Obligaţie de a face. Sentința nr. 6728/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6728/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 6728/2015
Dosar nr._ Revendicare imobiliară
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA nr. 6728
Ședința publică din data de 26 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. R.-R.
GREFIER – C. A.
Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul B. V., moștenitor al lui B. G., în contradictoriu cu pârâtul T. M..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință corespunzătoare, care face parte integrantă din prezenta sentință, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 24.06.2015, după care, pentru data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 29.05.2013 sub nr._, reclamantul B. G., în contradictoriu cu pârâtul T. M., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să oblige pârâtul să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1.000 mp, situată în extravilanul satului D., ., sola 42, p.c. 470/71, înscrisă în titlul de proprietate nr._ din 18.11.2002;
- să oblige pârâtul să desființeze digul construit fără autorizație pe terenul de 1.000 mp, revendicat, iar în cazul în care acesta nu va îndeplini această obligație de bunăvoie, să fie autorizat să o aducă la îndeplinire pe cheltuiala pârâtului;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că prin titlul de proprietate nr._ din 18.11.2002 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 39.400 mp, din care 1.282 mp în intravilanul satului D., ., și 38.118 mp, în extravilanul acestei localități. În urmă aproximativ cu 7 ani, pârâtul i-a ocupat fără drept o suprafață de 1.000 mp din sola 42, p.c. 470/71, ce este situată în apropierea iazului din . construit un dig fără a poseda autorizația de construire. Deși l-a rugat de nenumărate ori să elibereze terenul și să-l aducă la starea inițială, pârâtul a refuzat. Din cauza apelor și a aluviunilor care se scurg prin acel dig, terenul nu poate fi folosit în condiții corespunzătoare pentru întreaga suprafață de 2.573 mp.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 480, art. 494 alin. (2), art. 1.073 și art. 1.077 din vechiul Cod civil.
În probațiune, a fost solicitată proba cu înscrisuri, proba testimonială și proba cu expertiza tehnică. În copie, au fost atașate titlul de proprietate, certificat de atestare fiscală și alte înscrisuri.
În temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea și în lipsă.
Reclamantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 59 lei și a timbrului judiciar de 1,8 lei.
La data de 10.05.2014, a avut loc decesul reclamantului B. G., conform certificatului de deces . nr._, locul acestuia fiind preluat de succesorul B. V.. Inițial, apărătorul reclamantului decedat a formulat cerere de introducere în cauză și a celorlalți succesori, B. D., Barboi O., P. F., S. M., B. E. și B. I., însă, în lipsa achiesării/opoziției exprimate de aceștia cu privire la introducerea lor în cauză în calitate de reclamanți, aceștia au fost îndepărtați din citativul cauzei, învederându-se de apărător că din eroare a fost extinsă împuternicirea avocațială asupra acestora.
Prin întâmpinare, pârâtul T. M. a solicitat respingerea cererii ca nefondată, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În fapt, a arătat că reclamantul deține în totalitate suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate nr._ din 18.11.2002 și că acest teren al reclamantului nu se învecinează cu digul iazului al cărui proprietar este. La sud de dig se află proprietatea defunctului L. V., care are ca moștenitor pe P. C., și la sud de . află proprietatea reclamantului. Nu este adevărat că digul îi afectează proprietatea asupra terenului, dimpotrivă, digul constituie o barieră în calea aluviunilor care s-ar scurge de pe versanți în cazul ploilor. Iazul prezintă golire de fund și în caz de necesitate volumul de apă deversat este atent controlat de așa manieră ca să nu afecteze proprietățile de la sudul digului. În posesia iazului a intrat în anul 1992, prin cumpărare de la primăria Răuseni, așa că iazul nu a fost construit în urmă cu 7 ani, așa cum afirmă reclamantul. Reclamantul este cumnat cu defunctul L. V. și consideră că este îndreptățit să folosească și moștenirea dnei P..
În probațiune, a fost solicitată proba cu înscrisuri și proba testimonială. Au fost depuse titlul de proprietate pentru L. V., contract de vânzare-cumpărare și contract de arendă.
În proces, pentru partea reclamant, s-a prezentat av. A. B. C., iar pentru partea pârâtă, av. A. I..
Pentru justa soluționare a cauzei, pentru fiecare parte, instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială, declarațiile martorilor L. D., C. P., M. C. și P. A. fiind consemnate în scris. Pentru reclamant, a fost administrată proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie și cadastru de expert N. I., care a formulat răspuns la obiecțiunile formulate de reclamant. Ca urmare a acelorași obiecțiuni, la cererea reclamantului, instanța a procedat la cercetarea la fața locului, cu participarea expertului, fiind întocmit procesul-verbal din 08.04.2015. La solicitarea instanței, expertul N. I. a completat raportul de expertiză, iar Comisia locală de fond funciar a . nr. 2302/03.06.2015, a comunicat că nu deține procese-verbale de punere în posesie pentru terenurile din p.c. 470 extravilan Răuseni pentru beneficiarii B. G. și L. V., că nu deține planuri parcelare/tabulare în care să fie identificat iazul și digul și nici nu deține schițe sau planuri de amplasament referitor la acestea.
Analizând probele administrate în cauză, reține următoarele:
Reclamantul B. V. a opus dreptul de proprietate al autorului B. G. asupra terenului în suprafață de 1.000 mp, situat în extravilanul satului D., ., parte din terenul în suprafață de 2.573 mp, pășune, situat în sola 42, p.c. 470/71, înscris în titlul de proprietate nr._ din 18.11.2002.
S-a susținut de către reclamant că pârâtul T. M. folosește această suprafață de teren, pe nedrept, prin amplasarea parțială a unui dig de pământ construit cu mai mulți ani în urmă, dig care mărginește iazul deținut de pârât. Ulterior, s-a arătat că posesia terenului este afectată de scurgerile de apă și de aluviuni ce au loc de la iaz.
Martorii L. D., Chelarasu P. și M. C. confirmă că între terenul proprietatea B. și iazul proprietatea pârâtului se află terenul reconstituit în proprietatea lui L. V., în prezent decedat. Martorul P. A., ginerele defunctului L. V., a confirmat intercalea terenului moștenit de soția sa de la defunctul L. V. între terenurile celor două părți, apreciind lățimea terenului la 7 m. Totodată, a arătat că iazul este mărginit de un dig, care i-a afectat folosința terenului prin pământul aruncat pe teren, la reamenajare, dar că între timp, deși s-au mai aranjat lucrurile, tot nu a folosit terenul.
Terenul proprietatea B. a fost identificat de expert N. I., în anexa nr. 1 la raportul de expertiză (fila 75 dosar). În acte, terenul figurează cu o suprafață de 2.573 mp, dar din limitele indicate de reclamant, rezultă suprafața de 4.535 mp. Cu toate acestea, digul care mărginește iazul, proprietatea pârâtului T. M., nu se află amplasat parțial pe terenul proprietatea B., între dig și teren aflându-se o suprafață de teren aparținând altui proprietar. Digul are o vechime de 30-40 de ani, fiind doar reamenajat de pârât, fără să afecteze proprietatea B.. Nișa de scurgere a apei din iaz a fost construită odată cu digul, iar canalul de scurgere traversează proprietatea B..
În răspunsul la obiecțiuni, expertul N. I. a precizat că scurgerea de apă este amenajată cu beton, cu o lățime medie de aproximativ 1-1,5 m, fără să se depună aluviuni. Este amenajat și un grilaj de fier cu orificii care nu permite scurgerea aluviunilor pe terenul proprietatea B.. De asemenea, debitul apei care se scurge din iaz are viteză mică de scurgere și nu are putere să deplaseze aluviuni, pietre sau bolovani. În anexa nr. 1 la răspunsul la obiecțiuni, a identificat atât digul de pământ, cât și terenul reconstituit în proprietate defunctului L. V. (fila 87 dosar).
La cercetarea la fața locului, a fost identificată deschizătura canalului de scurgere, amenajată din beton, care continuă cu un canal natural de scurgere, cu un fir de apă nu mai lat de 50 cm, traversând terenurile paralele cu digul care mărginește iazul, înspre sud. Ambele părți au consimțit că între terenul proprietatea B. și iazul mărginit de dig ar trebui să se afle terenul proprietatea L. V., părțile neavând un punct de vedere comun cu privire la linia care desparte un teren de celălalt.
Recunoașterea părților se coroborează cu mențiunile din titlurile de proprietate relative la vecinități. Astfel în titlul de proprietate nr._/26.05.2003 beneficiar L. V., pentru terenul pășune, p.c. 470/68, în suprafață de 1.598 mp, vecin la sud apare B. G. și la nord, N. M., iar în titlul de proprietate nr._ din 18.11.2002 beneficiar B. G., pentru pășune, p.c. 470/71, în suprafață de 2.573 mp, vecin la sud apare L. I. și la nord, L. V..
Cât privește hotarul dintre proprietăți, instanța va reține concluziile expertului N. I., exprimate în completarea la raportul de expertiză (fila 93 dosar). Expertul a arătat că delimitarea terenurilor se face dinspre latura de sud, situație în care terenul proprietatea B. în suprafața reconstituită de 2.573 mp nu se învecinează cu digul (de altfel, nici cea pretinsă în fapt de reclamant de 4.535 mp nu se învecinează cu digul).
În lipsa unor procese-verbale de punere în posesie întocmite în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate (situație confirmată de Comisia locală de fond funciar a . obligația să facă dovada unei alte linii de hotar decât cea identificată de expert.
Cum reclamantul nu a dovedit un alt amplasament al terenului, arată instanța, rezultă că nici digul care mărginește iazul deținut de pârât și nici canalul amenajat de scurgere a apei nu sunt amplasate total/parțial pe terenul proprietatea reclamantului. Existența canalului natural de scurgere poate constitui un factor de tulburare a folosinței terenului, însă nu se circumscrie obiectului cauzei constând în revendicare și obligație de a face, justificate în fapt de reclamant pe acțiunea pârâtului de a reamenaja digului parțial pe terenul proprietatea reclamantului.
Acțiunea în revendicare constituie un mijloc de apărare a dreptului de proprietate, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Cum în cauză nu sunt îndeplinite condițiile acțiunii în revendicare și nici ale obligației de a face, instanța constată că cererea reclamantului nu este întemeiată, urmând să o respingă ca atare.
În baza art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă, la cererea pârâtului, reclamantul B. V. va fi obligat să plătească acestuia cheltuielile de judecată în sumă de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca fiind neîntemeiată cererea având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul B. V., în contradictoriu cu pârâtul T. M., ambii cu domiciliul în ., jud. B..
Obligă reclamantul să plătească pârâtului cheltuielile de judecată în sumă de 1.000 lei reprezentând onorariu avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..
Pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței în data de 26 iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
plecat din instanță, semnează
președintele instanței
Red./Tehnored./jud. M.R.R.
Ex. 4/12.02.2016
| ← Anulare act. Sentința nr. 9429/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 238/2015. Judecătoria... → |
|---|
