Plângere contravenţională. Sentința nr. 8580/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8580/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 31-10-2013 în dosarul nr. 2667/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8580/2013
Ședința publică din data de 31 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. L. M., Președinte secție civilă
GREFIER U. C. A.
Pe rol fiind pronunțarea plângerii contravenționale formulată de petenta ., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr. 853/25.04.2012 încheiat de intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ BISTRIȚA NĂSĂUD.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 17.10.2013, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la aceea dată, când instanța, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, când pentru a se depune la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 24.10.2013, apoi din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 31.1._, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta . a solicitat să se constate că, prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 853, întocmit la data de 25.04.2012 de către intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ Bistrița-Năsăud, s-a aplicat o sancțiune contravențională deși, conform legii, fapta considerată ca fiind contravenție a fost săvârșită cu mai bine de 2 ani înainte și, drept urmare, a intervenit prescripția aplicării sancțiunii contravenționale; și să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind netemeinic și nelegal.
În motivare se invocă prescripția aplicării sancțiunii contravenționale. Astfel, conform art. 13 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „(1) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.
După cum rezultă din răspunsul AJOFM nr. 1078/14.02.2013, contravenția imputată societății este aceea că nu a depus declarația aferentă lunii ianuarie 2010, obligație prevăzută de art. 21 din Legea nr. 76/2002, declarație care trebuia depusă până la data de 25.02.2010. Astfel, după cum rezultă din răspunsul dat de către intimată, fapta pentru care i s-a aplicat sancțiunea contravențională a fost săvârșită la data de 26.02.2010, dată la care se susține că nu era depusă de către petentă declarația în cauză.
După cum rezultă tot din răspunsul intimatei, procesul verbal a fost încheiat și sancțiunea contravențională a fost aplicată la data de 25.04.2012, adică după 26 de luni de la săvârșirea faptei contravenționale. În consecință, la data încheierii procesului verbal erau trecute 6 luni de la data săvârșirii faptei și drept urmare era prescrisă aplicarea sancțiunii contravenționale. Așadar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției este nelegal.
Prin răspunsul nr. 1078/14.02.2013 i se justifica petentei motivul necomunicării procesului verbal, și anume că nu s-a prezentat la poștă să ridice plicul însă se invocă faptul că acesta i-a fost comunicat după procedura prevăzută de art. 44 alin 2 pct. 2 din OG 92/2003.
Petenta consideră că acest proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor constituie un act care este reglementat ca și procedura de întocmire, comunicare și atacare de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și drept urmare trebuia să le fie comunicat după modalitățile acolo stabilite. Astfel, potrivit art. 27. din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, "comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”. Ori petentei nu i-a fost comunicat acest proces verbal prin niciuna dintre aceste modalități.
Întrucât nu deține procesul verbal atacat, petenta își rezervă dreptul de a formula și alte motive ale plângerii după comunicarea acestuia de către intimata.
Totodată, menționează că a formulat această plângere contravențională în termenul prevăzut de OG nr. 2/2001, termen pe care l-a calculat de la data la care a aflat despre numărul și data procesului verbal de constatare și sancționare prin adresa intimatei.
În drept s-au invocat prevederile art. 192, 194 Cod procedură civilă și O.G. nr. 2/2001.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-7).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea excepției prescripției aplicării sancțiunii contravenționale, invocată de contestatoare; și să se constate că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ înregistrat la AJOFM BN sub nr. 2659 din 25.04.2012, este temeinic și legal, cu menținerea sancțiunii aplicate.
În motivare se arată că, în conformitate cu art. 13 alin. 2 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, "în cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin. l) - de 6 luni invocat de contestatoare - curge de la data încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp".
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ înregistrat la AJOFM BN sub nr. 2659 din 25.04.2012 . a fost sancționată cu amenda de 5000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale imperative conform art.113 lit. c) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, adică nedepunerea declarației lunare a evidenței nominale a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj aferentă lunii ianuarie 2010, prevăzută de art. 21 din Legea 76/2002. Întrucât declarația aferentă lunii ianuarie 2010 a fost depusă de angajatorul . abia în data de 04.02.2013 și înregistrată la AJOFM BN sub nr. 500, consideră intimata că această contravenție a fost una continuă, întrucât încălcarea obligației a încetat abia în data de 04.02.2013, dată la care a încetat și săvârșirea faptei. Sancțiunile au fost aplicate în urma unui control al Curții de conturi și organele de control ale curții au apreciat că aceste contravenții sunt continue întrucât încălcarea obligației legale a durat în timp.
Față de cele menționate, nu poate fi pusă în discuție intervenția prescripției aplicării sancțiunii contravenționale invocate.
În fapt, petenta a fost sancționată cu amenda conform art. 113 lit. c) din Legea 76/2002 pentru nedepunerea declarației lunare aferente lunii ianuarie 2010, contravenție prevăzută de art. 21 din Legea 76/2002. Conform art. 7 alin. l), lit. b) din Ordinul 279/2002 – aprobarea procedurii privind activitatea de control..., organele de control masuri active din cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă "verifică respectarea de către angajatori a obligației prevăzute de art. 21 din lege". Prevederile acestui ordin se completează cu prevederile Codului de procedură fiscală.
În acest sens, se menționează că . a fost notificată cu confirmare de primire, conform adresei nr.7989 din 29.11.2011, întrucât nu a depus declarația aferentă lunii ianuarie 2010, declarație care trebuia depusă până la data de 25.02.2010. Plicul a fost returnat la AJOFM BN cu mențiunea "nereclamată", ceea ce, conform poștei, înseamnă că angajatorul nu a fost găsit și i-a fost lăsat un aviz să se prezinte la poștă să-și ridice corespondența, fapt care nu s-a întâmplat.
Contestatoarea . a mai fost notificată și a doua oară prin adresa nr. 2271 din 09.04.2012, tot cu confirmare de primire, dar și de această dată adresa a fost returnată în aceleași condiții ca și prima. Prin cea de a doua scrisoare angajatorului i s-a atras din nou atenția că are obligația legală de a depune declarația lipsă până în data de 25.04.2012.
În data de 03.05.2012, s-a întocmit Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, înregistrat la AJOFM BN sub nr. 2659 din 25.04.2012, în prezența martorei P. F., care în anul 2010 avea ca sarcină de serviciu să gestioneze declarațiile prevăzute la art. 21 din Legea 76/2002. La data aplicării sancțiunii declarația nu era depusă, deci fapta săvârșită era una continuă deși petenta susține că sancțiunea a fost aplicată "după 26 de luni de la săvârșirea faptei contravenționale", dar declarația a fost depusă abia după aproximativ 3 ani, termen în care petenta a persistat în încălcarea obligației legale.
Prima notificare privind reglementarea situației a fost comunicată angajatorului petent în data de 29.11.2011, iar sancțiunea a fost aplicată abia în data de 25.04.2012. Procesul verbal trebuia comunicat printr-o procedură cât mai urgentă deoarece expira termenul acordat de Curtea de Conturi. Procesul-verbal împotriva căruia s-a depus plângerea a fost comunicat angajatorului prin publicitate, în temeiul art.44,alin.(2A2) și alin.(3) din OG 92/2003, prin afișare sub nr. 2654 din 25.04.2012, concomitent la sediul AJOFM B-N și pe pagina de internet a AJOFM B-N, întrucât contestatorul a refuzat în mod intenționat corespondenta (dovadă sunt cele două notificări returnate), de la AJOFM BN.
Intimata mai arată că angajatorul a fost sancționat în urma unei acțiuni de control a Curții de Conturi a jud. Bistrița-Năsăud prin care s-a constatat că exista suspiciunea că un număr considerabil de angajatori din județul B-N nu au depus pentru anul 2010 declarațiile prevăzute la art.21 din Legea 76/2002. Printr-o decizie a Curții de Conturi a jud. Bistrița-Năsăud s-a dispus față de conducerea AJOFM B-N "aplicarea sancțiunilor contravenționale" pentru angajatori care nu au depus declarația menționată termen de aplicare a sancțiunilor fiind 31.01.2012, termen prelungit la solicitarea AJOFM B-N, până la 31.05.2012. Procedura de aplicare a sancțiunilor fiind foarte greoaie și fiind vorba de foarte mulți angajatori, iar în speță angajatorul nerăspunzând la cele 2 notificări comunicate în vederea remedierii situației (depunerii declarației), AJOFM BN a procedat conform prevederilor legale în vigoare întrucât termenul acordat de Curte expira în data de 31.05.2012, iar angajatorul nu era de găsit la sediul declarant oficial sub nicio formă. Majoritatea angajatorilor care și-au remediat situația au răspuns notificărilor s-au prezentat la AJOFM B-N și au depus declarațiile lipsă, au fost sancționați cu avertisment, însă față de petent s-a aplicat amenda deoarece situația nu a fost remediată și declarația nu au fost depusă decât în data de 04.02.2013. Lipsa de interes de care a dat dovada contestatorul prin refuzul de a ridica corespondența reiese clar din cele menționate și depuse în copie ca anexă la prezenta întâmpinare.
În drept s-au invocat prevederile Legii 76/2002, Ordinul președintelui ANOFM nr. 279/2004, OG nr.2/2001 și OG 92/2003.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 21-29).
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la data de 07.05.2013, petenta a arătat, referitor la lipsa de temeinicie și de suport legal al susținerilor formulate prin întâmpinare de către AJOFM Bistrița Năsăud, cu privire la excepția prescripției aplicării sancțiunii contravenționale, că obligația legală care se susține prin procesul verbal că a fost încălcată de societate este aceea că nu a depus declarația aferentă lunii ianuarie 2010.
Petenta consideră că intimata a încercat să inducă instanța în eroare în sensul că a reiterat textul art. 13 al. 2 din OG nr. 2/2001 în sensul că "în cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin. 1) - (de 6 luni invocat de contestatoare) curge de la data încetării săvârșirii faptei ...", ori textul de lege prevede altceva, și anume: „(2)în cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data constatării faptei”. Iar constatarea faptei este fără îndoială că s-a produs în luna februarie 2010, în ziua imediat următoare celei până la care trebuia depusă declarația, deci chiar dacă prin absurd această faptă ar fi considerată contravenție continuă tot este prescrisă la data procesului verbal aplicarea sancțiunii contravenționale.
Așadar, faptul că s-a consemnat în procesul verbal că constatarea faptei a avut loc la data de 25.04.2012, este total lipsit de adevăr câtă vreme declarațiile în speță se depun chiar la sediul intimatei, se înregistrează într-un program informatic și se constată imediat că s-a împlinit termenul de depunere că un anume angajator nu a depus această declarație. Deci constatarea s-a făcut la data de 26.02.2010. În plus, această faptă nu se încadrează în rândul contravențiilor continue așa cum susține intimata, deoarece societatea a depus declarațiile pentru lunile următoare, drept urmare contravenția a fost săvârșită prin faptul nedepunerii la termen a acestei declarații.
Este bine definit în practica juridică că contravențiile continue sunt cele de exemplu care se referă la funcționarea în timp fără autorizațiile necesare, nedepunerea unor documente obligatorii începând cu o data anume și în continuare pentru perioadele următoare până la constatarea faptei, funcționarea fără casă de marcat fiscală, etc. Dar în cazul de față, petenta nu a depus declarația pentru luna ianuarie 2010 la termenul stabilit de lege însă a depus pentru lunile următoare și anterioare acestei luni, așadar săvârșirea faptei a avut loc atunci la momentul depășirii termenului legal de depunere a acesteia, fiind vorba de o contravenție simplă. D. urmare, este evident că la data aplicării sancțiunii amenzii contravenționale era prescrisă posibilitatea de aplicare a acesteia de către intimată.
În plus, fiindcă așa cum a arătat prin plângerea inițial formulată, nu a avut un exemplar din procesul verbal, să poată observa data întocmirii lui, se invocă pe această cale și prescripția executării sancțiunii contravenționale. Astfel, potrivit art. 14 din OG nr. 2/2001, „1) executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”. Ori, așa cum a arătat prin plângere și recunoaște și intimata prin întâmpinare, acesta nu i-a fost comunicat decât odată cu întâmpinarea deși el a fost întocmit la data de 24.04.2012.
Referirile intimatei la modalitatea de comunicare a procesului verbal prin publicitate după procedura prevăzută în Codul de procedură fiscală nu pot să fie luate în considerare deoarece, pe de o parte, acest act normativ și această procedură se aplică actelor administrativ fiscale (calitate pe care nu o îndeplinește procesul verbal de contravenție) iar pe de altă parte, câtă vreme pentru procedura contravențională există o lege specială (OG nr. 2/2001) care reglementează la articolul 27 modalitățile concrete și limitativ stabilite de legiuitor pentru comunicarea proceselor verbale de constatare a contravențiilor - "comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor" - intimata nu putea să comunice acest proces verbal în termenul legal decât prin una dintre aceste două proceduri. Ori petentei nu i-a fost comunicat acest proces verbal prin niciuna dintre aceste modalități ceea ce se recunoaște și prin întâmpinare.
În consecință, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din OG nr. 2/2001 și drept urmare este prescrisă și executarea sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal atacat. În final, în cazul în care se va reține totuși o culpă în sarcina societății, să se constate gradul redus de pericol social al faptei, suma de 5000 lei a amenzii aplicate care depășește profitul realizat în anul 2012, faptul că nu s-a cauzat niciun prejudiciu, petenta a revenit și a depus retroactiv declarația care lipsea și în consecință, se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat de intimata AJOFM BN, . a fost sancționată cu amenda de 5000 lei pentru nerespectarea prevederilor art.113 lit. c) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, adică nedepunerea declarației lunare a evidenței nominale a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj aferentă lunii ianuarie 2010, prevăzută de art. 21 din Legea 76/2002.
Procesul-verbal împotriva căruia s-a depus plângerea a fost comunicat angajatorului prin publicitate, în temeiul art.44,alin.(2A2) și alin.(3) din OG 92/2003, prin afișare sub nr. 2654 din 25.04.2012, concomitent la sediul AJOFM B-N și pe pagina de internet a AJOFM B-N, intimata fundamentându-și acest mod de comunicare datorită precedentului avut cu petenta care nu a ridicat corespondența ( cele două notificări returnate), de la AJOFM BN.
Comunicarea procesului-verbal de contravenție, așa cum prevede art. 27 din O.G. 2/2001 „se face prin posta cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului”, operațiunea de afișare fiind consemnata într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Prin Decizia nr.10/2013 a Inaltei Curți de Casație și Justiție ,dată în interesul legii s-a statuat că ,,În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”
Raportat la aceste norme de drept comun în materie contravențională ,instanța constată că procesul –verbal . nr._/24.04.2012(fila 27-28)nu a fost comunicat petentei în modalitatea prevăzută de lege ,astfel că, până la data comunicării de către instanță a întâmpinării formulate de intimat împreună cu actele anexate, petenta nu a luat la cunoștință efectivă de conținutul procesului -verbal.
Potrivit art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001 „executarea amenzii contravenționale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului, în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii. În cazul supus analizei, intimatul nu a făcut dovada comunicării procesului-verbal petentei în termenul de o lună,prevăzut de art. 14 alin.1 din O.G. 2/2001. Din actele depuse la dosarul cauzei, nu rezulta data primirii de către petentă si nici confirmarea de primire a acestuia, comunicarea nefiind astfel realizată. Având în vedere ca procesul-verbal a fost încheiat la data de 24.04.2012 si nu a fost comunicat petentei, de la data încheierii acestuia trecând mai mult de 1 an de zile, instanța constata ca intimatul nu a respectat obligația prevăzuta de art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Pe de altă parte este de menționat că declarația aferentă lunii ianuarie 2010 a fost depusă de angajatorul . abia în data de 04.02.2013 și înregistrată la AJOFM BN sub nr. 500, față de norma de drept încălcată prin omisiune ,instanța apreciază că această contravenție este una continuă, întrucât încălcarea obligației a încetat abia în data de 04.02.2013,astfel că excepția prescrierii aplicării sancțiunii contravenționale invocată de petentă este neîntemeiată.
Ca orice act administrativ, procesul-verbal de constatare a contravenției si aplicare a sancțiunii se bucură de prezumția de legalitate si temeinicie, sarcina răsturnării acestei prezumții revenind contravenientului, în caz contrar procesul-verbal făcând dovada deplină a săvârșirii faptei si a vinovăției contravenientului.
Prin plângerea formulată, se constată că petenta nu a propus probe care să conducă instanța la concluzia că situația de fapt menționată in procesul – verbal a fost incorect reținută.
F. de aceste împrejurări, instanța urmează să admită în parte plângerea petentei și să constate prescrisa sancțiunea amenzii în cuantum de 5000 lei aplicata prin procesul-verbal de contravenție . nr._/24.04.2012
Instanța va lua de asemenea act ,de faptul că, nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescrierii aplicării sancțiunii contravenționale, invocate de petentă.
Admite în parte, plângerea contravențională formulată de ., CUI_, J_, cu sediul social în Năsăud, ., ., Jud. BN .și sediul procesual ales în comuna Nușeni, ., jud. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ Bistrița-Năsăud, CUI_, cu sediul în Bistrița, .-4, jud. Bistrița-Năsăud și în consecință constată prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale .
Fără cheltuieli de judecată
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel putând fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publica azi.31.10.2013
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. L. M. U. C. A.
RED/DACT
TLM/R.
19.11.2013-4ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6259/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7490/2013.... → |
|---|
