Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 594/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 594/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 248/192/2010*
Operator de date cu caracter personal nr.2902
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA B. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR.594
SEDINTA PUBLICA DE LA: 28.03.2013
INSTANTA CONSTITUITA DIN :
P.: R.-C. L.
GREFIER: A. P.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familiei privind pe reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâta C. G.-Ș. și intervenienții C. V. și C. C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, când a hotărât următoarele:
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constată următoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 10.09.2009 sub nr._, reclamantul C. I. a solicitat, in contradictoriu cu parata C. G. Ș., solicitând desfacerea casatoriei incheiate intre parti la data de 30.08.2003 din culpa comună a soților, revenirea pârâtei la numele avut anterior incheierii casatoriei, acela de V., încredințarea minorei rezultate din căsătorie spre creștere și educare mamei, obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, să se stabilească programul de vizitare a minorei partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, respectiv a imobilului-casă de locuit, în suprafață de 168,32 mp, suprafața de 1503 mp și terenul intravilan în suprafață de 1804 mp, în cote de ½.
In motivarea acțiunii, s-a aratat ca între soți există o evidentă nepotrivire de caracter, că nu mai există niciun fel de afecțiune și comunicare între soți.
In dovedire, reclamantul a depus la dosar, acte de stare civilă și adresa nr.72/2009 a .>
Parata, legal citata, a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu cererea formulată de reclamant, sub toate aspectele.
In cauza s-a administrat proba testimoniala constand in audierea nemijlocită a martorului V. D., declarația acestuia fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosar.
Prin sentința civilă nr.74/18.01.2010, instanța a admis cererea formulată de reclamant și a dispus desfacerea căsătoriei din culpa comună a soților și a disjuns capătul de cerere privind partajul și a dispus formarea unui nou dosar ce a fost înregistrat sub numărul_ .
La termenul de judecată din data de 15.03.2010 reclamantul C. I. a formulat cerere modificatoare prin care a solicitat instanței să dispună partajarea imobilului teren intravilan situat în B. V., jud.G., în sola Cv23, . suprafață de 1804 mp, având ca vecini: la N-Meitoiu G., la E-Meitoiu G., la S-Dr.Expl., la V-Anghelița C., cu număr cadastral 1726/1 intabulat în CF nr.1804/N a localității B. V., precum și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil situat în B. V., jud.G., în sola cv 23, . suprafață de 206 mp, urmând a reține o contribuție a reclamantului la dobândirea bunului comun de 100% pentru reclamant și 0% pentru pârâtă, cu atribuirea în proprietate exclusivă, în natură, a acestor suprafețe de teren reclamantului, să se constate caracterul de bun propriu dobândit de reclamant prin donație de la părinții săi al imobilului C1- locuință, pereți din cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din trei camere și dependințe, în suprafață de 168,52 mp, împreună cu terenul intravilan în suprafață de 1370 mp, cv19, . în comuna Florești-Stoenești, ., care în mod aparent face parte din patrimoniul comun al soților potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T., cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că părțile au încheiat contractul de credit nr.303/27.09.2007 la BRD-Groupe Societe Generale SA pentru suma de 36.500 euro, cu dobânda fixă de 6,75% pe an, suma împrumutată fiind cheltuită în comun de către cei doi soți, în scopul dobândirii bunului imobil teren intravilan arabil situat în B. V., jud.G., sola CV23, . suprafață de 1804 mp precum și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil situat în B. V., jud.G., sola CV 23, . suprafață de 206 mp.
De asemenea, reclamantul a mai arătat că perioada de rambursare a creditului este intervalul 31.10.2007 până la data de 28.09.2032, valoarea totală a sumei de rambursat fiind de 72.366 euro, in timpul căsătoriei și până la data despărțirii în fapt, aprilie 2009, fiind rambursată suma de 6.000 euro. Raportat la cuantumul sumei achitate față de valoarea totală a sumei de rambursat și, luând în considerare faptul că ratele lunare ale creditului sunt achitate exclusiv de către reclamant, reclamantul solicită să se aibă în vedere dovada contribuției de 100% a reclamantului în dobândirea bunului imobil teren întrucât din veniturile realizate de cei doi soți în timpul căsătoriei, aceștia nu puteau acoperi doar cheltuielile curente ale familiei lor, pentru rambursarea ratelor creditului contractat, părinții reclamantului fiind cei care au suportat exclusiv ratele lunare rambursate către bancă.
Totodată, reclamantul a învederat faptul că pârâta nu a realizat venituri salariale decât o foarte scurtă perioadă de timp, în baza contractului individual de muncă nr._/18.08.2005, încheiat cu ., firma socrului și a contractului individual de muncă nr.88/NU/22.11.2008 încheiat numai pe o perioadă de trei luni. In ceea ce privește munca prestată în gospodărie, aceasta nu poate fi reținută ca și contribuție la dobândirea bunului imobil, deoarece pârâta nu a desfășurat activitate de îngrijire a locuinței și a soțului său, ocupându-se numai cu îngrijirea sa strict personală.
Reclamantul a mai învederat faptul că, părinții reclamantului au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T. doar cu reclamantul, dar în prezența pârâtei, care se afla în biroul notarului public și care știa că nu se plătește nici un preț pentru achiziționarea imobilului respectiv. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare la notariat, stăpânirea de fapt a imobilului a rămas neschimbată: părinții reclamantului au continuat să locuiască în imobil, să suporte cheltuielile cu întreținerea și îmbunătățirile aduse imobilului, să lucreze grădina și livada casei iar reclamantul și pârâta au continuat să locuiască în aceeași parte a locuinței.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.132 alin.1 Cod procedură civilă, art.30 alin.1, art.31 lit.b Cod familiei, art.111 Cod procedură civilă, art.673 ind.1 și urm.Cod procedură civilă.
In probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a interogatoriului pârâtei.
Odată cu cererea modificatoare, reclamantul a depus la dosar în copii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2349/02.10.2007 de BNP H. R. și Asociații, carnet de muncă . nr._ a reclamantului, contract de agent nr.AF0029GR/30.10.2007, grila de comisioane agent de asigurare persoană fizică, contract de agent pentru intermedierea asigurărilor nr.18/29.05.2008, contract de individual de muncă, contract individual de muncă din 09.12.2008, contract de credit nr.303/27.09.2007, cerere de deschidere cont curent, grafic costuri, contract de ipotecă autentificat sub nr.2427/28.09.2007, de BNP N. T., dovada de comunicare a somației, notificare a reclamantului.
Tot la termenul de judecată din data de 15.03.2010 numiții C. V. și C. C. au depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu prin care au solicitat ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să declare simulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între aceștia în calitate de vânzători și reclamant, în calitate de cumpărător aparent, contract autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T., având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului C1-locuința, compusă din trei camere și dependințe, în suprafața de 168,52 mp, împreună cu terenul intravilan în suprafață de 1370 mp, cv 19, parcelele 998, 999 situat în comuna Florești-Stoenești, ., constatând existența actului secret, real de donație a nudei proprietăți, cu scutire de raport, cu reținerea dreptului de uzufruct viager în favoarea ambilor donatori, donație prin care a fost gratificat doar reclamantul iar nu și pârâta.
In motivarea cererii de intervenție, intervenienții au arătat că au dorit să împartă celor doi copii ai lor bunurile pe care le au încă din timpul vieții lor și au considerat că este bine să încheie un contract de vânzare-cumpărare deoarece acesta este inatacabil însă nu au prefigurat riscul ca rodul muncii lor de o viață să se risipească printr-un partaj între părțile din prezenta cauză și că ar putea rămâne fără locuință la bătrânețe.
Având în vedere desfacerea căsătoriei dintre părțile din prezenta cauză prin sentința civilă nr.74/18.01.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. V., se impune devoalarea actului secret, real, al donației cu scutire de raport și reținere uzufruct viager în favoarea ambilor donatori, prin care intervenienții au înțeles să gratifice pe reclamant și nimicirea efectelor actului public aparent al vânzării-cumpărării, în vederea respectării voinței reale a donatorilor.
In susținerea admiterii în principiu a cererii de intervenție, intervenienții au solicitat instanței constatarea și protecția situației juridice născută din actul secret al donației cu scutire de raport deghizată în actul public, sub forma unui act de vânzare-cumpărare, în temeiul art.1175 teza I cod civil și constatarea și protecția dreptului de uzufruct viager reținut în favoarea ambilor donatori. In speță intervenienții justifică interesul material- protejarea dreptului de uzufruct viager, în alte cuvinte asigurarea juridică a posibilității lor de a exercita prerogativele usus și fructus-dezmembrăminte ale dreptului de proprietate asupra imobilului-construcție și teren ce constituie locuința lor încă din anul 1991, precum și interesul nepatrimonial-respectarea voinței lor juridice de a-și gratifica fiul cu scutire de raport, iar nu și fosta noră.
De asemenea, intervenienții au învederat faptul că cererea de intervenție se află într-o strânsă legătură cu petitul nr.2 din cererea principală, purtându-se cu privire la dreptul de proprietate asupra aceluiași imobil construcție plus teren, încât este absolut justificată judecarea împreună a acestor cereri pentru o mai bună administrare a justiției. Cererea de intervenție este formulată în termen, iar raportat la obiectul cererii principale este admisibilă. Calitatea procesuală activă a intervenienților se justifică prin dispozițiile art.1175 Cod civil, acțiunea în declararea simulației putând fi introdusă de orice persoană interesată.
In dovedirea cererii, intervenienții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și interogatoriul pârâților.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.49 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, art.111, art.112 Cod procedură civilă, art.1175 teza I Cod civil raportat la art.969 alin.1, art.801 și art.846 Cod civil, art.1175 teza I Cod civil, raportat la art.969 alin.1, art.517, art.518, art.521 și urm.Cod civil, art.845 coroborat cu art.1200 Cod civil, art.1198, art.1199, art.1202 alin.1 și art.1203 Cod civil.
Odată cu cererea de intervenție, au fost depuse la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1416/19.05.2006 de BNP N. T., titlul de proprietate nr.8089/04.08.1993 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor G., contract de partaj autentificat sub nr.594/23.02.2006 de BNP N. T., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1040/06.06.2001 de BNP Dr.G. C., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2366/30.05.2008 de BNP Asociați L. și D., contract de vânzare-cumpărare, declarație autentificată sub nr.1845/24.11.2004 de BNP Popper C., certificat de naștere ..A nr._ eliberat la data de 19.02.1980 de Consiliul Popular al Sectorului 2 București.
La termenul de judecată din data de 21.06.2010 pârâta a formulat întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare considerat ca fiind simulat, s-a inserat mențiunea „căsătorit cu C. G. Ș.” și sintagma „cumpărătorul intră de drept și de fapt în stăpânirea imobilului, luând cunoștință de dispozițiile art.30 din Codul familiei, adevărata intenție fiind aceea de transmitere a dreptului de proprietate prin vânzare-cumpărare către ambii soți. Susținerea că reținerea dreptului de uzufruct viager în favoarea intervenienților rezultă din atitudinea acestora față de imobil este infirmată de realitatea că imobilul vândut a suferit numeroase modificări și îmbunătățiri, manopera și materialele fiind suportate de către tatăl pârâtei întrucât dobândise acest imobil ca bun comun. Intervenienții au locuit în imobil doar ca tolerați ai pârâtei și ai reclamantului iar în ceea ce privește actul secret invocat, acesta nu a existat niciodată fiind doar o soluție de moment inventată de către reclamant și părinții acestuia pentru a micșora masa bunurilor comune, profitând de faptul că sub aspectul probațiunii acestuia este admisibilă proba cu martori și prezumții doar în cazul în care părțile au fost în imposibilitate morală de a-și preconstitui un înscris pentru dovada actului real. Chiar în ipoteza în care actul secret ar fi real, el ar fi încheiat doar între donatori și donatar, pârâta fiind un terț vis-a-vis de donație, actul secret producând efecte doar între părți nu și față de terți.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.115 Cod procedură civilă.
In probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu inscrisuri, interogatoriul intervenienților, proba testimonială.
Tot la termenul de judecată din data de 21.06.2010, pârâta a depus la dosar cerere reconvențională prin care a solicitat partajarea în cota de ½ pentru fiecare din coproprietari a următoarelor bunuri comune devălmașe: imobil teren intravilan arabil, situat în B. V., sola cv 23, . suprafață de 1804 mp, cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului teren intravilan arabil, situat în oraș B. V., jud.G., sola Cv23, . suprafață de 206 mp, imobilul construcție și teren aferent situate în comuna Florești-Stoenești, ., sola cv 19, parcelele 998,999 compus din construcție C1 și dependințe în suprafață de 168,52 mp împreună cu terenul intravilan aferent în suprafață de 1370 mp și următoarele bunuri mobile: mobilă bucătărie, mobilă două dormitoare: pat și șifonier; pat și comodă; mobilă cameră de zi (un corp) în valoare totală de 6200 lei; aragaz Indesit-800 lei, frigider Samsung-1100 lei, mașina de spălat Ardo-700 lei, robot de bucătărie-400 lei, trei televizoare-1500 lei, dvd player-250 lei, laptop (calculator)-1000 lei, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, pârâta-reclamantă a arătat că a dobândit în timpul căsătoriei cu reclamantul-pârât bunurile menționate mai sus iar contractul de credit nr.303/27.09.2007 are ca părți, în calitate de împrumutați, atât pe reclamantul-pârât cât și pe pârâta reclamantă, obligația de rambursare a creditului fiind una solidară între părți iar la încheierea acestui contract banca a avut în vedere veniturile obținute de ambii împrumutați (soți). De asemenea, pârâta-reclamantă a învederat faptul că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că în perioada 2005-2008 aceasta a fost angajată iar aceasta s-a ocupat de creșterea și educarea copilului minor rezultat din căsătorie iar imobilul construcție dobândit de la părinții săi, a suferit importante modificări în sensul că acesta are o mansardă locuibilă (două apartamente: unul la parter și unul la etaj) toate făcute în mod gratuit de către tatăl acesteia, inclusiv materialele. In ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/2006 de BNP N. T., acesta a fost semnat doar de reclamantul-pârât întrucât Codul familiei instituie o prezumție legală de mandat între soți, lipsa semnăturii fiind suplinită de mențiunea „căsătorit cu C. G. Ș.” și de sintagma „cumpărătorul intră de drept și de fapt în stăpânirea imobilului, luând cunoștință de dispozițiile art.30 din Codul familiei.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.119 Cod procedură civilă.
In probațiune, pârâta-reclamantă a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul reclamantului-pârât, înscrisuri, proba testimonială și proba cu expertiza tehnică specialitatea topografie și construcții.
La termenul de judecată din data de 20.09.2010, instanta a incuviințat pentru reclamantul-pârât proba cu inscrisuri, interogatoriul părților și proba cu martori in dovedirea situatiei de fapt, iar pentru pârâta-reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților și proba testimonială.
Pe parcursul administrării acestor probe, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă față de lipsa nejustificată a pârâtei-reclamante la interogatoriu și au fost audiati martorii S. L. Ș., N. M. V., V. I., Rîmboacă A., T. P., L. B., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar.
Prin sentința civilă nr.495/28.02.2011 pronunțată de Judecătoria B. V. a fost admisă în parte acțiunea reclamantului-pârât, cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă și cererea de intervenție, au fost atribuite reclamantului terenul intravilan arabil în suprafață de 1804 mp, terenul intravilan arabil în suprafață de 206 mp și următoarele bunuri mobile: robot de bucătărie, DVD player, laptop, reclamantul-pârât fiind obligat să plătească pârâtei-reclamante sulta de 3000 euro pentru terenuri și 825 lei pentru bunurile mobile.
Prin decizia civilă nr.757/12.10.2011 pronunțată de Tribunalul G. au fost admise recursurile declarate de recurentul-reclamant, recurenta pârâtă și recurenții intervenienți împotriva sentinței civile nr.495/28.02.2011 și a încheierii pronunțată la data de 24.01.2011 de Judecătoria B. V., a fost casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost din nou înregistrată la data de 27.12.2011 pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 16.03.2012, instanța a încuviințat pentru reclamantul-pârât proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante și proba testimonială cu doi martori, pentru pârâta-reclamantă proba cu interogatoriul intervenientului C. V. iar pentru intervenienți proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante și a reclamantului-pârât, proba testimonială cu doi martori și proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 21.09.2012 instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă față de lipsa nejustificată a pârâtei-reclamante la termen, deși a fost citată cu mențiunea „personal la interogatoriu”, considerând această împrejurare ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice. De asemenea, au fost audiați martorii V. I., S. L. Ș., Rîmboacă A. și N. M. V., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar.
La termenul de judecată din data de 25.10.2012 instanța a pus în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize tehnice specialitatea topografie.
La data de 14.03.2013 s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie întocmit în cauză de expert N. M..
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanta retine ca partile s-au casatorit la data de 30.08.2003, în . prin sentinta civila nr. 74/18.01.2010 a Judecatoriei B. V., rămasă definitivă și irevocabilă, s-a declarat desfacuta casatoria, din culpa părților iar pârâta-reclamantă și-a păstrat după divorț numele dobândit în timpul căsătoriei, acela de C..
Din continutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2349/02.10.2007 de BNP H. R. și Asociații (filele 17-20 din dosar), rezulta ca partile au dobândit în timpul casatoriei, în cote egale de ½ fiecare și în indiviziune, dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil, situat în Orașul B. V., jud.G., în sola Cv 23, . ca vecini: la N- M. G., la S-Drum exploatare, la V-Angheliță C., la E-M. G. precum și cota indiviză de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil, situat în B. V., județul G., în sola Cv 23, . suprafață de 206 mp, cu următorii vecini: N-M. G., Est-B. I., Sud-Dr.expl., Vest-M. G..
Potrivit art. 339 din Codul civil, bunurile dobândite in timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
C. parte ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor comune se determina potrivit cu aportul adus la achizitionarea bunurilor, iar aceste cote se stabilesc asupra universalitatii bunurilor și nu pentru fiecare bun in parte or categorie de bunuri.
In speta dedusa judecatii, prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 25.10.2012 instanta a constatat ca partile au o contributie de 50% la dobândirea bunurilor imobile sus mentionate, având in vedere faptul ca, deși reclamantul-pârât a sustinut prin cererea modificatoare depusa ca ar avea o cota de contributie de 100% la dobândirea bunului comun, din probele administrate in cauza nu a rezultat că acesta ar avea o cota de contributie majoritara la dobândirea imobilelor respective.
Astfel, instanta a reținut că pârâta-reclamantă a făcut dovada că a obtinut in timpul casatoriei venituri, depunând la dosar două contracte individuale de muncă (filele 40-42 și 44-45), iar contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune trebuie sa fie inteleasa nu numai sub forma activitatilor direct producatoare de venituri ci si prin munca depusa de catre aceștia in cadrul gospodariei.
Din răspunsul reclamantului-pârât C. I., la întrebările nr.2 și 6, instanta a reținut ca pârâta-reclamantă a avut pe parcursul căsătoriei venituri salariale și s-a ocupat de cresterea si educarea minorului rezultat din casatorie, iar reclamantul-pârât s-a ocupat și el de gospodărie și a avut calitatea de salariat, conform copiei de pe cartea de muncă depusă la dosar și declarației martorului S. L. Ș..
De asemenea, din declarația martorului S. L. Ș., instanța a mai reținut că reclamantul-pârât a avut tot timpul un loc de muncă și își ajuta părinții în gospodărie iar pârâta-reclamantă a lucrat o scurtă perioadă de timp la o firmă de asigurări, apoi a fost angajată la firma tatălui reclamantului-pârât câteva luni iar când copilul a împlinit 3 ani, pârâta-reclamantă s-a angajat din nou. Martorul a declarat că pârâta-reclamantă a avut grijă de copil. Declarația martorului S. L. Ș. se coroborează cu declarația martorei N. M. V. care a arătat că pârâta-reclamantă a lucrat o perioadă de 6-8 luni la o firmă de asigurări, după care o scurtă perioadă de timp la firma socrului său.
Totodată, instanța a constatat că părțile au contractat un credit în valoare de 36.500 euro, conform contractului de credit nr.303/27.09.2007.
Instanța a constatat că prin probele administrate în cauză atât în primul ciclu procesual cât și în cel de-al doilea, reclamantul nu a dovedit faptul că plata contravalorii terenurilor achiziționate prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 02.10.2007 s-ar fi făcut cu sume de bani obținute de acesta, sarcina probei revenindu-i sub acest aspect. De asemenea, din declarațiile martorilor audiați, instanța a reținut că terenul intravilan în suprafață de 1804 mp a fost achiziționat de părți cu bani proveniți din creditul contractat de acestea.
Referitor la terenul intravilan în suprafață de 1804 mp, sola cv 23, . a constatat că acest teren a fost dobândit de părți, în timpul căsătoriei precum și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil în suprafață de 206 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2349/02.10.2007 de BNP H. R. și Asociații.
De asemenea, din contractul de credit nr.303/27.09.2007 cât și din graficul costuri depuse la dosar, instanța a constatat că părțile au contractat un credit în valoare de 36.500 euro, în timpul căsătoriei, pe o perioadă de 25 ani, având de rambursat suma totală de 72.366 euro, care cuprinde valoarea debitului, dobânda la acesta pe perioada de creditare și comisioanele, sumă care reprezintă o datorie comună și care va fi inclusă în masa partajabilă.
In consecinta, instanta a admis in principiu în parte atât acțiunea principală astfel cum a fost formulată și precizată cât și cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă și a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei prin contributie egala de 50% fiecare terenul intravilan arabil în suprafață de 1804 mp, situat în B. V., jud.G., sola Cv23, . ca vecinătăți: la N-Meitoiu G., la E-Meitoiu G., la S-Dr.expl., la V-Anghelița C., precum și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil în suprafață de 206 mp, situat în B. V., jud.G., sola Cv23, . ca vecinătăți: la N-Meitoiu G., la E-B. I., la S-Dr.expl., la V-Meitoiu G., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2349/02.10.2007 de BNP H. R. și Asociații.
De asemenea, instanța a constatat că din masa partajabilă face parte și datoria comună de 72.366 euro, care cuprinde valoarea debitului, dobânda la acesta pe perioada de creditare și comisioanele, conform contractului de credit nr.303/27.09.2007.
Cu privire la bunurile mobile solicitate de pârâta-reclamantă prin cererea reconvențională, instanța a constatat că nu s-a depus niciun înscris prin care să se facă dovada dreptului de proprietate al părților asupra acestora și nu s-au administrat probe pentru a dovedi existența lor, astfel că acestea nu vor fi reținute în masa partajabilă.
Cât privește imobilul compus din locuință cu trei camere și dependințe, în suprafață de 168,52 mp și teren intravilan în suprafață de 1370 mp, (1503 mp din măsurătorile cadastrale), cv19, parcelele 998, 999, situat în comuna Florești-Stoenești, ., având următoarele vecinătăți: la N-G. P., la E-T. I., la S-C. N., la V-Drum comunal, acesta nu a fost reținut de instanța în compunerea masei partajabile, fiind bun propriu al reclamantului-pârât, dobândit prin donație de la intervenienți, pentru următoarele considerente:
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2982/14.11.2006 de BNP N. T., intervenienții C. V. și C. C. au vândut reclamantului-pârât C. I., căsătorit, C1-locuință, pereți din cărămidă acoperită cu tablă, compusă din trei camere și dependințe, în suprafață de 168,52 mp, împreună cu terenul intravilan în suprafață de 1370 mp, cv19, parcelele 998,999, situat în comuna Florești-Stoenești, ., în schimbul sumei de 17.500 lei, reprezentând preț al vânzării.
În realitate însa, astfel cum reiese din declaratiile martorilor S. L. Ș., V. I., Râmboacă A. și N. M.-V., precum si din interogatoriile luate reclamantului-pârât și intervenienților în primul ciclu procesual, s-a încheiat un contract de donație, intervenienții donând imobilul menționat fiului lor, fără a se achita vreo sumă de bani, cu titlu de preț. Deci, în realitate, a fost încheiat un contract de donație (si nu de vânzare-cumpărare), calitatea de donatar având-o reclamantul-pârât.
Potrivit art. 1175 C.civ., „actul secret, care modifică actul public nu poate avea putere decât între partile contractante si succesorii cu titlu universal; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.”
Dispozitiile legale mentionate reglementeaza institutia simulatiei, aceasta presupunând existenta concomitenta, între aceleasi parti, a doua contracte: unul public, aparent, denumit si contract simulat, prin care se creeaza o anumita aparenta juridica ce nu corespunde realitatii, si unul secret, denumit contraînscris, care corespunde vointei reale a partilor si prin care acestea anihileaza, în tot sau în parte, aparenta juridica creata prin actul public, simulat.
Proba simulatiei difera dupa cum cel care cere a se constata existenta ei este parte sau tert fata de actul simulat. F. de terti, simulatia, având valoarea unui fapt juridic, poate fi probata cu orice mijloc de proba. În situatia în care cei care invoca simulatia sunt chiar parti în actul public sau succesori cu titlu universal ai acestora, trebuie sa se faca dovada existentei actului secret care modifica actul public, respectiv a contraînscrisului, dovada care se face în conditiile art. 1191 Cod civil.
În speta, datorita relatiilor apropiate dintre intervenienți si reclamantul-pârât a existat o imposibilitate morala de preconstituie a contraînscrisului, fiind admisibila proba cu martori pentru dovedirea actului secret, conform art. 1198 C.civ.
Instanta a apreciat ca intervenienții au dovedit caracterul simulat al contractului de donatie încheiat de aceștia cu reclamantul-pârât, sub aspectul deghizării contractului de donație într-unul de vânzare-cumpărare.
Astfel, martorul S. L. Ș. a declarat ca imobilul-casă de locuit a fost edificat de către intervenienți încă de când reclamantul-pârât era prin liceu iar pentru că intervenienții doreau să partajeze bunurile în mod egal între reclamantul-pârât și sora acestuia, au înstrăinat casa prin act de vânzare-cumpărare, pentru ca actul să nu poată fi atacat ulterior. De asemenea, instanta a retinut din declarația martorului S. L. că pârâta-reclamantă a asistat la discuțiile legate de încheierea actului de vânzare-cumpărare, astfel că aceasta a cunoscut faptul că în realitate este vorba de o donație făcută de părinți fiului lor.
Martorul Rîmboacă A. a declarat că intervenientul C. V. i-a povestit că a donat imobilul reclamantului-pârât pentru a asigura fiecăruia din cei doi copii ai lor câte o casă. De asemenea, martorul a mai declarat că intervenienții nu au pretins niciun preț pentru imobilul-casp de locuit pentru că voiau să-i asigure reclamantului-pârât o locuință decentă. Declarația martorului Râmboacă A. se coroborează cu declarația martorei N. M.-V., care a declarat că intervenienții au vrut să lase lucrurile în ordine încă din timpul vieții și să împartă ce aveau de dat celor doi copii, reclamantului-pârât și surorii acestuia. De asemenea, martora a mai declarat că, sora reclamantului-pârât a primit un apartament și o bucată de teren iar pentru reclamantul-pârât intervenienții au vrut să cumpere inițial un apartament, ulterior încheind contractul de vânzare-cumpărare, cu intenția de a-l gratifica pe fiul lor.
Totodată, martora N. M.-V. a declarat că pârâta-reclamantă a avut reprezentarea că în realitate contractul de vânzare-cumpărare este un contract de donație pentru că a cunoscut faptul că nu s-a plătit niciun preț. Mai mult decât atât, martora a declarat că a avut o discuție telefonică cu pârâta-reclamantă în care i-a reproșat că știe că imobilul este al intervenienților iar aceasta i-a răspuns că actele așa sunt făcute și dacă poate să obțină ceva de la părinții reclamantului-pârât, va obține.
Din răspunsul reclamantului-pârât la întrebările nr.5 și 7 din interogatoriul administrat, reiese că imobilul-casă de locuit a fost donat de intervenienți reclamantului-pârât iar singura intenție a acestora a fost să-l gratifice pe fiul lor, transmițându-i dreptul de proprietate asupra imobilului. Răspunsurile reclamantului-pârât la interogatoriu se coroborează cu răspunsurile intervenienților. Astfel intervenientul C. V. a declarat că singura intenție a acestuia a fost să-i dea casa fiului său și să-i transmită dreptul de proprietate asupra imobilului doar acestuia, o dovadă în acest sens fiind și suma modică trecută în contract și care nu a fost plătită în realitate. De asemenea, răspunsul intervenientei C. C. la întrebarea nr.4 din interogatoriu se coroborează cu declarațiile martorilor audiați. Astfel, aceasta a declarat că intenția intervenienților a fost să-i dea reclamantului-pârât o casă, așa cum i-au dat surorii acestuia.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut că pârâta-reclamantă a cunoscut simulația astfel că nu are un drept de opțiune între actul aparent și actul secret ci urmează să suporte efectele contractului secret, respectiv efectele donației, întrucât a cunoscut existența acestui contract și nu s-a încrezut cu bună credință, în aparența rezultată din contractul public, ignorând existența simulației.
De asemenea, instanța a reținut că, deși pârâta-reclamantă a făcut o . afirmații în cuprinsul cererii reconvenționale, aceasta nu le-a probat. Mai mult decât atât, pârâta-reclamantă nu s-a prezentat la interogatoriu nici în primul ciclu procesual și nici în rejudecare, deși a fost citată cu mențiunea « personal la interogatoriu » și a primit personal citația, instanța considerând această împrejurare un început de dovadă în folosul reclamantului-pârât și al intervenienților, care se coroborează cu restul probelor administrate.
Astfel, în baza art. 1175 Cod civil instanta a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată si a constatat ca actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T. încheiat între intervenienți și reclamantul-pârât este simulat cu privire la natura acestuia, fiind vorba în realitate de un contract de donație, încheiat de intervenienți cu intenția de a-l gratifica pe reclamantul-pârât.
]Instanța constată că expertul a evaluat terenul arabil intravilan ce face parte din masa partajabilă la valoarea de circulație de 9535 euro, valoare necontestată de nici una dintre părțile cauzei .
În drept, instanța reține că potrivit art. 728 C.civ., coindivizarii pot cere oricând ieșirea din indiviziune.
În ceea ce privește forma de partajare, întrucât reclamantul-pârât a solicitat
partajarea prin atribuirea în proprietate exclusivă în natură a terenului iar pârâta-reclamantă nu a solicitat atribuirea în natură a acestuia, nu s-a prezentat pe parcursul procesului și nu și-a comunicat punctul de vedere cu privire la modalitatea de partajare, instanța apreciază că este preferabilă ieșirea din indiviziune prin atribuirea în natură iar nu prin vânzarea bunului, iar reclamantul-pârât solicită atribuirea terenului în proprietate exclusivă, întrucât și-a asumat rambursarea creditului achiziționat pentru dobândirea acestui teren, credit ce a fost garantat cu ipotecă asupra bunului propriu dobândit de reclamantul-pârât prin donație. Acest criteriu face preferabilă această modalitate de încetarea a indiviziuni, urmând ca reclamantul pârât să fie obligat la plata soldului creditului rămas de rambursat din creditul total de_ euro, conform contractului de credit nr.303 din 27.09.2007, la care se adaugă eventualele debite constând în penalități acumulate ulterior desfacerii căsătoriei.
De asemenea, din economia art. 673 ind. 11, rezultă că modalitatea de ieșire din indiviziune prin vânzarea bunului indiviz este o modalitate finală la care se poate ajunge numai în măsura în care partajarea în natură sau atribuirea către un copărtaș nu sunt posibile. Or, în cauza de față, ieșirea din indiviziune prin atribuirea bunului indiviz către unul din copărtași este posibilă, reclamantul-pârât solicitând în mod expres atribuirea către el a imobilului .
În plus, în măsura în care acesta nu va achita în termenul stabilit de instanță sulta corespunzătoare cotei pârâtei-reclamante, aceasta va putea proceda la executarea silită împotriva patrimoniului acestuia, inclusiv a bunului atribuit în cadrul procesului de partaj de față, copărtașul urmăritor beneficiind și de un privilegiu legal pentru satisfacerea sultei
Instanța constată că până la data despărțirii in fapt a soților s-a achitat suma de
6000 euro din totalul creditului, motiv pentru care va obliga reclamantul- pârât la
plata către pârâta-reclamantă a sumei de 3000 euro, cu titlu de sultă, pentru egalizarea loturilor, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri. .
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul-pârât, va admite în parte cererea reconvențională și va dispune sistarea indiviziunii dintre părți prin atribuirea în natură a bunului către reclamantul-pârât, și îl va obliga pe acesta atât la plata soldului creditului rămas de rambursat din creditul total de 36.500 euro cât și la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 3000 euro, cu titlu de sultă, pentru egalizarea loturilor.
De asemenea, instanța va admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienți și va constat simulat prin deghizare actul juridic denumit contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T. încheiat între intervenienți și reclamantul-pârât C. I., fiind vorba în realitate de un contract de donație iar ca efect al donației constată că imobilul compus din locuință cu trei camere și dependințe, în suprafață de 168,52 mp și teren intravilan în suprafață de 1370 mp (1503 mp din măsurătorile cadastrale) cv19, parcelele 998,999, situat în comuna Florești-Stoenești, ., având următoarele vecinătăți: la N-G. P., la E-T. I., la S-C. N., la V-drum comunal intră în patrimoniul reclamantului-pârât C. I., fiind bun propriu al acestuia.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, potrivit dispozițiilor art.276 Cod procedură civilă, având în vedere faptul că atât cererea de chemare în judecată cât și cererea reconvențională vor fi admise doar în parte și, întrucât în procesele de partaj părțile au o dublă calitate, de reclamanți și de pârâți, iar soluția pronunțată cu privire la ieșirea din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor, instanța constată că atât reclamantul-pârât cât și pârâta-reclamantă au efectuat cheltuieli în legătură cu judecarea litigiului, motiv pentru care se impune compensarea lor în raport de valoarea pretențiilor admise. Pentru aceste considerente, instanța va compensa parțial cheltuielile de judecată efectuate de reclamantul-pârât și de pârâta-reclamantă, urmând a obliga pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât doar a sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând cota-parte din onorariul de expert.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de intervenienți, constatând culpa procesuală a pârâtei-reclamante, în raport de această cerere, instanța o va obliga pe aceasta la plata către intervenienți a sumei de 7161 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariul de avocat achitate în primul ciclu procesual.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte acțiunea civilă formulată de reclamantul C. I., cu domiciliul procesual ales la C. de Avocatură S. D., cu sediulîn București, ., ., ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta C. G.-Ș., domiciliată în comuna Florești-Stoenești, . și cu intervenienții C. V. și C. C., cu domiciliul procesual ales la C. Avocat S. M., cu sediul în comuna B., ., jud.Ilfov.
Admite in parte cererea reconventională formulată de pârâta-reclamantă C. G.-Ș., în contradictoriu cu reclamantul-pârât C. I. și cu intervenienții C. V. și C. C..
Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, cu contributie egală de 50% fiecare, imobilul-teren intravilan arabil în suprafață de 1804 mp, situat în B. V., jud.G., sola cv23, . ca vecinătăți: la N-Meitoiu G., la E-Meitoiu G., la S-Dr.Expl, la V-Anghelița C, la precum și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil în suprafață de 206 mp, situat în B. V., jud.G., sola cv23, . ca vecinătăți: la N-Meitoiu G., la E-B. I., la S-Dr.Expl, la V-Meitoiu G., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2349/02.10.2007 de BNP H. R. și Asociații.
Constată că din masa partajabilă face parte si datoria . euro, care cuprinde valoarea debitului, dobânda la acesta pe perioada de creditare si comisioanele, conform contractului de credit nr.303/27.09.2007.
Constată că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile solicitate de pârâta-reclamantă prin cererea reconvențională, astfel că aceste bunuri nu au fost incluse în masa partajabilă.
In temeiul art.728 C.civ. sisteaza starea de indiviziune.
Atribuie reclamantului-pârât in deplina proprietate si linistita posesie imobilul-teren intravilan arabil în suprafață de 1804 mp, situat în B. V., jud.G., sola cv23, . ca vecinătăți: la N-Meitoiu G., la E-Meitoiu G., la S-Dr.Expl, la V-Anghelița C, la precum și cota de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan arabil în suprafață de 206 mp, situat în B. V., jud.G., sola cv23, . ca vecinătăți: la N-Meitoiu G., la E-B. I., la S-Dr.Expl, la V-Meitoiu G..
Obligă reclamantul-pârât la plata soldului creditului rămas de rambursat din creditul total de 36.500 euro, conform contractului de credit nr.303 din 27.09.2007 încheiat de reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă cu BRD-Groupe Societe Generale SA, la care se adaugă eventualele debite constând în penalități acumulate ulterior desfacerii căsătoriei.
Obliga reclamantul-pârât la plata catre pârâta-reclamantă a sumei de 3000 euro, cu titlu de sulta, pentru egalizarea loturilor, in termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții C. V. și C. C., în contradictoriu cu reclamantul-pârât C. I. și pârâta-reclamantă C. G.-Ș..
Constată simulat prin deghizare actul juridic denumit contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/14.11.2006 de BNP N. T. încheiat între intervenienți și reclamantul-pârât C. I., fiind vorba în realitate de un contract de donație iar ca efect al donației constată că imobilul compus din locuință cu trei camere și dependințe, în suprafață de 168,52 mp și teren intravilan în suprafață de 1370 mp (1503 mp din măsurătorile cadastrale) cv19, parcelele 998,999, situat în comuna Florești-Stoenești, ., având următoarele vecinătăți: la N-G. P., la E-T. I., la S-C. N., la V-drum comunal intră în patrimoniul reclamantului-pârât C. I., fiind bun propriu al acestuia.
Compenseaza parțial cheltuielile de judecata efectuate de reclamantul-pârât și de pârâta-reclamantă, urmând a obliga pârâta-reclamantă la plata catre reclamantul-pârât doar a sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand cota-parte din onorariul de expert.
Obligă pârâta-reclamantă la plata către intervenienți a sumei de 7161 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocat achitate în primul ciclu procesual.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 28.03.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
R.-C. LUCAANDREEA P.
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 597/2013.... | Tutelă. Sentința nr. 1474/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE → |
|---|
