Plângere contravenţională. Sentința nr. 136/2015. Judecătoria BEIUŞ

Sentința nr. 136/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 2149/187/2014

ROMÂNIA

JUDEȚUL BIHOR

JUDECĂTORIA BEIUȘ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 136/2015

Ședința publică din 29 ianuarie 2015

Completul compus din:

Președinte: E. V., judecător

Grefier: Ș. I.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta S.C. S. B. S.A., cu sediul în București, ., ., cu sediul ales pentru comunicare actelor de procedură la Cabinet Avocat B. T., din București, ., sector 1, fiind înregistrată la ORC sub nr. J40/_/2011, CUI_, în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, ..1B, jud. Bihor, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă reprezentanții părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, intimatul a depus întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201, alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv la data de 5.12.2014, iar potrivit art. 411, alin. 1 pct. 2 NCPC, a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Aceeași solicitare a fost făcută și de către petentă.

La data de 22.12.2014, petenta a depus răspuns la întâmpinare, iar la data de 28.01.2015 a depus o adresă prin care a arătat că la data de 16.12.2014, societatea și-a schimbat forma de organizare din societate cu răspundere limitată în societate pe acțiuni. Alăturat a depus certificat constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Totodată a solicitat admiterea plângerii pe baza motivelor expuse în plângere și răspunsul la întâmpinare și în baza probelor depuse la dosar.

Instanța, în baza prevederilor art. 131 Cod pr. civ., verificându-și din oficiu competența, reține că în conformitate cu prevederile art. 94 și art. 113, alin. 1, pct. 9 Cod pr. civ. și art. 32 al.2 OG 2/2001 este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cereri,având în vedere că presupusa faptă contravențională reținută în sarcina petentei a fost presupus săvârșită în raza de competență a Judecătoriei Beiuș.

Totodată, constată că, petenta a indicat și depus la dosar toate probele pe care a înțeles să le administreze și care au fost comunicate cu intimatul, instanța în baza art. 255 cod pr. civ., considerându-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei urmează a le încuviința.

Instanța conform prevederilor art. 238, alin. 1 Cod pr. civ. apreciază că prezenta cauză se va putea soluționa la acest termen de judecată, fără să fie necesară amânarea judecării ei.

Instanța, în baza art. 394 Cod pr. civ. apreciază cauza lămurită, declară închisă faza probatorie și reține cauza spre soluționare, pe baza probelor de la dosar.

INSTANȚA

Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 30.10.2014, petenta S.C. S. B. S.R.L. a chemat în judecată pe intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 14.10.2014, anularea în parte a procesului verbal contestat ca fiind nelegal și netemeinic, respectiv în privința primei fapte constatate, iar pe cale de consecință exonerarea societății de la plata amenzii contravenționale aplicată în cuantum de 4.000 lei și restituirea sumei de 2.000 lei reprezentând jumătate din minimul amenzii, plătit; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea plângerii, se arată că, în urma controlului efectuat în data de 14.10.2014 la punctele de lucru ale societății din Beiuș, Calea Bihorului, nr. 19, jud. Bihor și mun. Oradea, ., jud. Bihor, agenții constatatori au întocmit un proces-verbal prin care petenta fost sancționată cu amendă contravențională.

Agenții constatatori au descris faptele pe care se pretinde că societatea le-a săvârșit, după cum urmează:

1. Se constată că la data 03.03.2014 societatea a comunicat la ITM Bihor un eveniment în care a fost implicată lucrătoarea J. A. M.. La data de 11.03.2014 societatea a solicitat la ITM Bihor prelungirea termenului de cercetare pentru depunerea dosarului, acesta fiind aprobat cu 10 zile lucrătoare, de la obținerea documentelor, deși conform prevederilor art. 120 (2) din H.G. 1425/2006 nu era necesară solicitarea acestei prelungiri. Menționează că după data de 11.03.2014 și până la data efectuării controlului, societatea prin reprezentantul legal nu a finalizat cercetarea evenimentului și a întrerupt orice comunicare cu ITM Bihor referitoare la modul de cercetare a evenimentului în care a fost implicată lucrătoarea J. A. M.. Susnumita a beneficiat de concediu medical în perioada 03.03._14 (12 zile), conform certificatului de concediu medical nr._ eliberat de ambulatorul de specialitate al spitalului Beiuș - Secția Chirurgie. Se încalcă prevederile art. 29 (1), lit. a din Legea 319/2006 corob. cu art. 120 (1) și (2), art. 122 și art. 123 din H.G. 1425/2006 și se sancționează cont. prev. art. 39 (4) din Legea 319/2006.

2. Se constată faptul că societatea, prin reprezentantul legal a angajat persoane fără a avea realizat examen medical și, după caz, a testării psihologice, a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute, anterior angajării.

Se încalcă prevederile art. 13 lit. j din L. 319/2006 coroborat cu art. 11(1) din H.G. 355/2007 și se sancționează conf. prev. art. 39 (4) din L. 319/2006.

Se mai reține că prima faptă este prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 319/2006 și este sancționată de art. 39 alin. 4 din Legea nr. 319/2006 stabilindu-se amenda în cuantum de 4.000 lei, iar cea de-a doua faptă este prevăzută de art. 13 lit. j) din Legea nr. 319/2006 si este sancționată de art 5-7 O.G. nr. 2/2001.

Petenta contestată prima faptă contravențională, cea sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 4.000 lei.

Așa cum rezultă din descrierea făcută de agenții constatatori, fapta care a atras aplicarea sancțiunii cu amendă contravențională a constat în aceea că după data de 11.03.2014 și până la data efectuării controlului, societatea prin reprezentantul legal, nu a finalizat cercetarea evenimentului și a întrerupt orice comunicare cu ITM Bihor referitoare la modul de cercetare a evenimentului în care a fost implicată lucrătoarea J. A. M..

Fapta pe care se pretinde că petenta a săvârșit-o este vădit nefondată, prin raportare la prevederile legale incidente și la dovezile propuse spre a fi administrare.

Din analiza prevederilor legale incidente și a probelor pe care le propune, instanța poate constata că cercetarea nu a putut fi finalizată din pricina lipsei unui element necesar întocmirii dosarului. Acest element este procesul-verbal de cercetare la fata locului, întocmit de organele de cercetare, pe care în urma solicitărilor repetate ale petentei, poliția nu le-a comunicat în vederea încheierii cercetării. Rezultă în mod evident că nefinalizarea cercetării se datorează organelor de cercetare abilitate, această împrejurare neputând fi imputată societății petentei.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează: a) de către angajator în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă.

Prevederile legale care constituie fundamentul apărărilor petentei sunt art. 122, alin. 1 lit. c1 din Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii securității și ^ sănătății în muncă nr. 319/2006.

În conformitate dispozițiile legale invocate, cercetarea evenimentelor se va finaliza cu întocmirea unui dosar, care va cuprinde: c ) nota de constatare la fața locului, întocmită de alte organe de cercetare abilitate si încheiată în prezența și cu participarea reprezentanților inspectoratului teritorial de muncă, care reprezintă piesă la dosar și înlocuiește nota prevăzută la lit. c). Nota de constatare nu se va întocmi în situațiile în care se menține o stare de pericol grav și iminent de accidentare, care nu permite accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului, argumentându-se acest fapt.

Prin urmare, din prevederile legale anterior expuse rezultă fără putere de tăgadă că în vederea întocmirii dosarului de cercetare a evenimentelor este imperativ necesară existența notei de constatare de la fața locului întocmită de organele abilitate. Așa fiind, fără actul de constatare la fața locului, dosarul nu se poate încheia, iar cercetarea evenimentelor nu poate fi considerată finalizată.

În urma cercetării probatoriului, petenta solicită să se constate că la data de 11.03.2014 a solicitat Politiei Beiuș să elibereze un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fața locului, cu precizarea clară că acesta este necesar pentru finalizarea cercetării evenimentului menționat. Nici până la această dată procesul-verbal nu ne-a fost comunicat. De reținut este că această solicitare a fost făcută în cadrul termenului acordat/prelungit de ITM pentru finalizarea cercetării. Această afirmație se bazează pe dovada conformă căreia la data de 11.03.2014 a fost înaintată către ITM adresa nr. 234 prin care I. a fost înștiințat despre cauza care a împiedicat finalizarea cercetării și i s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.

Luând act de adresă, deci inclusiv de motivul nefinalizării cercetării și de cererea de prelungire a termenului, prin adresa nr. 3513/17.03.2014 ITM a aprobat prelungirea termenului cu 10 (zece) zile lucrătoare (după obținerea tuturor documentelor necesare finalizării cercetării).

Analizând toate actele dosarului și prevederile legale incidente, instanța poate constata netemeinicia vădită a faptei imputate petentei și totodată buna-credință a societății în exercitarea obligațiilor legale.

În concluzie, solicită instanței să constate că societatea a fost împiedicată să finalizeze cercetarea din pricina lipsei unui element imperativ prevăzut de lege pentru constituirea dosarului, această lipsă datorându-se unui organ al statului, respectiv Poliției Beiuș. Din probe rezultă că societatea a depus toate diligentele în vederea finalizării cercetării, solicitând procesul-verbal poliției și înștiințând despre această împrejurare ITM-ul. Luând act de această situație ITM-ul a prelungit termenul de finalizare a cercetării cu 10 zile după obținerea documentelor, dar în același timp au sancționat societatea pentru motive neimputabile.

În consecință, fată de cele arătate apreciază că fapta constatată este vădit nefondată și se impune anularea actului sancționator privind prima faptă.

În prima teză a descrierii primei fapte, agentul constatator reține că la data de 11.03.2014 societatea a solicitat la ITM Bihor prelungirea termenului de cercetare pentru depunerea dosarului, acesta fiind aprobat cu 10 zile lucrătoare, de la obținerea documentelor, deși conform prevederilor art. 120 (2) din H. G. 1425/2006 nu era necesară solicitarea acestei prelungiri.

Această susținere a intimatei dovedește în primul rând buna credință a subscrisei, iar în al doilea rând neaplicarea corectă a legii de către agentul constatator.

În conformitate cu prevederile art. 120 alin. 1 și 2 din Norma metodologică aprobată prin H.G. nr. 1425/2006, (1) Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mit 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situații cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe, efectuarea de expertize, determinări de noxe, pentru care se poate solicita în scris, argumentat și în perioada prevăzută la alin. 1, la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.

Analizând textul de lege invocat, instanța poate constata că pentru anumite situații se poate solicita în scris, la ITM, prelungirea termenului de cercetare.

Analizând probele propuse spre administrare, se poate constata că petenta s-a conformat acestei obligații, prin adresa nr. 234/11.03.2014 solicitând prelungirea termenului, motivând cererea și precizând cauza care a condus la această împrejurare.

Chiar dacă s-ar considera că petenta nu avea această obligație, adresa formulată poate fi primită ca o informare, ceea ce denotă, în orice caz, buna credință a societății și depunerea diligentei în vederea finalizării cercetării.

Prin urmare, oricare ar fi interpretarea dată acestui text de lege, petenta nu poate fi sancționată contravențional pentru fapta reținută.

În drept: au fost invocate prevederile art. 31 din O.G. nr. 2/2001; art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 319/2006; art. 122 alin 1 lit. c"" din Norma metodologică de aplicare Legii nr. 319/2006; art. 120 alin. 1 și 2 din Norma metodologică aprobată prin H.G. nr. 1425/2006.

În probațiune s-au depus la dosar: procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 14.10.2014 de ITM Bihor; procesul verbal de control nr. 7836/14.10.2014 cu anexe; adresa nr. 234 din 11.03.2014 către ITM Bihor; adresa nr. 3513 din 17.03.2014 formulată de ITM Bihor; adresa din data de 11.03.2014 emisă către Poliția Beiuș; dovada achitării amenzii - Ordin de Plată din data de 15.10.2014; Certificat constatator emis de Oficiul registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, la 02.08.2012.

Plângerea este legal timbrată cu suma de 20 lei, potrivit chitanței nr._/1 din data de 11.11.2014 – fila 25 dosar.

Cererea principală i-a fost comunicată intimatului la data de 20.11.2014, conform art. 201 al.1 NCPC, iar intimatul la data de 5.12.2014 a depus întâmpinare.

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea în totalitate a procesului verbal.

În motivarea întâmpinării, se arată că, în data de 28.02.2014 numita J. A. M., angajata ., la punctul de lucru din Beiuș al acestei entități juridice a suferit un accident de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă.

La data de 03.03.2014 angajatorul și-a îndeplinit obligația legală privitoare la comunicarea la ITM Bihor a accidentului, dar la data de 11.03.2014 a solicitat inspectorilor de muncă prelungirea termenului de finalizare a cercetării, solicitare aprobată de ITM Bihor prin adresa nr. 3513/17.03.2014, termenul fiind prelungit cu 10 zile după obținerea tuturor documentelor necesare finalizării cercetării.

La data de 14.10.2014 petenta a fost supusă unui control al inspectorilor ITM Bihor având ca obiect verificarea modului de cercetare al evenimentului mai sus menționat, având în vedere că până la această dată angajatorul nu mai formulat nici o solicitare către ITM Bihor și nici nu a depus în vederea avizării dosarul de cercetare al accidentului.

S-a constatat că angajatorul nu a efectuat până la această dată cercetarea evenimentului, încălcând astfel prevederile art. 29, alin.1, lit. a, din Legea

Se precizează că potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 319/2006, a sănătății și securității în muncă „Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează: a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă (...) (2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal”. De asemenea, conform dispozițiilor art. 114-116 din H.G nr.1425/2006 cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor și a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare și, respectiv, determinarea caracterului accidentului. Cercetarea se face imediat după comunicare în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr.319/2006. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de angajatorul la care s-a produs evenimentul.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 39, alin. 4, din același act normativ, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a).

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii; Legea nr.319/2006 a sănătății și securității în muncă; art. 411, alin. 2 NCPC.

În probațiune s-au anexat actele doveditoare.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 22.12.2014, petenta a solicitat să respingerea susținerilor expuse de intimat în cuprinsul întâmpinării și admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.

Se arată că întâmpinarea nu cuprinde răspunsuri/apărări împotriva criticilor formulate în cuprinsul plângerii. Evită abordarea neregularităților actului sancționator.

În conformitate cu prevederile legale care reglementează actul de procedură al întâmpinării, respectiv art. 205 alin. 1 C.proc.civ., întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată. De asemenea, la alin. 2 lit. c) aceluiași articol, se prevede că întâmpinarea va cuprinde răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii.

În urma cercetării întâmpinării depusă de intimat, instanța poate constata că aceasta nu cuprinde apărări sau răspunsuri la susținerile temeinice ale petentei, ci în mod evident, evitându-se criticile privind netemeinicia procesului verbal contestat, se procedează doar la descrierea situației de fapt.

Prin urmare, apreciază că este fără putere de tăgadă faptul că lipsa apărărilor intimatului împotriva criticilor petentei denotă evitarea problemei care dovedește netemeinicia vădită a actului sancționator.

În drept s-a invocate art. 201 C.pr.civ.

În ședința publică din data de 29.01.2015, instanța, în baza art. 255 Cod pr. civ., considerându-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosar.

Analizând întreg materialul probator de la dosar, instanța reține în fapt următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 14.10.2014 de ITM Bihor societatea petentă a fost sancționată cu suma de 4.000 lei, conform dispozițiilor art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 319/2006.

Se menționează în actul de constatare și sancționare că, în data de 28.02.2014 numita J. A. M., angajata societății petente, a suferit un accident de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă. La data de 03.03.2014 angajatorul și-a îndeplinit obligația legală privitoare la comunicarea la ITM Bihor a accidentului, dar la data de 11.03.2014 a solicitat inspectorilor de muncă prelungirea termenului de finalizare a cercetării, solicitare aprobată de ITM Bihor prin adresa nr. 3513/17.03.2014, termenul fiind prelungit cu 10 zile după obținerea tuturor documentelor necesare finalizării cercetării.

La data de 14.10.2014 petenta a fost supusă unui control al inspectorilor ITM Bihor având ca obiect verificarea modului de cercetare al evenimentului mai sus menționat, având în vedere că până la această dată angajatorul nu mai formulat nici o solicitare către ITM Bihor și nici nu a depus în vederea avizării dosarul de cercetare al accidentului.

S-a constatat că angajatorul nu a efectuat până la această dată cercetarea evenimentului, încălcând astfel prevederile art. 29, alin.1, lit. a, din Legea

Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că aceasta a fost depusă în termenul legal, având în vedere că, procesul verbal a fost încheiat și înmânat administratorului societății petente la data încheierii acestuia, respectiv 14.10.2014, iar plângerea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 30.10.2014.

Referitor la legalitatea și temeinicia procesul verbal de contravenție instanța urmează a reține următoarele:

Potrivit art. 29 din Legea nr. 319/2006, a sănătății și securității în muncă „Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează: a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă (...) (2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal”. Cercetarea se face imediat după comunicare în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr.319/2006. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de angajatorul la care s-a produs evenimentul.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că petenta a solicitat și primit o prelungire a termenului de finalizare a cercetării, solicitare aprobată de ITM Bihor prin adresa nr. 3513/17.03.2014, termenul fiind prelungit cu 10 zile după obținerea tuturor documentelor necesare finalizării cercetării.

În acest scop petenta la data de 11.03.2014 a solicitat Politiei Beiuș să elibereze un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fața locului, cu precizarea clară că acesta este necesar pentru finalizarea cercetării evenimentului menționat. Nici până la această dată procesul-verbal nu a fost comunicat și într-adevăr această solicitare a fost făcută în cadrul termenului prelungit acordat de ITM pentru finalizarea cercetării.

Controlul intimatei a avut loc la data de 14.10.2014,deci la 7 luni după ce petenta s-a adresat poliției, din data de 11.03.2014 nedepunând nici un fel de diligențe pentru obținerea procesului verbal și finalizarea cercetării,încălcând în acest mod prevederile legale,respectiv prev.art.27 și 29 din legea 319/2006.

Din această perspectivă, instanța va reține că fapta reținută în sarcina petentei există, a fost corect constatată de către inspectorii de muncă și încadrată în dispozițiile legale, amenda aplicată societății petente este în limita minimă prevăzută de lege și instanța va aprecia că se impune menținerea ei.

Față de cele ce preced, instanța în baza art. 34 din OG 2/2001 va respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. S. B. S.A. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR,iar în consecință va menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 14.10.2014 de ITM Bihor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petenta S.C. S. B. S.A., cu sediul în București, ., ., cu sediul ales pentru comunicare actelor de procedură la Cabinet Avocat B. T., din București, ., sector 1, fiind înregistrată la ORC sub nr. J40/_/2011, CUI_, în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în Oradea, ..1B, jud. Bihor.

Menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 14.10.2014 de ITM Bihor.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Judecătoria Beiuș.

Pronunțată în ședința publică de la 29 ianuarie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E. V., judecător Ș. I.

Red. E.V.

Tehnored. Ș.I.

ex. 4/23.02.2015, emis 2 comunicări.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 136/2015. Judecătoria BEIUŞ