Plângere contravenţională. Sentința nr. 789/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 789/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 13511/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
JUDEȚUL BACĂU
SENTINȚA CIVILĂ NR.789
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.01.2013
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. I. E.
GREFIER: R. O. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect „ plângere contravențională „ formulată de petentul G. N. împotria procesului-verbal de constatare a contravenției întocmit de intimatul C.N.A.D.N.R-C. BUCUREȘTI.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată când, din lipsă de timp pentru deliberare, a fost amânată pronunțarea la data de 30.01.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr._ la data de 01.10.2012, petentul G. N. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, încheiat la data de 20.08.2012 solicitând anularea acestuia.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că acesta nu are calitatea de contravenient întrucât nu mai era proprietarul autoturismului marca Opel Corsa cu număr de înmatriculare_ la data constatării contravenției.
În drept, plângerea nu a fost întemeiată.
În dovedire, aceasta a anexat plângerii contravenționale, în copie,procesul verbal contestat, contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din data de 20.05.2012.
În conformitate cu prevederile art.15 lit.i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art.36 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art.1 alin.2 din OG nr.32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar toată documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Instanța constată că este competentă, conform art.32 alin.2 din OG 2/2001 să soluționeze prezenta plângere, contravenția fiind săvârșită în circumscripția sa teritorială și că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 20.08.2012 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei întrucât, la aceeași dată, ora 09.20, în calitate de deținător, a pus în circulație pentru a fi condus pe drumurile publice autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ fără a exista achitat tariful de utilizare a drumurilor naționale.
Verificând, potrivit art.34 alin.1 din OG 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară, în concordanță cu art.34 din OG 2/2001.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28; cauza Västberga taxi Aktebolag și Vulic v.Suedia, paragraf 113, iulie 2002).
Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din data de 7 septembrie 1999).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Conform art. 1 din OG 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege [...].
Potrivit art. 1 alin 2 OG 15/2002începând cu data de 1 iulie 2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
În concordanță cu art. 8 alin 1 din OG 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în anexa 3 a ordonanței, conform alin 2 al aceluiași articol.
Din înscrisurile depuse de către petent la dosarul cauzei rezultă că aceasta a înstrăinat dreptul de proprietate asupra autoturismului prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 20.05.2012, autoturismul nefiind radiat din evidențe, nefiind îndeplinite formalitățile prevăzute de lege pentru opozabilitatea față de terți.
Așadar, întrucât pe parcursul judecății petentul nu a făcut în niciun fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în cuprinsul procesului verbal de contravenție și întrucât în speță nu se poate reține existența unei cauze de nulitate absolută a acestuia, instanța constată că forța probantă a actului în litigiu nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Cu privire la sancțiune, instanța reține că agentul constatator a făcut o corectă încadrare a faptei reținute în sarcina petentului și a aplicat sancțiunea în mod legal. Pentru stabilirea acesteia, agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 pct.3 din OG nr. 2/2001 care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste dispoziții legale și de datele cauzei, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunea, aplicând petentului amenda minimă pentru contravenția săvârșită.
Față de aceste considerente, văzând și disp.art.34 din O.G. nr.2/2002 instanța va respinge plângerea formulată de petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. N. domiciliat în Tg.Ocna ..6, jud.Bacău în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE-C. cu sediul în București, sector 6, ..401A împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 20.08.2012 emis de intimată, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal contestat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. I. E. R. O. A.
Red/Tehnored.L./06.03.2013/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1657/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4843/2013.... → |
|---|
