Obligaţie de a face. Sentința nr. 273/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 273/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 938/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 273/2015
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier V. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanții F. S. și F. P., domiciliați în Bârlad, .. 6, jud. V. și pe pârâta B. I., domiciliată în Bârlad, .. 6, jud. V., având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 20.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 27.01.2015.
Deliberând, s-a dat sentința de față:
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 13.03.2014 sub număr de dosar_ reclamanții F. S. și F. P. au chemat în judecată pe pârâta B. I., solicitând:
- grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile;
- revendicarea suprafeței de teren de aproximativ 6 m.p., pârâta să fie obligată să respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care acaparat-o din proprietatea sa;
- ridicarea construcțiilor realizate de către pârâtă pe terenul proprietatea sa și a viței de vie;
- cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului situat în Bârlad, ..6, jud. V., cu următoarele vecinătăți: N.- Fdt D., Sud- A. N. și L. I., Est- C. C., B. I. și A. A., Vest- Z. T. și C. Ș., identificat sub nr. cadastral_, CF_ UAT Bârlad. Pârâta în mod abuziv a ridicat un garda despărțitor pe proprietatea lor, ocupând o suprafață de 6 m.p. îngrădindu-i accesul pe proprietate. Au solicitat pârâtei să le elibereze această suprafață de teren și să permită accesul pe proprietatea sa, iar pârâta cu rea credință continuă să ocupe terenul pe care îl revendică. Abuzul pârâtei este evident, în condițiile în care cu ocazia întocmirii documentației cadastrale aceasta a semnat procesul verbal de vecinătate, însușindu-și limitele proprietății, pe baza actelor de proprietate. Pârâta în mod abuziv a desființat semnele vizibile de hotar care separau proprietățile, acaparându- le din teren o suprafață de 5-6 m și lată de 1 m în suprafață totală de 6 m.p.
În drept, a invocat dispozițiile art. 560 și art. 563 N. Cod Civ.
B. Apărările formulate
1. Pârâta B. I. a depus întâmpinare (fila 50) prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. A invocat excepția lipsei calității procesule active.
În susținerea excepției, pârâta a arătat că, reclamanții nu sunt proprietarii suprafeței de teren revendicate de 6 m.p. Reclamanții au dobândit un imobil situat în Bârlad, fundătura D., nr.6 prin actul autentificat nr. 1919 din 22 august 1983. În partea de nord a proprietăților lor este o alee comună care face legătura între proprietatea reclamanților și fundătura D.. La această alee de acces are și ea, precum și fiica sa C. M. A. ( fosta Gramaticu) drept de trecere, întrucât accesul la . pe această alee comună. . lățimea de 4 metri și lungimea de aproximativ 35 metri. . a fost prevăzută ca vecinătate atât în actul autentic al reclamanților, cât și în actele sale de proprietate, precum și ale fiicei sale C. A. M. a cărei proprietate se află între proprietatea reclamanților și proprietatea sa. Reclamanții nu sunt proprietarii terenului revendicat.
Pe fondul cauzei, arată că nu a ocupat nici o suprafață de teren și nici nu a desființat vechile semne de hotar. Prin Actul de donație autentificat sub nr. 324 din data de 19.04.1968 împreună cu soțul său Gramaticu L. au dobândit un teren fără construcții, iar în actul autentic de donație se precizează că aveau ieșirea spre Fundătura D., pe un drum de acces comună, donatorilor cât și donatarilor. În actul de donație lățimea drumului de acces este de 4 metri, iar lungimea este de 35,10 metri. Forma gardului și limitele proprietății înspre . aceeași încă din vremea când trăia fostul său soț. În dosarul nr. 4654/1993 s-a pronunțat . de 02.02.1995 prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune, iar lotul 1 i-a fost atribuit, la acel timp s-a făcut o expertiză care a identificat lotul nr. 1 din imobil și se poate constat forma și dimensiunea gardului la . fundătura D.. Nu a modificat linia de hotar a gardului, nu a ocupat teren și nu a edificat construcții, condiții în care acțiunea trebuie respinsă.. Reclamanții au un comportament abuziv, își lasă mașinile pe . materiale de construcții, chiar în fața garajului fiicei sale, au plantat vie pe toată lungimea aleii de acces comună, în anul 2011 au pus doisprezece stâlpi metalici fixați în ciment pentru susținerea plantației de vie, iar această plantație de vie îngreunează circulația pe .>
C. Probe
Reclamanții a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: acte de stare civilă, schița anexă, adresa nr. 9543 din data de 11.11.1999, ordinul nr. 78 din data de 22.10.1999, proces verbal de vecinătate, Încheierea nr._ din data de 12.07.2011, extras de carte funciară, certificat de atestare fiscală nr._ din data de 27.09.2013, Contract de vânzare cumpărarea autentificat sub nr. 1919 din data de 22.08.1983, Act de vânzare cumpărarea transcris la grefa Tribunalului Popular la data de 25.04.1959, planșe foto.
Pârâta a depus la dosar următoarele copii de pe înscrisuri: acte de stare civilă, Act de donație autentificat sub nr. 324 din data de 19.04.1968, Sentința civilă nr. 459 de la data de 02.02.1995 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 4654/1993, schița anexă, raport de expertiză tehnică, Sentința civilă nr. 6200 de la data de 02.12.197 pronunță în dosarul nr. 7630/1997, adresa nr._ din data de 28.11.1997, schița anexă (fila 92.
La solicitarea instanței a fost înaintă la dosar adresa nr._ din data de 14.10.2014,
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu interogatoriul pârâtei, răspunsurile la interogatoriu fiind atașate la dosar la fila 132-134, proba testimonială cu martorii B. S. M. (fila 113)- pentru reclamanți, N. G. și C. C. N. - pentru pârâtă.
În cauză a fost efectuată expertiza tehnică în specialitatea topometrie, raportul de expertiză fiind depus la dosar la fila 158-188, răspunsurile la obiecțiuni.
II. În fapt:
Prin contractul de vânzare cumpărare transcris la grefa Tribunalului Popular la data de 25.04.1959 (fila 23), Gramaticu M. și Gramaticu M. a dobândit proprietatea imobilului clădit și neclădit situat în Bârlad, ., Regiunea Iași format din teren cu suprafața de 1.928 m.p. și dintr-o locuință compusă din 3 camere, un antreu din vălătuci și cărămidă și acoperită cu tablă, care face parte dintr-un imobil mai mare, cu următoarele vecinătăți: la est – prop. M. Iac, Vest - restul proprietății și M. B., la sud - M. B. și P. B., iar la Nord .> Prin Actul de Donație autentificat sub nr. 324 din data de 19.04.1968 Gramaticu M. și Gramaticu M. au donat soților Gramaticu L. și Gramaticu (B.) I. un teren fără construcții cu suprafața de 382 m.p. care face dintr-un imobil mai mare din proprietatea donatorilor situat în orașul Bârlad, ..6, jud. V., cu următoarele vecinătăți: la nord - restul proprietății lui Gramaticu M., la sud cu restul proprietății lui Gramaticu M., la Est cu proprietatea C. N., la vest - cu drumul de acces R. P..
Potrivit contractului, ieșirea spre . face printr-un culoar drum de acces care este comun donatorilor și donatorilor care pornește din .>pe o lungime de 35,10 m și o lățime de 4 m spre partea de sud.
Căsătoria încheiată între Gramaticu L. și Gramaticu (B.) I. a fost desfăcută prin Sentința civilă nr. 750/12.02 a Judecătoriei Bârlad.
Prin Sentința civilă nr. 459 de la data de 02.02.1995 pronunțată în dosarul nr. 4654/1993 de Judecătoria Bârlad a fost admisă acțiunea de partaj formulată de B. I. și s-a luat act de tranzacția încheiată între cei doi foști soți.
Potrivit sentinței civile pârâta B. I. a primit în proprietate lotul nr. 1 format din imobilul situat în Bârlad, ..6, jud. V. compus din casă de locuit cu 3 camere, un hol, o verandă și baie cu instalație electrică, poartă metalică, trotuare, WC și teren aferent de 259 m.p. concretizat în raportul de expertiză întocmit de expertul M. M., iar Gramaticu L. a primit lotul nr. 2 format din imobilul situat în Bârlad, ..6, compus din imobil clădit și neclădit clădirea B, grajdul, împrejmuirea, trotuarul și terenul cu suprafața de 258 m.p. La momentul pronunțării Sentinței civile nr. 459 de la data de 02.02.1995, în schița anexă a raportului de expertiză M. M., . menționată ca fiind Fdt D..
Gramaticu L. a decedat, iar de pe urma acestuia a rămas ca moștenitoare Gramaticu A. M., fiica pârâtei B. I..
Prin Sentința civilă nr. 6200 de la data de 02.12.1997 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul 7630/1997, s-a admis acțiunea formulată de B. I. și Gramaticu M. A. în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Bârlad, Gramaticu A., F. S. și F. P. și s-a constat stabilită, prin actul de donație autentificat la data de 19.04.1968 sub nr. 324 la notariatul de Stat Bârlad, în favoarea reclamantelor B. I. și Gramaticu M. A., o servitute de trecere –drum de acces, din fundătura D. pe lungimea de 35,10 m și o lățime de 4 m spre partea de sud pentru ieșirea la drumul public, pârâții fiind obligați să permită folosirea drumului de acces la calea publică.
S-a reținut în considerentele hotărârii că, Consiliul Local Bârlad a recunoscut că existența acestei servituți este menționată la Biroul de cadastru din cadrul Primăriei fiind individualizat pe planul cadastral, iar pârâții F. S. și F. P. au recunoscut existența drumului de acces.
Pe de altă parte, în ceea ce-i privește pe reclamanți, prin Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1919 din data de 22.08.1983, Gramaticu M., văduvă, a vândut reclamanților F. S. și F. P. locuința compusă din trei camere, bucătărie, cămară și hol acoperită cu tablă și construită din cărămidă situată în Bârlad, ..6, între următorii vecini: La nord- Z. T., Gramaticu L. și Fundătura D., la sud - B. P. și L. I., la est - C. C., iar la vest B., așa cum se prezintă în schița plan anexă cu alee de acces comună cu suprafață totală de 124 m.p. cu Gramaticu L..
Conform schiței anexă din data de 21.07.1985 suprafața totală de teren este de 958 m.p., iar suprafața de alee comună de 124 m.p. a fost prinsă în calculul suprafeței totale.
Prin Ordinul nr. 78 de la dat de 22.10.1999 a Prefecturii Județului V. terenul cu suprafața de 958 m.p. din Bârlad Fnd D., nr. 6 a trecut în proprietatea lui F. S..
În urma documentației cadastrale efectuate și a procesului verbal de vecinătate încheiat la data de 03.06.2011 prin Încheierea nr._ din data de 12.07.2011 imobilul cu nr. cadastral_ înscris în cartea funciară_ UAT Bârlad, cu suprafața de 958 m.p. din acte și real măsurată de 1.171 m.p. a fost intabulat.
Imobilele terenuri au fost identificate prin expertiza în specialitate topografie efectuat în cauză, O. F.. Astfel, expertul a stabilit că imobilul proprietatea reclamanților F. S. și F. P. are o suprafață real măsurată de 1.159 m.p. față de suprafața din acte de 958 m.p., iar proprietate pârâtei B. I. are o suprafață real măsurată de 261 m.p. față de suprafața din acte de 259 m.p.
În urma comparării formei și amplasamentului și dimensiunilor proprietăților reclamanților în baza planului de amplasament și delimitare a bunului imobil cu forma și dimensiunile și amplasamentul proprietății măsurate și identificate în posesia actuală a pârâtei expertiza a stabilit că pârâta B. I. ocupă din suprafața reclamanților F. S. și F. P. suprafața măsurată de 6 m.p.
- Asupra excepției lipsei calității procesuale active
Pârâta invocă faptul că reclamanții nu au calitate procesuală activă, motivat de faptul că nu sunt proprietarii terenului.
În acțiunea în revendicare, calitatea procesuală activă aparține proprietarului, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui care stăpânește, ca posesor sau chiar ca detentor, bunul revendicat. Așadar, reclamantul nu are calitate procesuală activă, în cazul în care dreptul de proprietate asupra bunului a ieșit din patrimoniul acestuia.
Situația reclamanților nu se încadrează în ipoteza mai sus menționată, întrucât așa cum rezultă din probe, sunt proprietarii imobilului din Bârlad, Fdt D., nr. 6, jud. V.. Împrejurarea dacă reclamanții dețin sau nu titlu de proprietate asupra suprafeței de teren revendicată reprezintă apărare de fond ce va fi analizată la pronunțarea soluției asupra fondului.
- În drept, pe fondul cauzei sunt incidente următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 555 C. civ. proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege (alin. 1 ). În condițiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte, după caz (alin. 2).
Art. 563 C. civ. stabilește că, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul (alin. 1). Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel (alin.2). Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este deplin recunoscut (alin. 3). Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile codului de procedură civilă (alin. 4).
În conformitate cu art. 566 alin. 1 C. civ. pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat.
Art. 560 din Codul civil stabilește că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.
V. Soluția instanței:
Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută la secțiunea situație de fapt, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată acțiunea principală cu care a fost învestită formulată de reclamantul. Soluția instanței se întemeiază pe următoarele argumente:
În ceea ce privește acțiunea în revendicare
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care reclamantul care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul.
Reclamanții invocă faptul că pârâta ocupă suprafața de 6 m.p., din imobilul proprietate lor situată pe .>
Faptul că pârâta deține o suprafață de teren din . este contestat în cauză, pârâta recunoscând această împrejurare, iar probele administrate, respectiv declarații de martori și expertiza tehnică efectuată în cauză o confirmă.
Pârâta, însă, susține că nu a ocupat nici o suprafață de teren, din terenul proprietatea reclamanților, nu a desființat semnele vechi de hotar
În cadrul acțiunii în revendicare, regula înscrisă în art. 249 C.proc. civ. referitoare la sarcina probei își găsește aplicare și în această materie, deci, cel care pretinde că este proprietar trebuie să dovedească dreptul său de proprietate, să justifice un titlu.
Literatura de specialitate a stabilit că, noțiunea de titlu permite stabilirea unor soluții în funcție de diferitele situații care se pot ivi în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară: a). când ambele părți prezintă un titlu, b). când numai una din părți prezintă un titlu; c). când niciuna din părți nu are titlu.
Așa cum s-a reținut, prin expertiza în specialitatea topometrie, imobilul proprietatea reclamanților are o suprafață real măsurată de 1.159 m.p. față de suprafața din acte de 958 m.p., iar proprietate pârâtei B. I. are o suprafață real măsurată de 261 m.p. față de suprafața din acte de 259 m.p.
Rezultă cu evidență că pârâta nu deține titlu pentru suprafața de teren de 6 m.p., întrucât prin Sentința civilă nr. 459 de la data de 02.02.1995 pronunțată în dosarul nr. 4654/1993 de Judecătoria Bârlad pârâta a primit o suprafață de 258 m.p., iar conform schiței anexă la raportul de expertiză Moșneagiu M., efectuat în dosarul de partaj, aflată la dosarul cauzei, la fila 200 rezultă că, lotul atribuit are forma dimensiunile și conturul materializate în schiță cu culoare galbenă. De altfel, pârâta nu a invocat că este proprietara acestei suprafețe de teren
În ceea ce –i privește pe reclamanți, se constată că, suprafața de teren deținută de aceștia este mai mare decât cea rezultată din acte (1159 m.p. față de 958 m.p.). Reclamanții au intabulat dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 1171 m.p. atât cât a rezultat din documentația cadastrală necesară intabulării. Se constată că, . suprafața de 124 m.p. a fost inclusă în suprafața de teren cu care reclamanții figurează înscriși în cartea funciară.
Pentru a stabili dacă reclamanții dețin un titlu de proprietate pentru suprafața de 6 m.p. ce face parte din . trebuie să analizeze titlul de proprietate al reclamanților.
Titlul de proprietate al reclamanților este reprezentat de Ordinul 78 de la dat de 22.10.1999 a Prefecturii Județului V. prin care terenul cu suprafața de 958 m.p. din Bârlad Fnd D., nr. 6 a trecut în proprietatea lui F. S..
Vânzarea cumpărarea autentificată sub nr. 1919 din data de 22.08.1983, nu a transmis reclamanților F. S. și F. P. decât dreptul de proprietate asupra locuinței compusă din trei camere, bucătărie, cămară și hol acoperită cu tablă și construită din cărămidă situată în Bârlad, ..6, însă nu și asupra terenului având în vedere, că la acel moment, cu ocazia vânzării unui imobil, terenul trecerea în proprietatea statului, conform legislației de la acea vreme.
Așadar, titlul reclamanților este rezultatul constituirii dreptului de proprietate, conform legii fondului funciar, în urma cererii formulate de către F. S..
Conform art. 36 ( fostul art. 35) alin. 3 din legea 18/1991 Legea fondului funciar, terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974**) cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor.
Conform mențiunii din contractul vânzare cumpărare autentificată sub nr. 1919 din data de 22.08.1983, (paragraful 6 din contract), suprafața construită este de 130,95 m.p., iar terenul aferent construcției în suprafață de 834 m.p. a trecut în proprietatea statului, conform art. 30 din Legea 58/1974.
Prin urmare, suprafața de teren de 958 m.p. din Bârlad Fnd D., nr. 6, jud. V. este aferentă casei de locuit proprietatea reclamanților, acest amplasament rezultând din analiza modului de dobândire a dreptului de proprietate în contextul legii fondului funciar.
Cum . o suprafață de 124 m.p., suprafața aferentă locuinței constituită reclamanților este de 958 m.p., iar suprafața din îngrăditură este de 1.159 m.p. rezultă că reclamanții nu dețin titlu pentru suprafața de teren revendicată și inclusă în . aprecia că amplasamentul suprafeței de teren constituită de 958 m.p., s-ar afla pe . însemna să se înfrângă regulile legii fondului funciar de constituire dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, atribuit în folosință de către stat în perioada când terenurile nu se aflau în circuitul civil.
Documentația cadastrală nu constituie titlu de proprietate de asemenea, înscrierea în cartea funciară a unui imobil nu are efect constituitiv de drepturi. Înscrirea în cartea funciară garantează existența dreptului real, de proprietate, dar nu și întinderea obiectului material asupra căruia acel drept există.
Față de aceste considerente, întrucât reclamanții, în temeiul ordinului prefectului nu dețin titlu de proprietate asupra suprafeței revendicate, instanța apreciază că cererea de revendicare formulată de reclamanți este neîntemeiată, motiv pentru care urmează să o respingă.
În ceea ce privește grănițuirea dintre proprietăți, instanța reține că, acțiunea în grănițuire este mijlocul juridic prin care se solicită stabilirea limitelor materiale ale proprietății față de un teren învecinat, este acțiunea reală prin care proprietarul unui teren solicită, în contradictoriu cu vecinul său, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.
Grănițuirea reprezintă o operațiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine, ce aparțin unor titulari diferiți. Dacă între aceștia nu există conflict, ea este o simplă operațiune materială realizată prin acordul părților. În caz de conflict însă, prin acțiunea în grănițuire se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul. Acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească și sunt contestate de părți.
Într-o asemenea acțiune, trebuie identificat hotarul real, ceea ce implică aflarea celor mai vechi semne de hotar, rezultate din ascultarea părților și martorilor, administrarea probei cu expertiză.
Așa cum rezultă din probe, imobilele proprietatea părților au aparținut unor autori comuni, respectiv lui Gramaticu M. și Gramaticu M., care au dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 1928 m.p.. Ulterior, aceștia au împărțit proprietatea celor trei copii, respectiv Gramaticu (F.) P., Gramaticu L. (fostul soț al pârâtei) și Gramaticu M..
Terenul revendicat de reclamanți și deținută de pârâtă, reprezintă de fapt, o deviație pe . în schițele anexe ale actelor de înstrăinare nu a fost evidențiată deviația de pe alee, rezultă din probe că, această deviație a fost efectuată la momentul când autorul de la care provine terenul era în viață și cu acordul acestuia. Tot astfel, martorii audiați în cauză relevă împrejurarea că și reclamanții, care locuiau la momentul instituirii deviației au fost de acord cu aceasta. Astfel, martorul B. S. M. a relatat că, deviația a fost efectuată în anul 1990, în timp ce martorul N. G. a declarat că, a fost efectuată în anul 1984 cu acordul autoarei Gramaticu M. și al reclamanților pentru că ei locuiau la acel moment în imobilul casă. Martorul a precizat că nu s-a pus în discuție ca deviația să fie efectuată pentru o perioadă determinată.
Prin urmare, acordul autoarei Gramaticu M. cu privire la construirea deviației cu consecința modificării liniei de hotar, trasată prin schițele anexe la actele de înstrăinare al imobilului nu poate fi ignorat și este necesar fi luat în considerare la stabilirea liniei de hotar dintre terenurile deținute de cele două părți.
Prin urmare, instanța apreciază că în raport de probele administrate în cauză și situația juridică a celor două imobile, linia de hotar ce desparte imobilul deținut de reclamanții F. S. și F. I. cu suprafața de 958 m.p., conform Ordinului Prefectului nr. 78 din data de 22.10.2009, real măsurat 1159 m.p., conform raportului de expertiză în specialitatea topometrie O. F. și imobilul deținut de pârâta B. I., cu suprafața de 259 m.p., conform Sentinței civile nr. 459/02.02.1995 pronunțată în dosarul 4654/1993, real măsurat 261 m.p. conform raportului de expertiză în specialitatea topometrie O. F. se află se află pe linia ce unește punctele 4-5- 6-9-10-12, potrivit Anexei nr.3 a raportului de expertiză inițial în specialitatea topografie, geodezie și cadastru O. F..
În ceea ce privește cererea privind ridicarea construcțiilor și a plantațiilor nstanța apreciază că și această cerere nu este întemeiată.
Reclamanții au solicitat ridicarea aleii betonate și a plantațiilor ridicate de pârâtă pe . ca temei al cererii calitatea lor de proprietari și a faptului că acestea stânjenesc dreptul de acces.
Din raportul de expertiză O. F. rezultă că, pe suprafața identificată de 6 m.p. existentă pe alee există o poartă metalică rulantă lungă de 5,20 m, înaltă de 1,10 m. O parte din suprafața ocupată este betonată și face legătura cu . ..
Suprafața de teren, . are în prezent destinația de drum, alee de acces comună în favoarea pârâtei B. I. și a numitei C. M. A. (fostă Gramaticu M. A.). . prevăzută cu poartă metalică edificată de reclamanți și a fost parțial betonată împreună cu pârâta și soțul acesteia. În . amplasate căminul de apă cu racordul la rețeaua de apă a pârâtei B. I., precum și racordul și țeava de alimentare cu gaze naturale ale reclamanților și ale pârâtei.
Cu acordul ambelor părți, reclamanții au plantat deoparte și de alta a aleii de acces viță de vie. Pe aliniamentul punctelor 4-9-10-12 din raportul de expertiză pârâta și soțul său, folosindu-se de stâlpii din țeavă metalică de la gard au construit din țeavă metalică o pergolă pentru a ridica vița de vie. Pergola are la gard o înălțime de 2,38 m, iar la vârf o înălțime de 2,53 m și o deschidere pe deasupra aleii de acces de 2,50 m. Țeava cu rol de contrafisă, reduce înălțimea la gard până la 2 m.
Pe aliniamentul 32-28 și reclamanții au construit din țeavă metalică o pergolă pentru a ridica vița de vie. Pergola are la grad o înălțime de 2,95 m, la vârf o înălțime de 3,20 m și o deschidere pe deasupra aleii de acces de 2,00 m. Țeava are rol de contrafisă reduce înălțimea la gard până a 2,20 m.
Din declarația martorului audiat în cauză, respectiv B. S. M. rezultă că cele două părți au plantat de o parte și de alta vie. Martorul a apreciat că accesul spre locuința reclamanților este obstrucționat de deviație, iar în ipoteza în care ar intra o mașină mai mare accesul ar fi obstrucționat de bolta de vie.
Din declarația martorului N. G. rezultă că, ambele plantații de vie au făcut o cupolă deasupra aleii și este susținută cu un schelet metalic. Martorul a apreciat că accesul unui camion ar fi obstrucționat pe înălțime, însă nu și pe lățime. Lățimea este de aproximativ 3,5 metri în porțiunea deviației, iar restul aleii lățimea este de aproximativ 4 metri.
Declarația martorului se coroborează cu planșele foto depuse la dosar de la filele 110-112, din care rezultă posibilitatea de acces pe alee chiar a unei mașini mai mari decât cea indicată în fotografie.
Fundamentul cererii formulate de reclamanți este dreptul de proprietate asupra căii de acces, drept de proprietate care are printre atributele sale și pe cel al liniștitei folosințe.
Așa cum s-a reținut, reclamanții nu au făcut dovada că dețin un titlu asupra aleii de acces pentru a avea dreptul de a folosi nestingherit .>
Pe de altă parte, rezultă din probele administrate că obstrucționarea accesului pe . existenței viței de vie este cauzată de ambele părți, titulare a dreptului de trecere pe alee, iar existența deviației nu aduce atingere dreptului de trecere al reclamanților.
Pentru aceste motive instanța urmează să respingă cererea formulată de reclamanți de ridicare a construcțiilor edificate pe . a viței de vie, ca neîntemeiată.
Asupra cheltuielilor de judecată
Reclamanții a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de astfel:
A. taxa judiciară de timbru:
a). pentru acțiunea în grănițuire: suma de 42,80 lei;
b). acțiunea în revendicare: suma de 120 lei;
c). cererea obligație de a face –suma de 20 lei.
B. onorariu experți în cuantum de 465,66 lei, pentru fiecare capăt de cerere;
C. onorariu avocat în cuantum total de 800 lei, astfel: câte 266,66 lei pentru fiecare capăt de cerere
Pârâta a efectuat următoarele cheltuieli de judecată
A. onorariu expertiză în cuantum de 400 lei, respectiv câte 133,33 lei.
B. onorariu avocat în cuantum total de 800 lei, respectiv câte 266,66 lei.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. care prevăd că partea care pierde procesul va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, cât și obligația ambelor părți de a suporta cheltuielile de judecată în acțiunea în grănițuire, instanța va admite cererile părților cu privire la cheltuielile de judecată.
Suma reprezentând cheltuieli de grănițuire este de 1.252,31 lei, fiecare parte având obligația să suporte suma de câte 626,15 lei. În ceea ce privește acțiunea în grănițire reclamanții au efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 852,32 lei, în timp ce pârâta a efectuat cheltuieli în cuantum de 399,99 lei. Prin urmare pârâta are de achitat suma de 266,16 lei reprezentând cheltuieli de judecată pentru cererea de grănițuire.
Cheltuielile efectuate de reclamanți în ceea ce privește cererea în revendicare și cererea privind ridicare construcții vor rămâne în sarcina acestora.
Sumele de bani reprezentând cheltuli de judecată efectuată de pârâtă cu privire la cele două capete de cerere sunt în sarcina reclamanților, respectiv suma de 799,98 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților F. S. și F. I., excepție invocată de pârâta B. I., prin întâmpinare.
2. Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții F. S. CNP:_ și F. I. CNP:_ domiciliați în Bârlad, Fdt. D., nr. 6, jud. V. în contradictoriu cu pârâta B. I. CNP:_ domiciliată în Bârlad, .. 6B, jud. V. .
3. Respinge cererea privind revendicarea suprafeței de 6 m.p. situată în Bârlad .. 6, jud. V., cerere formulată de reclamanții F. S. și F. I. în contradictoriu cu pârâta B. I..
3. Stabilește că linia de hotar ce desparte imobilul deținut de reclamanții F. S. și F. I. cu suprafața de 958 m.p., conform Ordinului Prefectului nr. 78 din data de 22.10.2009, real măsurat 1159 m.p., conform raportului de expertiză în specialitatea topometrie O. F. și imobilul deținut de pârâta B. I., cu suprafața de 259 m.p., conform Sentinței civile nr. 459/02.02.1995 pronunțată în dosarul 4654/1993, real măsurat 261 m.p. conform raportului de expertiză în specialitatea topometrie O. F. se află se află pe linia ce unește punctele 4-5- 6-9-10-12, potrivit Anexei nr.3 a raportului de expertiză inițial în specialitatea topografie, geodezie și cadastru O. F.;
4. Respinge cererea reclamanților prin care solicită ridicarea construcțiilor realizate de pârâtă și a plantației de viță de vie, ca neîntemeiată .
5. Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți, iar în urma compensării, obligă reclamanții să ramburseze pârâtei suma de 533,82 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
6. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.
7. Pronunțată în ședința publică din data de 27.01.2015.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, V. M. B. |
Red.jude.G.B.19.02. 2015
Gref.V.M.B.19.02.2015/4 ex
| Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 110/2015. Judecătoria... → |
|---|
