Reziliere contract. Sentința nr. 644/2016. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 644/2016 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 644/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 644
Ședința publică din 02 februarie 2016
Președinte: A. O.
Grefier: N. B.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. E. în contradictoriu cu pârâtul K. C. Z. având ca obiect reziliere contract, cererea reconvențională formulată de pârâtul K. C. Z. în contradictoriu cu reclamanta S. E. și chemare în judecată conexată formulată de reclamanta K. (K.) M. A. în contradictoriu cu pârâta S. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Cererea de chemare în judecată este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. c) și art. 3 alin. 2 lit. c) din OUG nr. 80/2013.
Cererea reconvențională este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 2065,76 lei, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. d) din OUG nr. 80/2013 și cu 100 de lei, în baza art. 8 lit. a) din OUG nr. 80/2013.
Cererea de chemare în judecată formulată în dosar nr._ este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 780 de lei, în baza art. 3 alin. 1 lit. c) din OUG nr. 80/2013.
Se constată depuse, prin fax, în data de 01.02.2016, din partea reclamantei, concluzii scrise și chitanță onorariu avocat.
Reținând că au fost puse concluzii în ședința publică din 26 ianuarie 2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța procedează la judecarea în fond a cauzei.
JUDECĂTORIA
În deliberare asupra cauzei, constată următoarele.
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la această instanță, la data de 22.01.2015, sub nr. de dosar_, reclamanta S. E. l-a chemat în judecată pe pârâtul K. C. Z., solicitând instanței ca prin sentința pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută parțială a contractului de întreținere autentificat sub nr. 1155 din 01.09.2011, să dispună rezilierea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1155/1.0.2011, pentru culpa întreținătorului, să dispună evacuarea necondiționată a pârâtului din locuința situată în A., .. 26/a, să îndrume OCPI A. să facă cuvenitele mențiuni în CF, pentru revenirea la situația inițială, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea acțiunii formulate se arată că prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 1155/01.09.2011 de BNP C. și R., reclamanta a cedat pârâtului nuda proprietate asupra imobilului mai sus identificat, în schimbul obligației pârâtului de a o întreține pe reclamantă. Contractul stipulează în mod expres că reclamanta își păstrează dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.
Reclamanta relevă că a achiesat la mutarea pârâtului în locuința asupra căreia deține dreptul de uzufruct viager, considerând că, în acest fel, pârâtul își va îndeplini mai bine obligațiile asumate.
Cu toate acestea, pârâtul nu numai că s-a mutat el însuși în locuință, dar a adus-o și pe concubina sa, numita K. M., deși această persoană nu era cuprinsă în înțelegerea părților.
Se arată că, deși la început pârâtul a avut o conduită satisfăcătoare, de la o vreme însă comportamentul celor doi s-a schimbat. Astfel, reclamanta susține că nu i se permite accesul decât în anumite locații din imobil, este izgonită din bucătărie, nu i se permite să-și pregătească mâncarea, deși pârâtul și concubina acestuia nu-i asigură nici hrana, nici celelalte lucruri care țin de un trai decent și anume, curățenia, spălat, îngrijire medicală. Pârâtul și concubina sa vorbesc foarte urât cu reclamanta, exercită asupra sa o presiune psihică permanentă, insultând-o și ponegrind-o. Deși concubina pârâtului nu are niciun drept să locuiască în imobil, are o conduită necivilizată, agresivă, cu violențe verbale sau chiar fizice, motiv pentru care reclamanta a fost nevoită să alerteze de mai multe organele de poliție. De asemenea, din pricina comportamentului pârâților reclamanta a suferit de mai multe ori, în ultimele luni, atacuri de panică, șocuri psihice, fiind nevoită să apeleze la serviciul de salvare. Mai mult, pe lângă faptul că reclamanta a fost izolată într-un spațiu impropriu unei persoane de vârsta sa, i s-a interzis și să primească cunoștințe sau prieteni, interzicându-i-se practic accesul oricărei persoane străine de locuință.
Reclamanta menționează că este o persoană în vârstă, aproape nevăzătoare, dar cu toate acestea, la încheierea contractului nu i s-a asigurat în niciun fel posibilitatea de a consulta o persoană calificată, care să-i deslușească toate clauzele contractuale. Din acest motiv nu a cunoscut că nudul proprietar nu are dreptul de a locui în imobil, decât dacă acest lucru este stipulat într-un act semnat de uzufructuar. De asemenea, cu toate că vederea îi este afectată, la notar nu i s-a citit nici proiectul și nici forma finală a contractului, astfel că reclamanta nu a cunoscut clauza care-i permite pârâtului să locuiască în imobil. În felul acesta, reclamanta consideră că actul este afectat de un viciu major al consimțământului, în ceea ce privește grevarea dreptului său de uzufruct, întrucât nici nu i s-a cerut acordul ca pârâtul să locuiască în imobil și nici nu l-a dat.
Pentru toate acestea, reclamanta solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, invocând în drept dispozițiile art. 2254 – 2263 C. civ., art. 1166 și urm. C. civ., art. 1182 – 1224 C. civ..
Pârâtul formulează întâmpinare prin care invocă excepția prescripției dreptului la acțiune în privința primului capăt de cerere, solicitând pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nedovedită, nelegală și netemeinică.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune în privința primului capăt de cerere, pârâtul arată că potrivit art. 1249 alin. 2 teza I-a C. civ., coroborat cu art. 2517 C. civ., nulitatea relativă poate fi invocată pe cale de acțiune numai în termenul de prescripție de 3 ani. Astfel, contractul de întreținere a fost încheiat între părți la data de 01.09.2011, iar termenul de prescripție în care reclamanta putea să solicite anularea parțială a acestui contract s-a împlinit la data de 01.09.2014.
Pe fondul cauzei, pârâtul învederează că susținerea reclamantei, potrivit căreia la încheierea contractului nu i s-a asigurat în niciun fel posibilitatea de a consulta o persoană calificată, care să-i deslușească toate clauzele contractuale nu este reală, întrucât, după cum rezultă din conținutul contractului de întreținere încheiat între părți, reclamantei i s-au pus în vedere atât prevederile L nr. 17/2000 republicată și modificată, privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cât și conținutul contractului de întreținere și consecințele ce rezultă din el, reclamanta, pe de o parte înțelegând să renunțe în mod expres la oportunitățile conferite de lege, iar pe de altă parte, exprimându-și acordul cu privire la toate clauzele contractuale, împrejurarea că aceasta suferă de un grav handicap vizual fiind lipsită de orice semnificație juridică, în condițiile în care reclamantei i s-au explicat de către notarul public toate clauzele contractuale.
În ceea ce privește alegația reclamantei, potrivit căreia nu ar fi știut că nudul proprietar nu are dreptul de a locui în imobil, decât dacă acest lucru este stipulat într-un act semnat de uzufructuar, pârâtul învederează că și aceasta este lipsită de relevanță juridică, în condițiile în care însăși reclamanta a insistat să fie introdusă în contractul de întreținere clauza potrivit căreia pârâtul să fie obligat să locuiască împreună cu aceasta la domiciliul său, pentru a putea să se îngrijească în condiții optime de întreținerea sa.
Cu privire la capătul de cerere referitor la rezilierea contractului de întreținere încheiat între părți, autentificat sub nr. 1155/01.09.2011 de BNP C. și R., pârâtul solicită respingerea acestuia, arătând că reclamanta încearcă să obțin ă o soluție favorabilă în acest sens, nu din cauză că pârâtul nu și-ar fi îndeplinit în mod culpabil obligațiile sau le-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător, ci din cauză că s-ar fi înțeles verbal cu alte persoane, pentru a fi întreținute de acestea.
Pârâtul învederează că a prestat cu bună-credință întreținerea la care s-a obligat față de reclamantă, asigurându-i acesteia condiții de trai decente, chiar confortabile, fără a pretinde nimic în schimb, nici măcar restituirea cheltuielilor utile pe care le-a făcut pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de igienă ale acesteia. Susținerile reclamantei din acțiunea introductivă sunt nefondate, câtă vreme aceasta nu poate da un singur exemplu concret în care pârâtul ar fi comis vreuna din faptele indicate de aceasta, ori că ar fi împiedicat-o să facă ceea ce dorește sau să se deplaseze unde dorește, de una singură sau cu alte persoane.
Se arată că reclamanta a apelat de câteva ori, în mod nejustificat la organele de poliție, care nu au luat însă nicio măsură împotriva pârâtului, nefiind necesar. De asemenea, ori de câte ori s-a simțit slăbită sau a avut stări de rău, din cauza vârstei și a diverselor boli de care suferă, reclamanta a apelat serviciul de salvare, constatându-se însă de fiecare dată că este bine îngrijită, în condiții de curățenie perfectă și de confort, inclusiv termic în perioada rece. Din acest motiv reclamanta nu-și poate proba niciuna din susținerile sale prin vreun înscris (proces-verbal întocmit de organele de poliție, referat întocmit de personalul sanitar, etc).
În consecință, simpla dorință a reclamantei ca pârâtul să se mute din imobilul unde aceasta-și are domiciliul nu este numai nejustificată, ci este de-a dreptul nelegală, fiind contrară clauzelor solicitate în mod expres a fi inserate chiar de reclamantă la aliniatul 2 din contract, potrivit cărora aceasta a dorit ca pârâtul să locuiască împreună cu reclamanta la domiciliul său, iar asigurarea hranei zilnice, gata pregătită să fie „la masa comună”, sancțiunea prevăzută în același aliniat al contractului pentru neexecutarea acestor obligații fiind rezilierea acestuia. În acest context, orice părăsire de către pârât a imobilului, ar avea ca efect rezilierea din culpa sa exclusivă a contractului de întreținere.
Pârâtul susține că față de această împrejurare, este evident că nu a încercat niciun moment să profite de presupusa „ignoranță” a reclamantei și cu atât mai puțin să îi restrângă acesteia dreptul de folosință asupra imobilului menționat, ci a căutat în permanență să își execute cu bună-credință, zi de zi, toate obligațiile de întreținere pe care și le-a asumat prin contract și să-i asigure reclamantei condiții optime de hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, asistență medicală etc.
Mai mult, pentru a asigura continuarea executării obligațiilor sale față de reclamantă, fără ca prin aceasta să îi îngrădească dreptul de posesie și folosință a imobilului asupra căruia poartă dreptul de uzufruct, i-a propus aceasta să edifice pe cheltuiala sa exclusivă, un nou corp de clădire în incinta imobilului, compus dintr-o cameră, o bucătărie și o baie, propunere care a fost însă ignorată de reclamantă.
Pentru toate acestea, pârâtul solicită respingerea acțiunii, ca nedovedită, nelegală și neteminică, cu cheltuieli de judecată, invocând în drept dispozițiile art. 205 și urm. C. pr. civ., art. 1205 alin. 1, art. 1249 alin. 2 teza I-a, art. 2517, art. 14 alin. 1, art. 15, art. 1166, art. 1170, art. 1270, art. 1350 și art. 2257 C. civ..
Totodată, pârâtul formulează și cerere reconvențională, prin care solicită rezoluțiunea contractului autentificat sub nr. 1155/01.09.2011 de BNP C. R., din culpa exclusivă a reclamantei și obligarea acesteia la plata către pârât a sumei de 76.500 lei, din care 27.808 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru întreținerea reclamantei în ultimii trei ani (hrană, menaj, medicamente, asistență medicală) și 48.692 lei, reprezentând contravaloarea sporului de valoare adus de pârât imobilului asupra căruia poartă dreptul de uzufruct al reclamantei, înscris în CF nr._ A., situat în A., .. 26/a, jud. A., ca urmare a lucrărilor adăugate utile, efectuate de acesta la imobil și instituirea unui drept de retenție asupra imobilului în favoarea pârâtului, până la achitarea sumei de 76.500 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul arată că a suportat toate cheltuielile de întreținere ale reclamantei, inclusiv achitarea tuturor utilităților aferente imobilului.
Astfel, se relevă că suma plătită de pârât în ultimii trei ani pentru întreținerea reclamantei se ridică la valoarea de 27.808 lei, fiind constituită din: cheltuieli cu produse alimentare și nealimentare de uz casnic, cheltuieli cu utilități – apă curentă și canalizare, energie electrică, gaz metan, gunoi menajer, abonament cablu TV, telefon, cheltuieli cu medicamente.
Totodată, pârâtul învederează că, la cererea expresă a reclamantei, a efectuat la imobil o . investiții, constând în modificarea instalației de gaz, schimbarea completă a instalației electrice, renovarea locuinței (camere, bucătărie, baie, holuri), schimbarea mobilei de bucătărie, etc. Ca urmare a acestor lucrări efectuate de pârât cu bună-credință, nu numai condițiile de viață a reclamantei s-au ameliorat simțitor, ci și imobilul pe care acesta îl posedă și îl folosește în calitate de uzufructuară a primit un evident spor de valoare, pe care pârâtul îl estimează la suma de 48.692 lei.
Față de această conduită dolosivă a reclamantei, care inițial a insistat ca pârâtul să locuiască cu ea în imobil, pentru ca ulterior, după ce acesta și-a cheltuit toate economiile în lucrări adăugate utile la imobil, să procedeze la solicitarea evacuării sale din imobil, pârâtul consideră că se impune rezoluțiunea contractului din culpa exclusivă a reclamantei.
Pentru toate acestea, pârâtul solicită admiterea cererii reconvenționale, astfel cum a fost formulată, invocând în drept dispozițiile art. 209 și urm. C. pr. civ., art. 2263 alin. 2, art. 2495 alin. 1, art. 584 alin. 1 lit. b), art. 14 alin. 1, art. 15, art. 578 alin. 3 lit. a) și b), art. 1345, art. 1516, art. 1518 alin. 1 C. civ..
Reclamanta, prin întâmpinarea la cererea reconvențională solicită respingerea cererii reconvenționale, arătând că pretențiile pârâtului de a-i restitui contravaloarea întreținerii sunt nefondate, întrucât nu numai că acesta nu i-a asigurat un trai decent, dar a făcut tot ce este posibil pentru a o împiedica pe reclamantă să-și gătească singură mâncarea, să-și spele rufele etc.
În ceea ce privește suma de 48.692 lei, reprezentând pretinsul spor de valoare adus imobilului, reclamanta învederează că pârâtul a efectuat lucrările exclusiv pentru a-și asigura propriul confort, nu pentru a-și îndeplini obligațiile ce rezultă din contractul de întreținere. Semnificativ în acest sens este faptul că pârâtul a modificat structural baia, înlocuind cada cu un duș, deși știa că reclamanta, fiind nevăzătoare, nu va putea folosi o asemenea facilitate. De altfel, reclamanta este nevoită să facă baie în altă parte, sau să profite de lipsa pârâtului și a concubinei sale, pentru a putea folosi baia. Instalația de gaz a modificat-o pentru a desființa încălzirea cu sobe de teracotă și a monta o instalație de încălzire centrală, lucrare care este de altfel inutilă, fiind menită doar să asigure confortul pârâtului. Și mobila de bucătărie a fost cumpărată doar pentru folosința proprie, devreme ce reclamantei îi este interzis accesul în bucătărie. În ceea ce privește plata utilităților, reclamanta arată că, de vreme ce pârâtul a locuit împreună cu concubina sa, ocupând cea mai mare parte a casei, era normal ca acesta să suporte utilitățile pe care le-a consumat.
Reclamanta solicită și respingerea cererii privind dreptul de retenție, întrucât prin cererea introductivă se pune în discuție desființarea contractului din culpa întreținătorului, cea ce va avea ca și consecință respingerea oricăror pretenții materiale formulate de acesta.
În ceea ce privesc pretinsele construcții realizate de pârât, reclamanta solicită ca, odată cu rezilierea contractului de întreținere, pentru culpa pârâtului, acesta să fie obligat să le ridice pe cheltuiala sa și să repună imobilul în starea tehnică în care a fost la momentul în care s-a mutat în casă.
Pârâtul, prin răspunsul la întâmpinarea la cererea reconvențională, solicită respingerea apărărilor reclamantei și admiterea cererii reconvenționale, astfel cum a fost formulată, arătând că și-a îndeplinit toate obligațiile ce îi reveneau, potrivit contractului de întreținere încheiat între părți, asigurându-i reclamantei condiții de trai mult peste condiția socială anterioară a acesteia, încercând să asigure în cele mai bune condiții îngrijirea și sporirea conformului său zilnic. Mai mult, suma solicitată cu titlu de cheltuieli cu întreținerea reclamantei este doar cea care se poate dovedi, cu înscrisurile de la dosar, în realitate aceste cheltuieli fiind mai mari.
În ceea ce privesc alegațiile reclamantei, potrivit cărora ar fi nejustificate pretențiile pârâtului la restituirea de către aceasta a sporului de valoare adus imobilului, pârâtul relevă că reclamanta nu contestă realitatea, utilitatea și cuantumul acestui spor de valoare, ci doar afirmă că lucrările efectuate de pârât la imobil s-ar fi edificat fără consimțământul său și că nu ar beneficia de acestea. În realitate, pârâtul susține că a efectuat aceste lucrări, nu numai cu acordul reclamantei, ci chiar la cererea expresă a acesteia. În acest sens se arată că a fost înlocuită cada de baie cu un duș, la cererea expresă a reclamantei, care a motivat că este în vârstă și are vederea slăbită și nu mai poate folosi cada, fiindu-i teamă să nu se împiedice sau să alunece și să cadă.
Totodată, pârâtul arată că a montat o centrală termică și calorifere în fiecare încăpere, asigurându-se în prezent încălzirea uniformă a întregului imobil și apa caldă, cu costuri mult mai reduse, întrucât înainte se asigura doar încălzirea cu sobe de teracotă. De asemenea, susține că reclamanta a avut accesul liber în bucătărie, această încăpere nefiind încuiată și că a schimbat în totalitate instalația electrică a imobilului, astfel că ar fi imposibilă ridicarea lucrărilor efectuate și repunerea imobilului în starea inițială.
În drept se invocă dispozițiile art. 2263 alin. 2, art. 2495 alin. 1, art. 584 alin. 1 lit. b), art. 14 alin. 1, art. 15, art. 578 alin. 3 lit. a) și b), art. 1345, art. 1516 art. 1518 alin. 1 C. civ..
La data de 04.05.2015, prin încheierea de ședință pronunțată în dosar nr._ s-a dispus conexarea la prezentul dosar, în baza art. 139 C. pr. civ., a dosarului nr._ .
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 16.02.2015, sub nr. de dosar_, reclamanta K. M. A. a chemat-o în judecată pe pârâta S. E., solicitând instanței, ca prin sentința pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de_ lei, reprezentând contravaloarea sporului de valoare adus de reclamantă cu bună credință imobilului pe care pârâta îl posedă și îl folosește în calitate de uzufructuară, înscris în CF nr._ A., situat în A., .. 26/a, ca urmare a lucrărilor adăugate utile efectuate de reclamantă la imobil, constând în modernizarea sistemului de încălzire al imobilului și în sporirea condițiilor de igienă personală ale pârâtei. Totodată, având în vedere că pârâta a promovat împotriva reclamantei o cerere de evacuare din imobilul antemenționat, care formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei A., reclamanta solicită instituirea unui drept de retenție în favoarea sa asupra acestui imobil, până la achitarea de către pârâtă a sumei de 13.500 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, urmare a contractului de întreținere încheiat între pârâta S. E. și K. C. Z., reclamanta a solicitat acordul pârâtei pentru a locui și ea în imobil împreună cu acesta, acord pe care pârâta l-a dat verbal, în mod expres odată cu încheierea contractului de întreținere, pentru a nu rămâne singură, atunci când întreținătorul său, care este conducător auto și efectuează transport de mărfuri în trafic internațional, este plecat din localitate.
În baza acestui acord, reclamanta s-a mutat împreună cu numitul K. C. Z. în imobil și la cererea expresă și cu acordul verbal al pârâtei a efectuat în cursul lunii octombrie 2011 o . investiții – lucrări adăugate utile la imobil în valoare de 8129,15 lei, constând în modernizarea sistemului de încălzire și în sporirea condițiilor de igienă personală ale pârâtei, reclamanta apreciind că în urma acestor lucrări, imobilul a primit un sport de valoare de 13.500 lei.
Mai mult, după ce s-a mutat în imobil, reclamanta a participat permanent, alături de concubinul său, K. C. Z., cu devotament și afecțiune la îngrijirea și la asigurarea confortului zilnic al pârâtei. Cu toate acestea, fără niciun motiv, pârâta a solicitat instanței, evacuarea sa din imobil, în acest sens formându-se dosarul nr._ al Judecătoriei A..
În drept se invocă dispozițiile art. 584 alin. 1 lit. b), art. 733 alin. 1, art. 2495 alin. 1, art. 14 alin. 1, art. 15, art. 578 alin. 3 lit. a) și b), art. 707, art. 733 alin. 1, art. 1345, art. 1516, art. 1518 alin. 1 C. civ..
Pârâta S. E., prin întâmpinare, solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă și ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, arătând că, în realitate, reclamanta împreună cu K. C. Z., au decis în mod unilateral să înlocuiască sobele de încălzit care erau montate în casă și să instaleze sistemul de încălzire centrală. Pârâtei nu i s-a cerut consimțământul conform legii. În ceea ce privește instalația de baie, această a fost realizată în acea aripă a clădirii, în care locuiește reclamanta împreună cu concubinul său și nu-i folosește pârâtei, fiindu-i interzis să facă baie în acel loc. În plus, deși pârâta a avut o baie amenajată cu cadă și tot confortul, reclamanta a scos cada din uz, instalând un simplu duș, deși știa că în situația pârâtei, aceasta nu se poate folosi de el. Mai exact, pârâta este nevăzătoare și folosirea unui duș prezintă pericol pentru siguranța sa, fiind expusă la accidente casnice.
În al doilea rând, pârâta învederează că lucrările au fost făcute asupra imobilului al cărui nud proprietar este numitul K. C. Z., iar pretinsul spor de valoare i-ar profita acestuia, nu pârâtei.
Mai mult, la data încheierii contractului de întreținere cu numitul K. C. Z., numita K. M. nu avea niciun fel de calitate legală față de pârâtă sau de întreținător, fiind doar concubina acestuia, contractul de întreținere nefiindu-i opozabil. Reclamanta s-a mutat în imobil cu acordul pârâtei, fiind tolerată să locuiască în imobil, în considerarea faptului că era concubina numitului K. C. Z.. În acest sens, se arată că pretinsele lucrări efectuate de reclamantă sunt supuse dispozițiilor art. 597 C. civ., conform cărora „lucrările efectuate de un detentor precar, sunt supuse în mod corespunzător, regulilor aplicabile autorului de rea-credință”. Reclamanta nu se poate prevala nici de calitatea de detentor precar, definit ca fiind „persoana care deține un bun, stăpânindu-l fără intenția sau voința de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se comporta cu privire la bun ca proprietar sau ca titular al altui drept real”. Reclamanta nu a deținut vreo parte a imobilului asupra căruia pârâta are un drept de uzufruct și nu poate invoca în favoarea sa niciun fel de drept sau dezmembrământ al vreunui drept real. Ca atare, regimul prevăzut de art. 597 C. civ., îi este aplicabil doar în privința stabilirii calității sale de „autor” al lucrărilor pe care le-ar fi efectuat. Lucrările fiind efectuate sub regimul prevăzut de art. 597 C. civ. sunt supuse tratamentului prevăzut de art. 582 alin. 1 C. civ., dând naștere dreptului pârâtei de a cere, conform art. 583 alin. 1 lit. b) C. civ., obligarea autorului lucrării la desființarea acestora.
Totodată, se arată că, întrucât la data mutării reclamantei și a concubinului său în casă, exista atât facilitatea de încălzire a locuinței prin sobe cu lemne, dar și instalație de baie completă cu dacă, lucrările pretins efectuate nu pot fi caracterizate ca fiind din cele definite de art. 578 alin. 3 lit. b) C. civ., adică „utile”, fiind lucrări voluptorii.
Prin urmare, pârâta solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, aceasta neavând calitate procesuală pasivă sau obligarea reclamantei de a ridica pe cheltuiala sa respectivele lucrări și de a repune imobilul în starea anterioară.
În drept invocă dispozițiile art. 577 și urm. C. civ..
Prin cererea adițională depusă la data de 12.05.2015, în dosarul nr._, reclamanta S. E. în contradictoriu cu pârâții K. C. Z. și K. M., solicită și obligarea pârâților la plata sumei de 31.680 lei, echivalentul sumei de 7200 Euro, reprezentând contravaloarea folosinței locuinței asupra căreia reclamanta are un drept de uzufruct viager din A., .. 26/a, pentru perioada ultimelor 36 de luni, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, urmare a contractului de întreținere încheiat cu pârâtul de ordinul 1, în imobil s-a mutat împreună cu actualul soț și K. M., sub pretextul că aceștia se vor ocupa de întreținerea reclamantei.
Reclamanta nu le-a perceput niciun fel de chirie, deși aceștia au ocupat cea mai mare parte din imobil, izolând-o într-o singură cameră și limitându-i accesul la celelalte, inclusiv la bucătărie și la baie. Între timp, numita K. M. s-a căsătorit cu pârâtul de ordinul 1, în încercarea de a scăpa de efectele unei acțiuni în evacuare, pe care reclamanta a promovat-o și care se află pe rolul Judecătoriei A., judecata acesteia fiind suspendată.
Având în vedere că pârâta de ordinul 2 locuiește fără titlu în locuința asupra căreia reclamanta deține un drept de uzufruct viager, această solicită obligarea pârâților să-i plătească cu titlu de folosință, o sumă echivalentă cu 200 Euro/lună, pe o perioadă de 36 de luni, în cuantum total de 7200 Euro.
În drept se invocă dispozițiile art. 703 și urm. C. civ., art. 1469 și urm. C. civ., art. 204 alin. 1 C. pr. civ..
Pârâții K. C. Z. și K. (fostă K.) M. A., prin precizarea cererii reconvenționale depusă în data de 12.05.2015, solicită rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1155/01.09.2011 de BNP C. și R. obligarea reclamantei S. E. la plata sumei de 90.000 lei, cu titlu de despăgubiri, compusă din 27.808 lei, reprezentând cheltuielile efectuate cu întreținerea reclamantei în ultimii trei ani (hrană, menaj complet incluzând achitarea tuturor utilităților, medicamente, asistență medicală etc) și 62.192 lei, contravaloarea sporului de valoare adus imobilului înscris în CF nr._ A., urmare a lucrărilor efectuate la imobil, constând în modificarea instalației de gaz, modernizarea sistemului de încălzire al imobilului, schimbarea completă a instalației electrice, renovarea locuinței (camere, bucătărie, baie, holuri) schimbarea mobilei de bucătărie. Totodată, solicită și instituirea unui drept de retenție în favoarea pârâților asupra imobilului, până la achitarea de către reclamantă a sumei de 90.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
În drept invocă dispozițiile art. 204 C. pr. civ., art. 2263 alin. 2, art. 2495 alin. 1, art. 584 alin. 1 lit. b), art. 14 alin. 1, art. 15, art. 578 alin. 3 lit. a) și b), art. 1345, art. 1516, art. 1518 alin. 1 C. civ..
Prin încheierea de ședință din data de 12.05.2015 a fost calificată excepția inadmisibilității, invocată de pârâta S. E. în excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, excepție care a fost respinsă.
Prin întâmpinarea la completarea de acțiune formulată de reclamanta S. E., pârâții K. C. Z. și K. M. solicită respingerea acesteia ca nelegală și netemeinică cu cheltuieli de judecată, arătând că în condițiile în care chiar reclamanta a solicitat în mod expres, în momentul încheierii contractului de întreținere dintre părți, inserarea clauzei de la alineatul 2 din contract, potrivit căruia pârâtul să locuiască împreună cu ea la domiciliul său, iar asigurarea hranei zilnice, gata pregătite să fie „la masa comună”, în mod neîntemeiat aceasta solicită „contravaloarea folosinței locuinței”. Aceasta, cu atât mai mult cu cât pârâții și-au îndeplinit obligațiile de întreținere, efectuând o . lucrări de modernizare și igienizare a imobilului pe cheltuiala proprie.
În drept se invocă dispozițiile art. 205 și urm. C pr. civ., art. 14 alin. 1, art. 15, art. 1166, art. 1170, art. 1270, art. 1350 și art. 2257 C. civ..
Reclamanta S. E., prin precizarea de acțiune depusă la termenul din 16.06.2015, relevă că nu mai susține capătul de cerere privitor la constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere.
În probațiune se depun înscrisuri, semnate pentru conformitate cu originalul: extras CF nr._ A., contractul de întreținere autentificat sub nr. 1155/01.09.2011 de BNP C. și R., certificat de încadrare în grad de handicap, bonuri fiscale, chitanțe, facturi fiscale, certificat de căsătorie
Au fost audiați martorii I. F. M., J. Ș., R. V. F., I. I., S. F., G. C., T. C..
A fost efectuată o expertiză în specialitatea construcții civile de către domnul expert L. Ș.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.
La 1.09.2011 între reclamanta S. E. și pârâtul K. C. Z. a intervenit un contract prin care aceasta, în schimbul prestației de întreținere, a înstrăinat nuda proprietate a imobilului situat în A. .. 26/a, jud. A., înscris în CF_ A.. Întreținătorul s-a mutat în locuința reclamantei, ce și-a rezervat dreptul de uzufruct; cu acordul acesteia în imobil s-a mutat și reclamanta K. M. A., ce a devenit ulterior soție a înstrăinătorului.
Astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, după o primă perioadă în care părțile au avut relații amiabile, între acestea au survenit conflicte, care într-un final s-au materializat și în agresiuni psihice și chiar fizice îndreptate asupra reclamantei.
Instanța va reține ca deosebit de grave împrejurările relatate de martori, potrivit cărora relațiile reclamantei cu vecini, cunoscuți, duhovnic, nepoata din Germania, erau supuse cenzurii și controlului întreținătorului și al soției acestuia, fie prin interpelări directe și scandal, fie prin restricționarea accesului telefonic. Consecutiv unei violențe verbale, reclamanta a și fost lovită de întreținătorul său, inspirându-i acesteia o temere care a determinat-o să se refugieze la vecini, fiind solicitate să intervină și organele de poliție. În această privință instanța remarcă că până și martora propusă de întreținători a relevat că nu a văzut ca reclamanta să fi fost lovită, dar a auzit strigăte din camera acesteia, unde intrase pârâtul, care era atât de nervos încât în aceeași cameră a intrat și soția sa să îl calmeze; că astfel cum relevă duhovnicul reclamantei, pârâtul a recunoscut că „ a atins-o puțin”.
Are caracteristicile unei violențe morale serioase și împrejurarea, de asemenea relatată convingător de martorii audiați, că reclamantei îi era restricționat accesul liber în locuință, fiind instituite de întreținător și soția acestuia inclusiv reguli de utilizare a bucătăriei și toaletei, fiind și mustrată reclamanta pentru faptul că folosește gazul și apa și face murdărie.
Mai grav, atestă martorii că reclamanta a fost amenințată de cei doi soți, aceștia învederându-i că „au cunoștințe” și „or să o aranjeze”; că i s-a spus să nu mai meargă la biserică „pentru că oricum a bătut-o Dumnezeu că i-a lua fata”.
Ansamblul probelor relevă, deci, un comportament al întreținătorului și al soției sale profund imoral, inacceptabil în general, și cu atât mai mult cu cât vine în contradicție cu obligații de îngrijire asumate contractual.
Este de arătat că deși contractul de întreținere conține referiri la îngrijire, în general, și la prestații materiale (hrană, menaj, asistență medicală, înmormântare), este de înțeles, în virtutea art. 970 C. civ. 1864 (aplicabil în cauză în raport cu data încheierii contractului), ca acestea nu se pot grefa pe un comportament desconsiderant și agresiv, de natură să creeze serioase prejudicii morale întreținutului.
Pârâtul și reclamanta din cererea conexată au tins să-și fundamenteze apărarea pe împrejurarea că reclamanta este o persoane cu probleme de memorie și chiar lipsită de discernământ. Acest aspect, chiar adevărat de ar fi, este complet irelevant, întrucât o atare situație, dat fiind conținutul raportului obligațional dintre părți, nu i-ar exonera pe întreținători de nicio îndatorire, inclusiv de comportament, ci, dimpotrivă, ar genera îndatoriri suplimentare. De altfel, premisa faptică a subscrierii unui contract de întreținere este starea de vulnerabilitate fizică și psihică a unei persoane de la o anumită vârstă.
Este lipsit de orice dubiu, prin urmare, aceea că întreținătorul și-a nesocotit grosier obligația principală de întreținere asumată prin contractul din 1.09.2011, neînțelegând să și-o îndeplinească conform și cu bună-credință, ci, dimpotrivă, înțelegând, alături de soția sa, să lezeze grav drepturi și interese legitime ale reclamantei, o persoană cu nevoi speciale și vulnerabilă, datorită vârstei și a lipsei unor rude apropiate. Toate acestea în condițiile în care a obținut, prin contractul încheiat, un bun de valoare mare, de a cărui folosință se bucura deja, singura limitare în exercițiul acestui drept fiind prezența reclamantei.
În plus față de argumentele de mai sus, oricum peremptorii, în sprijinul aceleiași concluzii este de subliniat că, potrivit declarațiilor martorilor, datorita conduitei întreținătorilor, reclamanta gătește la vecini, spală în curte, folosește toaleta din curte, este însoțită la medic de vecini, își face menajul singură, uneori în camera sa este oprită energia termică de către întreținător, și a fost în situația de a apela la servicii de caritate ale bisericii, pentru alimente și transport inclusiv la unități medicale.
Așa fiind, văzându-se art. 1020 și art. 1021 C. civ. 1864, se va rezoluționa contractul de întreținere autentificat sub nr. 1155/2011 de BNP C. și R.; se va dispune restabilirea situației anterioare încheierii contractului, în sensul revenirii dreptului de nudă proprietate asupra imobilului situat în A. .. 26/a, jud. A., înscris în CF_ A., în patrimoniul reclamantei.
După mutarea pârâtului și a reclamantei din cererea conexată în imobilul ce face obiectul dreptului de uzufruct al reclamantei, aceștia, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor și din raportul de expertiză, au susținut lucrări de renovare și înlocuire a unor utilități.
Astfel, au modernizat instalația de gaz și sistemul de încălzire, instalația electrică, au zugrăvit toată locuința, au renovat baia și bucătăria; conform raportului de expertiză, aceste lucrări aduc un spor de valoare locuinței de 51 000 lei.
Este de subliniat că la momentul realizării acestor lucrări proprietar al locuinței era pârâtul K. C. – Z., astfel încât, pe de o parte, nu se impunea acordul reclamantei, iar pe de altă parte, eventualele sume de bani care ar fi provenit din resursele reclamantei din cererea conexată au fost cheltuite în favoarea pârâtului, astfel încât fără temei solicită aceasta suma de 13 500 de lei reclamantei din cererea principală; de aceea, va fi respinsă cererea de chemare în judecată conexată, reținându-se că nu există raporturi obligaționale între reclamantă și reclamanta din cererea conexată.
Este îndreptățit însă pârâtul la restituirea sporului de valoare adus imobilului în perioada când imobilul s-a aflat în proprietatea sa, fiind indiferentă suma efectiv cheltuită în acest sens. Aceasta deoarece temeiul acordării acestuia este principiul îmbogățirii fără justă cauză (actio de in rem verso) și, așa fiind, nu poate excede măsurii în care este util reclamantei. Ca urmare, va fi obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 51 000 lei, cu titlu de restituire în echivalent a sporului de valoare adus imobilului proprietatea reclamantei.
Reclamanta a mai solicitat suma de 31 680 de lei, cu titlu de contravaloare a folosinței locuinței, iar pârâtul și reclamanta din cererea conexată a solicitat suma de 27 808 lei, cu titlu de cheltuieli de întreținere. Reclamantei nu i se cuvine suma cerută întrucât locuința a fost folosită de întreținător și soție cu acordul său, înțelegerea având o natură gratuită, iar pârâtului și reclamantei din cererea reconvențională nu li se cuvine suma cerută întrucât contractul de întreținere, nenumit, este unul aleatoriu, prin natura sa.
Pârâtul și reclamanta din cererea reconvențională au locuit cu titlu de toleranță în imobilul asupra căruia reclamanta a păstrat posesia și folosința. Ca urmare, față de cererea de evacuare a reclamantei, îndreptată doar împotriva pârâtului, văzând art. 517 C. civ. 1864, se va dispune evacuarea pârâtului K. C. Z. din imobilul situat în A. .. 26/a, jud. A., înscris în CF_ A..
Nu este însă îndreptățit nici pârâtul la recunoașterea vreunui drept de retenție al locuinței. Aceasta deoarece soluția evacuării, pentru asigurarea exercitării dreptului de uzufruct, drept născut la 1.09.2011, prevalează față de nașterea unui drept de creanță odată cu repunerea părților contractului rezoluționat în situația anterioară, la data definitivării prezentei soluții; în plus, în susținerea cererii de instituire a unui drept de retenție, pârâtul se prevalează de o situație generată de propria culpă, adică de un comportament contrar obligațiilor contractuale dar și profund imoral, ceea ce nu poate fi admis (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
În baza art. 453 C. pr. civ., față de soluțiile date cererilor părților din acțiunea principală și reconvențională, nu vor fi obligate la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial unele față de altele, acestea compensându-se; pentru petitul din acțiunea reconvențională vizând restituirea sporului de valoare adus imobilului, găsit întemeiat în pofida opunerii reclamantei, va fi însă acordată pârâtului K. C. Z. suma de 3765, 76 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru aferentă și onorariul expertului; reclamanta K. M. A. a căzut în pretenții, astfel încât nu i se vor acorda cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta S. E., CNP_, cu domiciliul în A., .. 26/a, jud. A., cu domiciliul procesual ales în A., .. 28A, jud. A., la I. F., în contradictoriu cu pârâtul K. C. Z., având CNP_, cu domiciliul în A., .. 26A, jud. A..
Rezoluționează contractul de întreținere autentificat sub nr. 1155/2011 de BNP C. și R..
Dispune restabilirea situației anterioare încheierii contractului, în sensul revenirii dreptului de nudă proprietate asupra imobilului situat în A. .. 26/a, jud. A., înscris în CF_ A., în patrimoniul reclamantei.
Dispune evacuarea pârâtului K. C. Z. din imobilul situat în A. .. 26/a, jud. A., înscris în CF_ A..
Respinge cererea în rest, ca nefondată.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul K. C. Z. în contradictoriu cu reclamanta S. E..
Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 51 000 lei, cu titlu de restituire în echivalent a sporului de valoare adus imobilului proprietatea reclamantei.
Respinge cererea în rest, ca nefondată.
Respinge cererea de chemare în judecată conexată formulată de reclamanta K. M. A., având CNP_, cu domiciliul în A., ., jud. A., cu domiciliul procesual ales la C.. ind. de avocatură A. S., din A., Piața Catedralei, nr. 1, ., jud. A., în contradictoriu cu pârâta S. E., ca nefondată.
Obligă reclamanta S. E. să plătească pârâtului K. C. Z. suma de 3765, 76 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Compensează restul cheltuielilor de judecată.
Prezenta hotărâre se va comunica, în termen de 3 zile după ce rămâne definitivă, Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A., Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară A..
Prezenta hotărâre se va comunica, după rămânerea definitivă, și Administrației Județene a Finanțelor Publice a județului A..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică azi, 2.02.2016.
Președinte Grefier
A. O. N. B.
Red./tehn./AO/NB/3.03.2016
10 ex./8 . comunică cu:
- reclamanta S. E. - cu domiciliul în A., .. 26/a, jud. A.
- cu domiciliul procesual ales în în A., .. 28A, jud. A., la I. F.
- cu domiciliul procesual ales în A., .-4, . la av. S. R.
- pârâtul K. C. Z.: - cu domiciliul în A., .. 26/a, jud. A.
- cu domiciliul procesual ales la C.. ind. de avocatură A. S., din A., Piața Catedralei, nr. 1, ., jud. A.
- reclamanta K. M. A., cu domiciliul în A., ., jud. A. și în A., .. 26/a, jud. A.
- cu domiciliul procesual ales la C.. ind. de avocatură A. S., din A., Piața Catedralei, nr. 1, ., jud. A.,
| ← Pretenţii. Sentința nr. 869/2016. Judecătoria ARAD | Suspendare provizorie. Încheierea nr. 1206/2016. Judecătoria ARAD → |
|---|
