Partaj judiciar. Sentința nr. 1480/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1480/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 10025/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1480
Ședința publică din data de 20.03.2015
Președinte: D. L. C.
Grefier: M. T.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul T. D. G. în contradictoriu cu pârâta I. M., având ca obiect partaj.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea a fost timbrată că 1.129 lei taxă judiciară de timbru, conform art.3 alin. 1 lit. c din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, față de împrejurarea că dezbaterea cauzei în fond a fost consemnată în încheierea din data de 13 martie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când a fost amânată pronunțarea pentru data de astăzi, instanța reține cauza spre pronunțare
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 28.06.2013, sub nr. de dosar_, reclamantul T. D. G. în contradictoriu cu pârâta I. M., a solicitat, în principal, sistarea stării de coproprietate, ieșirea din starea de coproprietate, cu atribuirea în natură către reclamant, a imobilului din A., .. 37, .. C, ., județul A., înscris în CF nr._-C1-U18 A., provenită din conversia pe hârtie a CF nr._, cu nr. top. 3899/2/XI, fără obligarea reclamantului la plata unei sulte către pârâtă, datorită lipsei oricărei contribuții patrimoniale a acesteia la achiziționarea imobilului; îndrumarea OCPI A. să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea funciară; exonerarea pârâtei de la rambursarea creditului izvorât din contractul de credit nr. 1617/09.12.2005 încheiat cu Banca Transilvania S.A.. Fără cheltuieli de judecată, în caz de achiesare.
În subsidiar, în cazul în care pârâta solicită vreo sultă, reclamantul solicită să se dispună obligarea pârâtei la suportarea exclusiv a părții din credit rămas restant, iar în caz de refuz a pârâtei ori de îndreptare a Băncii Transilvania S.A. împotriva reclamantului, să-i fie conferit reclamantului dreptul de regres împotriva pârâtei pentru sumele plătite de reclamant chiar prin sentința ce se va pronunța. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că părțile, în perioada relației de concubinaj, au dobândit imobilul situat în A., .. 37, .. C, ., în cotă de ½ fiecare, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 266 din 27.01.2003, la BNP F. P.. Ulterior, aceștia s-au căsătorit și au devenit coproprietari în coproprietate clasică, și nu în devălmășie.
Reclamantul arată că pârâta nu a contribuit cu nimic la prețul de achiziționare al imobilului, banii fiind plătiți exclusiv de reclamant, motiv pentru care, ieșind din starea de coproprietate prin atribuirea imobilului către reclamant, acesta nu poate fi obligat la plata vreunei sulte, pentru că pârâta s-ar îmbogăți fără justă cauză.
Pârâta, atât în momentul achiziționării imobilului, cât și anterior, avea o stare materială precară, salariul minim pe economie, cu un copil în întreținere, fiind proaspăt divorțată.
În urma unei înțelegeri de familie, în data de 09.12.2005, reclamantul, pârâta, sora reclamantului și soțul acesteia, au hotărât să contracteze un credit, convenție în care, prezentele părți au și în prezent calitatea de garanți ipotecari. Imobilul ipotecat este imobilul în litigiu.
Întreg creditul urma să revină reclamantului și pârâtei, urmând ca aceștia să-l restituie, după cum reiese și din chitanța de ridicare numerar din data de 15.12.2005 emisă de Banca Transivania S.A..
Cu toate acestea, reclamantul a plătit în exclusivitate jumătate din acest credit, iar pârâta ar trebui în mod legal, să plătească cealaltă jumătate.
Reclamantul consideră că este vorba despre o datorie comună a soților, care prin contractarea sa a condus la aplicarea unei ipoteci pe un bun dobândit anterior încheierii căsătoriei, devenind incidente dispozițiile art. 32 – 34 Codul familiei. În concret, însă potrivit prevederilor art. 352 Cod civil, în cazul în care soțul urmărit a plătit întreaga datorie comună, acesta se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota – parte a sa.
În drept, reclamantul invocă dispozițiile art. 352, art. 631, art. 632 alin. 1 lit. a, art. 669, art. 1164, art. 1165 ale Noului cod civil, art. 1053 vechiul Cod civil, art. 32-34 din Codul familiei, art. 29, art. 30, art. 94, art. 148, art. 194, art. 4144 alin. 1 pct. 2, art. 979 – 995 Noul Cod de procedură civilă.
În probațiune, reclamantul a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare, contractul de credit, contract de asigurare, extras CF, certificat de atestare fiscală.
Prin întâmpinare, pârâta I. M. arată că este de acord cu admiterea acțiunii și solicită împărțirea imobilului situat în A., .. 37, .. C, ., în sensul de a-i fi atribuit întreg imobilul pârâtei, urmând ca aceasta să-l despăgubească pe reclamant, cu valoarea cotei de 1/2 din imobil.
În motivare, pârâta arată că situația expusă de reclamant, este diferită, întrucât imobilul a fost achiziționat de ambele părți, în mod egal, când aceștia erau în concubinaj, ulterior căsătorindu-se. Părțile au fost în concubinaj încă din anul 1998, iar în anul 2004, s-a născut copilul lor minor, înainte de achiziționarea apartamentului.
Pârâta mai arată că suma cu care susține reclamantul că a achiziționat imobilul din A., .. 37, .. C, ., a fost folosită de fapt, pentru achiziționarea unui alt imobil.
Prin precizarea la întâmpinare, pârâta arată că solicită admiterea acțiunii, sistarea stării de coproprietate asupra imobilului în litigiu prin atribuirea acestuia reclamantului și obligarea acestuia la a-i plăti pârâtei o sultă reprezentând contravaloarea cotei de ½ din imobil, sultă pe care o apreciază ca fiind în sumă de 20.000 euro și respingerea celorlalte capete de cerere.
Mai mult, se arată că părțile, împreună, au achitat fostului cumnat al pârâtei, suma de 20.000 Euro, din care aceasta contribuind cu 10.000 Euro, bani proveniți dintr-o moștenire, iar diferența de 10.000 Euro fiind rezultată din economiile foștilor soți.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, art. 631, art. 632 pct. 1 lit. a, art. 633, art. 555, art. 557, art. 885, art. 902, art. 669, 1164, 1165 Cod civil, iar în probațiune s-au depus, în copie, decizia civilă nr. 109/A/21.03.2013 pronunțată de Tribunalul A., adeverințe de venit.
La termenul de judecată stabilit la data de 17.01.2014, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale funcționale a instanței și prin sentința civilă nr. 148/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. s-a dispus admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea completelor specializate în materia completelor specializate în dreptul familiei din cadrul aceleiași instanțe.
În cauză s-a invocat excepția necompetenței materiale funcționale a completului și prin sentința civilă nr. 878 din 25.02.2014 pronunțată de Judecătoria A. s-a admis excepția, s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea unui complet specializat în materia dreptului civil și s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, sens în care dosarul a fost înaintat Tribunalului A. în vederea soluționării acestuia.
Prin sentința civilă nr. 759 din 17.03.2014 pronunțată de Tribunalul A., ca urmare a soluționării conflictului negativ de competență ivit la Judecătoria A., s-a stabilit competența în favoarea unui complet specializat de drept civil și nu a unuia specializat în cauze pentru familie și minori.
La data de 23.03.2014 dosarul a fost restituit completului specializat pe drept civil, întâi investit, în soluționarea prezentei cauze.
În cauză s-au administrat interogatoriile părților, s-a procedat la audierea unor martori, declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar, și s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară, fiind întocmite un raport de expertiză și un supliment la raportul de expertiză.
La termenul de judecată din data de 25 aprilie 2014, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, invocată de către pârâtă, pentru motivele dezvoltate în considerentele încheierii civile de la acel termen de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Părțile sunt coproprietari, în cotă de 1/2 fiecare, asupra imobilului situat în A., .. 37, .. C, ., județul A., înscris în CF nr._-C1-U18 A., provenită din conversia pe hârtie a CF nr._, cu nr. top. 3899/2/XI.
Dreptul de proprietate al acestora este deținut cu titlu de cumpărare, potrivit contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 266 din 27.01.2003.
Conform prev. art. 669 din Noul Cod Civil, încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, regulile privitoare la modul de împărțire fiind prevăzute de art. 676 din același cod, iar procedura partajului judiciar este prevăzută de art. 979 – art. 995 Cod de procedură civilă.
Părțile, conform art. 982 din noul Cod de procedură civilă, au fost de acord cu modalitatea de partajare a imobilului în sensul atribuirii acestuia în întregime către reclamant, reclamantul nefiind de acord cu acordarea pârâtei a compensației valorice proporțională cu cota de proprietate deținută de aceasta.
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expertul ing. C. D. L., vizat de Biroul de expertiză sub nr. 502/19.09.2014, acesta a calculat prin expertiza efectuată valoarea tehnică a imobilului, stabilind că valoarea de circulație a imobilului este de 38.000 Euro, respectiv 167.200 lei.
Potrivit suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat, valoarea de circulație a lucrărilor de amenajări și îmbunătățiri aduse asupra imobilului de părți este estimată la 9000 euro, respectiv 40.500 lei.
În ceea ce privește susținerile reclamantului privind dobândirea bunului imobil, respectiv a sursei banilor plătiți cu titlu de preț de către părți, instanța reține că, având în vedere modalitatea de obținere a acestuia, respectiv prin contract de vânzare – cumpărare autentic, în cote de câte 1/2 fiecare, anterior încheierii căsătoriei dintre părți, contract în care se prevede că prețul a fost primit de către vânzători de la cumpărători înainte de semnarea contractului, părțile căsătorindu-se ulterior, în data de 09.10.2004, potrivit și înscrierilor de carte funciară prin Încheierea de CF nr. 975 din data de 28.01.2003, cererea reclamantului apare ca neîntemeiată atunci când susține că pârâta nu a avut vreo contribuție la achiziționarea acestuia, această acțiune nefiind grefată pe o acțiune care să aibă ca obiect și constatarea nulității sau anularea acestui act, rezoluțiunea acestuia sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic, nefiind vorba despre inadmisibilitatea acestei cereri a reclamantului, după cum invocă pârâta, astfel că instanța constată netemeinică această excepție, respingând-o.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați în cauză și înscrisurile depuse la dosar, nu reiese cu certitudine contribuția fiecărei părți la plata prețului imobilului ori la plata lucrărilor de amenajări și îmbunătățiri aduse acestuia, instanța apreciind contribuția fiecărei părți la jumătate, conform cotelor de proprietate deținute asupra imobilului.
În ceea ce privește contractul de credit nr. 1617 din data de 09.12.2005 încheiat între Banca Transilvania SA, în calitate de creditoare, pe de o parte și G. D. I., în calitate de debitor, G. D. F., în calitate de codebitoare, reclamantul T. D. G. și pârâta I. M. C., în calitate de codebitori – garanți ipotecari, de cealaltă parte, instanța reține că părțile din prezentul dosar nu au semnat acest contract de credit în calitate de împrumutați.
Calitatea de împrumutat în acest contract de credit aparține numitului G. D. I., acesta având datorie către Banca Transilvania SA, astfel că părțile din prezentul litigiu nu dețin vreun debit comun față de creditoarea Banca Transilvania SA, cum susține reclamantul.
În situația în care împrumutatul G. D. I. nu ar achita la timp ratele aferente contractului de credit, s-ar pune problema ca banca să urmărească codebitoarea sau pe unul ori ambii garanți ipotecari. D. în această situație s-ar pune problema ca pârâta să fie obligată la a achita ratele neachitate de împrumutat, dar această eventuală urmărire de către creditoarea Banca Transilvania SA se va face în considerarea calității părților din prezentul dosar de garanți ipotecari în contractul de credit.
Astfel, răspunderea părților ar fi una contractuală personală, rezultând din contractul de credit amintit, nu un debit datorat reclamantului, cum în mod neîntemeiat susține și solicită acesta.
Astfel, pârâta nu are în prezent vreo datorie determinată sau determinabilă către reclamant. D. în situația în care împrumutatul nu ar achita ratele în termen s-ar pune această problemă a recuperării datoriei de la codebitoarea G. D. F. sau de la garanții ipotecari, respectiv părțile din prezentul dosar, situație față de care cererea reclamantului privind exonerarea pârâtei de la plata ratelor aferente contractului de credit nr. 1617 din data de 09.12.2005 încheiat cu Banca Transilvania SA ori obligarea pârâtei de a suporta exclusiv partea din credit restantă ori conferirea dreptului de regres al reclamantului împotriva pârâtei sunt premature, astfel că instanța, în temeiul prev. art. 32 alin. 1 lit. d și art. 33 din Codul de procedură civilă, care prevede că interesul părții care acționează trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, le va respinge ca atare, fiind lipsite de interes în prezent, reclamantul nefăcând dovada încălcării vreunui drept subiectiv amenințat sau a unei situații ce ar determina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara în alt mod.
Mai mult decât atât, prin decizia civilă nr. 109/A/21.03.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, instanța a statuat cu putere de lucru judecat faptul că potrivit declarației martorei D. A., care a arătat că suma de 10.000 euro primită de pârâtă în urma vânzării unui imobil moștenit a fost folosită pentru restituirea unei părți a creditului cu care a fost achiziționat imobilul supus partajului, martoră care a fost audiată și în prezenta cauză. Chiar reclamantul, în acel dosar a susținut, potrivit aceleiași decizii civile, faptul că: cumnatul său G. D. I. a contractat în luna septembrie 2005, un credit ipotecar de la Banca Transilvania în valoare de 100.000 lei pentru care, intimatul arată că a garantat împreună cu pârâta cu un imobil situat în A., .. 37 .. C . care i-a ridicat și a achitat prețul imobilului din litigiu. Iar imobilul supus partajului în acel litigiu a fost imobilul situat în A., .. 65, așadar nicidecum creditul despre care face vorbire reclamantul în prezenta cauză, nu a fost contractat pentru achiziționarea imobilului supus partajului în prezentul litigiu.
Ca urmare, având în vedere starea de fapt și de drept expusă, instanța constată parțial întemeiată cererea reclamantului, astfel că potrivit prev. art. 669 și art. 676 din noul Cod civil, precum și ale art. 989 și art. 993 Cod de procedură civilă, va sista starea de coproprietate asupra imobilului din A., .. 37, ., județul A., înscris în CF nr._-C1-U18 A., provenită din conversia pe hârtie a CF nr._, cu nr. top. 3899/2/XI, în sensul că va atribui reclamantului T. D. – G. întregul imobil, urmând ca acesta să îi plătească pârâtei I. M. C. echivalentul valoric al cotei acesteia de coproprietate de 1/2 din imobilul în valoare de 167.200 lei, reprezentând echivalentul a 38.000 euro, respectiv va fi obligat la plata sumei de 83.600 lei, reprezentând echivalentul a 19.000 euro, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, respingând în rest cererea reclamantului.
În temeiul prev. art. 24 alin. 3 și art. 35 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, republicată, instanța va îndruma Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară A., să facă cuvenitele modificări în cartea funciară corespunzătoare, după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța apreciază că, față de cotele de proprietate ale părților și de modul de soluționare al cererii, părțile trebuie să suporte în aceleași cote și cheltuielile ocazionate de partaj. Prin urmare, instanța va dispune, în temeiul art. 453 raportat la art. 451 Cod de procedură civilă, obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 2822,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată, având în vedere jumătate din cheltuielile efectuate de reclamant și de către pârâtă, constând în taxa judiciară de timbru achitată de reclamant – 6774 lei, onorar expert achitat de pârâtă – 1500 lei, precum și onorar expert pentru completarea raportului de expertiză achitat de reclamant – 500 lei, compensând cheltuielile părților cu onorariile avocațiale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul T. D. – G., având CNP_, domiciliat în A., .. 37, .. C, etaj III, ., în contradictoriu cu pârâta I. M. C., având CNP_, domiciliată în A., .. 37, .. C, etaj III, . și în A., . 54, ., județul A., pentru partaj judiciar, și în consecință:
Sistează starea de coproprietate asupra imobilului din A., .. 37, .. C, ., înscris în CF nr._-C1-U18 A., provenită din conversia pe hârtie a CF nr._, cu nr. top. 3899/2/XI, în sensul că atribuie reclamantului T. D. – G. întreg imobil, urmând ca acesta să îi plătească pârâtei I. M. C. echivalentul valoric al cotei acesteia de coproprietate de 1/2 din imobilul în valoare de 167.200 lei, reprezentând echivalentul a 38.000 euro, respectiv la plata sumei de 83.600 lei, reprezentând echivalentul a 19.000 euro, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei.
Respinge în rest cererea.
Îndrumă Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară A. la efectuarea cuvenitelor mențiuni în cartea funciară corespunzătoare imobilului.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 2822,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică, azi 20 martie 2015.
Președinte Grefier
D. L. C. M. T.
Red/dact/DLC/.MT/21.04.2015
4 ex/2 comunicări
Se comunică reclamantului T. D. G., cu domiciliul în A., .. 37, ., ., județul A.,
- pârâtei I. M. C., cu domiciliul în A., . 54, ., județul A.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1389/2015. Judecătoria ARAD | Modificări acte constitutive persoane juridice. Încheierea nr.... → |
|---|
