Plângere contravenţională. Sentința nr. 3390/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3390/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 14199/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3390
Ședința publică de la 01 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul N. I., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.03.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015, respectiv la data de 01.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.10.2014, sub numărul_, petentul N. I., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 23.09.2014 încheiat de intimat, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în ziua de 23.09.2014 a găsit în poartă o citație din data de 22.09.2014, pentru a se prezenta la Postul de Poliție din . era o oră târzie, s-a prezentat la postul de poliție, în data de 24.09.2014, ora 09:00, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință că a mai fost citat și anterior acestei date, fiind totodată informat că a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei, pentru neprezentare. De asemenea, a susținut petentul că, nu i-a mai fost comunicată o altă citație.
Acesta a mai arătat că, la o dată ulterioară, respectiv la data de 29.09.2014, i-a fost înmânat procesul verbal de contravenție, fără ca el să fi luat la cunoștință de conținutul acestuia și de fapta pentru care a fost sancționat.
În susținerea cererii subsidiare, de înlocuire a sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului, a învederat petentul faptul că nu realizează venituri și că nu are posibilitatea achitării amenzii aplicate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 31, alin.1 din OG 2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, depunând în acest sens, la dosar, în copie: procesul verbal de contravenție contestat (fila 6), cartea de identitate (fila 8) și citație emisă de I.P.J. B.-Secția de Poliție nr. 1 B. (fila 7), precum și a probei testimoniale cu martorul N. P..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 14.01.2015, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție și a măsurilor dispuse prin acesta.
În fapt, intimatul a arătat că, la data de 17.09.2014 petentul, fiind citat pentru audiere într-un dosar penal, a refuzat să se prezinte pentru elucidarea împrejurărilor comiterii unei infracțiuni. Totodată, a mai arătat acesta că petentul nu s-a prezentat nici în data de 23.09.2014 pentru a da lămuriri cu privire la fapta pentru care era bănuit că ar fi săvârșit-o.
A precizat intimatul că, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că cele consemnate în procesul verbal de contravenție se confirmă, motiv pentru care, măsura luată este legală și oportună.
În drept, au fost invocate prevederile art. 2, pct. 31 din Legea 61/1991.
În dovedire, intimatul a depus la dosar: raportul agentului constatator (filele 18-19), originalul procesului verbal de contravenție contestat (fila 16) și dovada de comunicare a procesului verbal de contravenție (fila 17).
În conformitate cu dispozițiile art. 223 C.pr.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru petent și proba testimonială cu martorul N. P..
Analizând actele și lucările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 23.09.2014, întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 2 pct. 31 din Legea 61/1991 și sancționată de art. 3 alin. 1 lit. a din Legea 61/1991.
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției s-a reținut că, la data de 17.09.2014, în jurul orei 08:30, petentul a refuzat să se prezinte la sediul Postului de poliției Gorbănești, conform citațiilor din data de 17.09.2014 și 19.09.2014, pentru a fi audiat în dosarul penal nr. 5542/P/2014 (fila 16).
Procesul-verbal nu a fost semnat de petent, fiind în schimb semnat de un martor asistent.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța reține că petentul nu a invocat nerespectarea unor dispoziții legale sancționate cu nulitatea relativă.
De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 23.09.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 pct. 31 din Lg. nr. 61/1991 și ale art. 3 alin. 1, lit. a din Legea 61/1991.
Astfel, potrivit art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991, „constituie contravenție refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitația justificata a organelor de urmărire penala sau de menținere a ordinii publice, aflate in exercitarea atribuțiilor de serviciu”, iar conform art. 3, alin. 1, lit. a din Legea 61/1991, ”(1) contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 31), 33) și 34)”.
Petentul s-a prezentat în instanță și a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar, precum și a probei testimoniale cu martorul N. P..
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, s-a statuat că sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Referitor la procesul verbal, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucura de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza N. G. împotriva României (cererea nr._/05) procedura de contestare a unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții în domeniul asigurării ordinii și liniștii publice intră în sfera de aplicare a art. 6 CEDO sub aspect penal. Garanțiile prevăzute de acest articol, inclusiv prezumția de nevinovăție, sunt pe deplin aplicabile. Curtea a statuat că odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanță crucială ca instanțele de judecată care sunt sesizate cu soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenție, să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii. Nu mai puțin important este faptul că, pentru a nu se aduce atingere art. 6 din Convenție, orice decizie a instanței naționale de a respinge anumite cereri în apărare sau de a acorda relevanță unei anumite probe în defavoarea alteia, trebuie să fie temeinic motivată, în caz contrar intervenind arbitrarul.
În speță, se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Față de cele expuse mai sus, instanța concluzionează că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, dând astfel posibilitatea petenților de a proba cu probe certe și concludente contrariul celor constatate în cuprinsul procesului verbal de contravenție.
Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unor situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori, nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Instanța reține că petentului i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că, intimatul nu a făcut dovada celor susținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat.
Astfel, deși din cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat rezultă că, petentul a fost sancționat pentru faptul că a refuzat să se prezinte la sediul Postului de poliției Gorbănești, conform citațiilor din data de 17.09.2014 și respectiv din data de 19.09.2014, pentru a fi audiat în dosarul penal nr. 5542/P/2014, instanța reține că, intimatul nu a depus la dosar citațiile din data de 17.09.2014, respectiv din data de 19.09.2014, precum și dovezile de comunicare ale acestora către petent, cu toate că, la termenul din data de 24.02.2015, instanța a pus în vedere reprezentantului intimatului să depună la dosar aceste înscrisuri.
Mai mult decât atât, din înscrisurile existente la dosar, din declarația martorului N. P., precum și din susținerile petentului, rezultă doar că, acesta nu s-ar fi prezentat la sediul postului de poliție la data de 23.09.2014, însă din cuprinsul procesului verbal de contravenție, nu reiese că acesta ar fi fost sancționat pentru faptul că, nu s-ar fi prezentat la postul de poliție în data de 23.09.2014, ci pentru că nu s-ar fi prezentat la postul de poliție în data de 17.09.2014 și respectiv în data de 19.09.2014.
Față de cele reținute anterior, instanța apreciază că, petentul a avut posibilitate legală de a dovedi că nu este vinovat, prin administrarea de probe, fapt pe care l-a realizat, reușind să răstoarne prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal.
Prin urmare, instanța apreciază că petentul nu a săvârșit contravenția prevăzută de art. 2, pct. 31 din Legea 61/1991, așa cum s-a reținut în cuprinsul procesului verbal de contravenție, motiv pentru care va admite plângerea contravențională formulată de petentul N. I., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. și va anula procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, ., nr._, din data de 23.09.2014, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
În temeiul art. 453 C.pr.civ. instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul N. I., cu domiciliul în ., județul B., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN, cu sediul în B., Bulev.M.E., nr. 57, județul B..
Anulează procesul verbal ., nr._, din data de 23.09.2014, întocmit de intimat.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A. A. C. I. V.
Red: Z.A.A/Tehnored: C.I.V./4 ex./20.04.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2904/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2498/2015. Judecătoria... → |
|---|
