Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6390/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6390/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 6390/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6390
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2015
Președinte: G. - I. B.
Grefier: A. T.
S-a luat în examinare, cererea formulată pe calea ordonanței președințiale de către reclamanta P. F., în contradictoriu cu pârâtul Mocris A. S., având ca obiect situație juridică minor.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni .
Procedura completă, fără citarea părților.
Cererea este legal timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 4 din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind alte cereri ori probe de administrat, în conformitate cu prevederile art. 244 Cod procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată la această instanță, la data de 18.11.2015, sub numărul de dosar_, reclamanta P. F. a chemat în judecată pârâtul Mocris A. S., solicitând instanței, ca prin sentința ce o va pronunța, pe calea ordonanței președințiale, să dispună suplinirea consimțământului pârâtului, necesar la Serviciul Public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor A. pentru obținerea pașaportului minorului M. A. F., născut la data de 18.ianuarie 2006, precum și suplinirea consimțământului pârâtului în vederea deplasării minorului în străinătate, în Italia, pe o perioadă de 3 luni, începând cu data rămânerii acestei hotărâri, în vederea efectuării unor investigații medicale, având în vedere starea precară de sănătate a minorului, iar în caz de opunere, hotărârea să suplinească lipsa consimțământului pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că, din relația de concubinaj a părților a rezultat minorul Mocris A. F., ns. la data de 18.01.2006, iar după separarea părților, minorul a rămas în grija reclamantei .
A mai arătat că, prin sentința civilă nr. 4041/2014 a Judecătoriei A., în șnur cu decizia civilă nr. 108/2015 a Tribunalului A. s-a stabilit exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilindu-se locuința minorului la mamă, pârâtul fiind obligat la plata unei pensii de întreținere pe seama minorului.
Reclamanta susține că minorul are o stare de sănătate precară, fiind diagnosticat cu o boală degenerativă și operat, având o imunitate scăzută, acesta fiind dus la controale medicale periodice și la analize, pentru a putea constata evoluția stării de sănătate a acestuia, iar în perioada în care părțile au locuit în Italia, minorul a fost sub observație medicală, însă după separarea părților reclamanta s-a întors în țară unde se află și în prezent, împreună cu minorul.
A mai arătat că, deși în cursul acestui an pârâtul s-a întors în țară, reclamanta solicitându-i acordul pentru eliberarea unui nou pașaport minorului, cel vechi fiind expirat, acesta a refuzat, situație în care, în prezent minorul nu poate părăsi țara.
Având în vedere starea de sănătate a minorului, apreciind că ar fi în interesul superior al acestuia să poată părăsi țara pentru efectuarea de noi tratamente și investigații în străinătate, reclamanta a promovat prezenta cerere, apreciind ca fiind întrunite cerințele de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv vremelnicia, urgența și neprejudecarea fondului.
Pentru toate acestea reclamanta a solicitat admiterea cererii sale, astfel cum a fost formulată, invocând în drept prevederile art. 996 Cod procedură civilă, art. 2 alin.3 din legea nr. 272/2004, art. 998 alin. 2 și următoarele Cod procedură civilă .
În susținerea cererii sale, în cadrul probei cu acte, reclamanta a depus la dosar copia sentinței civile nr. 4041/23.09.2014, pronunțată de Judecătoria A. în dosar 19._, copia deciziei civile nr. 108/05.02.2015, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._/55/2012, copii acte de stare civilă, copie CI reclamantă, copie act rezidență, certificat asistență medicală, acte medicale în dovedirea afecțiunilor cu care a fost diagnosticat minorul.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele :
Din relația de concubinaj a părților a rezultat minorul Mocris A. F., născut la data de 18 ianuarie 2006 în municipiul A..
Prin sentința civilă nr. 4041/23.09.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2012, modificată în parte prin decizia civilă nr. 108/05.02.2015 pronunțată de Tribunalul A., s-a dispus exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, a fost stabilită locuința minorului Mocris A. F. la mamă și a fost obligat pârâtul la pensie de întreținere în favoarea copilului.
Conform art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, iar potrivit alin. 5 a aceluiași articol, „pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt”.
Așadar, condițiile specifice și cumulative de admisibilitate ale ordonanței președințiale sunt existența aparenței unui drept în favoarea părții, urgența, vremelnicia, și neprejudecarea fondului.
În ceea ce privește urgența, legea nu dă o definiție a acesteia, ea trebuind a fi apreciată de către instanță, raportat la condițiile prevăzute de art. 997 C.proc.civ, adică ori de câte ori păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara sau înlăturarea unei piedici ivite în cursul executării nu se pot realiza eficace pe cale unei acțiuni de drept comun. În cazul ordonanței președințiale urgența trebuie apreciată raportat la momentul judecării cererii.
Reclamanta susține în cuprinsul cererii promovate că urgența rezidă din împrejurarea că este necesară deplasarea minorului în străinătate pentru efectuarea unor investigații medicale, invocând starea de sănătate precară a minorului.
Din înscrisurile depuse la dosar instanța reține că în speță condiția urgenței pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara nu este îndeplinită, susținerile reclamantei raportat la starea de sănătate a minorului nefiind dovedite.
Astfel, cu excepția buletinului de analize medicale nr._ (filele 28 -29) eliberat la data de 28.05.2015, toate celelalte acte medicale depuse la dosar sunt emise în anii 2009, 2012 și 2013.
De altfel, din biletul de ieșire din spital eliberat de Spitalul Clinic județean de urgență A. (fila 23) rezultă că minorul a fost internat cu diagnosticul de apendicită acută, fiind supus unei intervenții chirurgicale în septembrie 2013, evoluția ulterioară fiind lent favorabilă, fără complicații, fiind prescris tratament antibiotic și simptomatic. Or, este de notorietate că apendicita acută este o afecțiune care de regulă nu necesită un tratament îndelungat ulterior intervenției chirurgicale și, astfel cum rezultă și din diagnosticul stabilit, afecțiunea este una acută și nu cronică.
Instanța mai reține că analizele de laborator efectuate în anul 2015 datează din luna mai și în lipsa altor documente medicale ulterioare, care să dovedească o stare de sănătate precară a copilului, nu pot justifica urgența invocată de reclamantă, aceasta având suficient timp la dispoziție (mai bine de 5 luni) pentru promovarea unei acțiuni de drept comun care să rezolve eventualele neînțelegeri dintre părinți.
În cauză nu este îndeplinită nici condiția de neprejudecare a fondului cauzei, reclamanta nefăcând dovada înregistrării unei acțiuni de drept comun și nici a împrejurării că a notificat pârâtul în vre-un fel pentru a-și da acordul în vederea întocmirii pașaportului minorului și deplasării acestuia în afara României.
Raportat la condiția vremelniciei și a aparenței dreptului instanța apreciază că nu se mai impune a fi analizate față de împrejurarea că, așa cum s-a arătat, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile urgenței și neprejudecării fondului cauzei, iar cele patru condiții de admisibilitate trebuie îndeplinite cumulativ.
Față de considerentele ce preced, reținând că în cauză nu sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale impuse de art. 997 Cod procedură civilă, va respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul reclamanta P. F., în contradictoriu cu pârâtul Mocris A. S..
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta P. F., CNP_, domiciliată în sat Șeitin, ., județul A., în contradictoriu cu pârâtul MOCRIS A. S., domiciliat în sat. Șeitin, ., județul A., cu reședința în Italia, Via Fornace, 213_ Roccagrorga.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria A., în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 noiembrie 2015.
Președinte Grefier
G. I. B. A. T.
Red./ dact.
G.I.B/A.T/20.11.2015
5 ex. / 3 . comunică cu: reclamanta P. F., domiciliată în sat Șeitin, ., județul A.
pârâtul MOCRIS A. S., domiciliat în sat. Șeitin, ., județul A.,
cu reședința în Italia, Via Fornace, 213_ Roccagrorga.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4/2015. Judecătoria ARAD |
|---|
