 1967, sora acestuia, B. O. a formulat cerere de reconstituire drept de proprietate, în calitate de colateral privilegiat, acceptând astfel succesiunea, în data de 21.03.1991, ca moștenitoare legală a defunctului S. A. (soră). Aceasta i-a lăsat testament universal în 1989 ei. B. O. a decedat în 1992. Ca urmare a testamentului și a cererii antecesoarei sale la L.18/1991 a beneficiat absolut legal de atribuirea în proprietate a acestui teren. Pe de altă parte, pârâtul V. C. I. a înțeles să accepte succesiunile succesive abia în anul 1998 și să scoată la iveală testamentul din 1967 formulând propria cerere de revendicare la 7 ani distanță de acceptarea succesiunii legale efectuată de sora defunctului S. A., B. O., prin formularea propriei cereri de revendicare.
Reclamanta a mai arătat că Legea 18/1991 instituie o adevărată procedură succesorală originală, care a funcționat în paralel cu succesiunea notarială, prin considerarea că acceptarea a succesiunii înregistrarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Apoi, prin eliberarea titlului de proprietate succesorilor îndreptățiți, fără vreo procedură notarială, semnifică predarea succesiunii către erezii acceptanți. Moștenitoarea legală a defunctului S. A., sora B. O. a acceptat succesiune în termenul legal prevăzut de legea 18/1991. Acest act, în procedura specială, a fost concretizat prin Hotărârea Comisiei Județene de reconstituire, publicată și neatacată în termen de pârâtul V. C.. D. urmare, orice acceptare a succesiunii după 7 ani este tardivă, iar testamentul caduc.
Reclamanta B. L., la data de 06 ianuarie 2013, precizează valoarea bunului certificat de moștenitor 176/1998 ca fiind în sumă de 2000 lei și a bunului certificat moștenitor nr.59/2000 ca fiind în sumă de 2000 lei.
În motivare, reclamanta reia argumentația relevată în acțiune.
Prin întâmpinare, pârâtul V. K. J. a invocat pe cale de excepție, necopetența teritorială a Judecătoriei Cluj N., raportat la prevederile art.118 alin.2 Cod procedură civilă, arătând că Judecătoria A. este competentă să soluționeze prezenta cauză și a mai invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, acțiunea fiind prescriptibilă în termenul general de prescripție.
Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că nu există niciun motiv de nulitate a certificatului de moștenitor nr.176/1998 și a certificatului de moștenitor nr.59/2000 emise de Biroul Notarial M. I..
Pârâtul arată că S. A., decedat la 06.11.1975, a avut două căsătorii: prima căsătorie cu numita Balaton M., decedată la 12.10.1965, iar după decesul acesteia, cu numita V. I., decedată la 05.07.1986. Nici din prima și nici din a doua căsătorie, S. A. nu a avut copii. Pârâtul V. K. J. este fiul rezultat din prima căsătorie a lui V. I.. După decesul lui S. A., V. I. s-a recăsătorit, decedând sub numele de Pilath I., fără alți moștenitori în afara fiului din prima căsătorie.
Se mai arată de către pârât că, în timpul vieții, S. A. a lăsat testament olograf datat 20.03.1967, prin care, o instituie ca legatară universală pe soția sa S. I.. Prin instituirea acesteia ca legatar universal, S. A. a înțeles să o înlăture de la moștenire pe sora lui, numita Balasoiu Ottilia, care în calitatea sa de colateral privilegiat nu beneficiază de rezerva succesorală și drept urmare, nu poate veni la moștenirea acestuia nici ca moștenitor legal și nici în temeiul unei legi speciale.
Se precizează că reclamanta, în argumentarea acțiunii sale, face o gravă confuzie între dezbaterea unei succesiuni și acceptarea acesteia. Acceptarea succesiunii de către soția supraviețuitoare S. I., după defunctul său soț S. A., s-a făcut tacit, prin preluarea și posesia până la deces a bunului decedat. Atâta vreme cât aceasta a rămas în posesia bunurilor comune, nu mai trebuie cerută nici trimiterea în posesie și nici alte acte de acceptare expresă, sau orice alt act procedural notarial, așa cum greșit susține reclamanta. După decesul acesteia singurul ei moștenitor a rămas fiul său, pârâtul V. K. J., care a preluat toată averea mamei sale.
În ce privește dezbaterea succesiunii, aceasta s-a făcut abia în anul 1998, dată la care fiind decedată și legatara S. I., mama pârâtului V. K. J., notarul a eliberat certificatul de moștenitor nr.176/30.03.1998 în care sânt făcute cele două succesiuni succesive, a defunctului S. A. după care moștenește soția S. I., iar apoi a defunctei S. I., recăsătorită Pilath, după care moștenește pârâtul.
Pârâtul precizează că nu există niciun caz de caducitate a testamentului olograf datat 20.03.2007, potrivit art.924 Cod civil, invocat de către reclamantă, având în vedere că, în speță, testatorul S. A. a decedat la data de 06.11.1975, dată la care s-a deschis succesiunea acestuia, iar legatara S. I. a decedat la data de 05.07.1986. Legatul a fost executat prin acceptarea și preluarea bunurilor defunctului S. A. în patrimoniul legatarei din momentul deschiderii succesiunii.
Cel de-al doilea motiv de caducitate invocat de reclamantă, potrivit art.928 Cod civil, prevede situația în care legatarul a renunțat la legat. Ori în speță, nu s-a făcut niciun act de renunțare la succesiune, dimpotrivă succesiunea a fost acceptată de către S. I., iar apoi de către fiul său V. K. J..
Pârâtul arată că analiza caducității unui legat nu se raportează la momentul dezbaterii succesiunii, așa cum greșit apreciază reclamanta, ci la momentul deschiderii acesteia.
În ceea ce privește faptul că s-a dezbătut moștenirea defunctului S. A. fără a fi dezbătută moștenirea defunctei S. M., aceasta nu constituie un motiv de nulitate a certificatului de moștenitor nr.176/1998.
În drept, au fost invocate prevederile art.205 Cod procedură civilă.
Prin răspuns la întâmpinare, reclamanta B. L. și-a exprimat poziția față de excepția necompetenței teritoriale solicitând respingerea ei, apreciind că este competentă instanța din raza unde domiciliază pârâtul, acțiunea în constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor neîncadrându-se în prevederile art.115 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, pârâtul a arătat că și aceasta trebuie să fie respinsă, cu motivarea că acțiunea în constatarea nulității absolute a unui act este imprescriptibilă, conform art.2 din Decretul 167/1960.
În ceea ce privește fondul cauzei reclamanta reiterează aceleași motive de fapt și de drept indicate în acțiunea introductivă.
Din înscrisurile depuse la dosar, în copie: certificat de moștenitor nr.176, adresa emisă la data de 21.03.2011 către Comisia Comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, extras de carte funciară nr.9409 Salonta, acte de stare civilă, adresa emisă către Primăria orașului Salonta la data de 03 aprilie 1998, extras de carte funciară, testament din data de 20 martie 1967, certificat de moștenitor nr.59, Încheierea din data de 31.10.2000 de îndreptare a erorii materiale dată de Biroul Notarial M. I., instanța reține în fapt următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat să se constate nulitatea certificatelor de moștenitor nr.176/1998 și nr.59/06.03.2000, emise de Biroul Notarial Public „M. I.” din A. pentru neindicarea erezilor legali cu ocazia dezbaterii succesiunii, pentru că succesiunea după defunctul S. A. a fost dezbătută fără ca anterior să se dezbată succesiunea după prima soție a defunctului, S. M. și s-a invocat și caducitatea testamentului olograf întocmit de S. M..
Instanța reține că între părți a mai avut loc un litigiu care a avut ca obiect constatarea nulității unui titlu de proprietate. Ca pârâți, alături de reclamanta în litigiul respectiv figurau și Comisia locală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 Salonta și Comisia județeană de aplicare a Legii 18/1991 Bihor (f.44).
În procesul anterior, reclamanta din prezenta cerere a formulat cerere reconvențională pentru constatarea nulității certificatelor de moștenitor, cerere care a fost anulată ca netimbrată.
Cu toate acestea, în considerentele sentinței civile nr. 952 din 30 martie 2012 pronunțată de Judecătoria Salonta în dosar nr._, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.389/R/04.04.2013 de Tribunalul Bihor, s-a statuat în mod definitiv asupra calității de moștenitor a pârâtului V. K.-J..
Astfel, s-a reținut că defuncta S. M., născută Balaton a decedat la data de 12.10.1965 în municipiul A., unicul moștenitor al acesteia fiind soțul supraviețuitor S. A., conform înscrierilor din certificatul de moștenitor nr.59/06.03.2000. Ulterior, S. A. s-a căsătorit cu numita V. I., mama pârâtului V. K.-J..
Prin testamentul olograf întocmit la data de 20.03.1967, defunctul S. A. a dispus de toate bunurile care vor fi în proprietatea sa la data decesului să rămână soției sale S. I., născută V..
La data de 30 martie 1998 a fost emis de către Biroul Notarial Public M. I. Certificatul de moștenitor nr.176/1998 prin care a fost dezbătută succesiunea după defunctul S. A. decedat la data de 06.11.1975 și după defuncta Pilath I., soție postdecedată, stabilindu-se că Pilath I. este unica moștenitoare a defunctului S. A., iar pârâtul V. K.-J. este unicul moștenitor al acesteia din urmă.
Prin certificatul de moștenitor nr.59 emis la 06.03.2000 de către Biroul Notarial Public M. I. a fost dezbătută succesiunea după defuncta S. M., decedată la data de 12.10.1965, S. A., decedat la data de 06.11.1975 și Pilath I., decedată la 05.07.1986.
Defuncta B. O., născută S., decedată la data de 17 aprilie 1992, a fost sora defunctului S. A., și aceasta lăsat în baza testamentului autentificat sub nr._/18.07.1989 întreaga sa avere mobilă și imobilă ce se va găsi la data decesului în patrimoniul său, reclamantei B. Leposova. Conform certificatului de moștenitor nr.1657/21 septembrie 1992 emis de Notariatul de Stat Sector II București, unica moștenitoare în calitate de legatar universal a defunctei B. O., decedată la data de 17 aprilie 1992 este reclamanta B. Leposova.
În ceea ce privește acceptarea succesiunii de către numita S. I. născută V., s-a reținut ca fiind aplicabilă instituția retransmisiei succesorale care constă în faptul că moștenirea este culeasă în tot sau în parte, ce ce-l de-al doilea de cujus în viață la data primei moșteniri și pe care o transmite la moartea sa propriilor moștenitor.
Prin aceleași hotărâri s-a stabilit cu putere de lucru judecat că prin instituirea defunctei S. I. (I.) ca legatar universal, s-a realizat o exheredare a surorii defunctului S. A., numita B. O. care, în calitatea sa de colateral privilegiat, nu beneficiază de rezervă succesorală. Ori, fiind exeheredată, defuncta B. O. nu mai poate veni la succesiunea după defunctul S. A., nici în temeiul legii speciale întrucât în acest fel voința testatorului ar fi desconsiderată.
În prezenta acțiune nu s-a invocat autoritatea de lucru judecată, pentru că ea este întemeiată pe o altă cauză decât acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Salonta. Cu toate acestea, constatările instanțelor anterior menționate, în ce privește legalitatea transmisiunilor succesorale au intrat în puterea lucrului judecat, acesta privind, conform art. 430 alin. 2 Cod procedură civilă, atât dispozitivul cât și considerentele hotărârii.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, reglementat de art. 431 alin. 2 Cod procedură civilă, dă dreptul pârâtului de opune reclamantei constatările anterioare ale tribunalului. Or, prezenta acțiune pune în discuție legalitatea dezbaterii succesorale, cu consecința validității certificatelor de moștenitor. Cum însă acest aspect a fost lămurit definitiv prin decizia civilă nr.389/R/04.04.2013 de Tribunalul Bihor, iar art. 431 alin. 2 menționat mai sus dă dreptul pârâtului de a se prevala de această hotărâre, instanța va reține că prezenta acțiune este neîntemeiată.
Pârâtul a solicitat cheltuieli de judecată ocazionate cu prezentul litigiu, constând în onorariu avocat în cuantum de 1500 lei. Față de activitatea desfășurată în cauză, limitată de redactarea întâmpinării și a prezenței la un termen de judecată în fața Judecătoriei Cluj –N., instanța va reduce cuantumul acestui onorariu și în temeiul art.453 alin.1 raportat la art.451 alin.2 Cod procedură civilă, va obliga reclamanta să plătească pârâtului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta B. L., domiciliată în Cluj N., ., ., CNP._, în contradictoriu cu pârâtul V. K.-J., cu domiciliul procesual ales în Oradea, ..6, ., CNP._, pentru anulare act.
Obligă reclamanta să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică din 20.05.2015.
Președinte, Grefier,
C. H. A. P.
Red.CH/..4/2 .
Se comunică:
- reclamantei B. L., domiciliată în Cluj N., ., .,
- pârâtului V. K.-J., cu domiciliul procesual ales în Oradea, ..6, ..
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
