Plângere contravenţională. Sentința nr. 4560/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4560/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 16695/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4560
Ședința publică de la 07 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contraventionala, formulată de petentul ȘMOCOT G., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.05.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.11.2014, sub numărul_, petentul Șmocot G., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 30.10.2014, încheiat de intimat.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 270 lei, pentru faptul că, în ziua de 30.10.2014, a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în localitatea Flămânzi, județul B., cu viteza de 68 km/h.
A susținut petentul că, fapta reținută în sarcina sa, de agentul constatator, nu corespunde realității.
Totodată, a menționat acesta că agentul constatator nu s-a conformat dispozițiilor legale și nu a menționat, în cuprinsul procesului verbal de contravenție, . numărul aparatului radar.
În drept, plângerea contravențională nu a fost motivată.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar, în copie: procesul verbal de contravenție contestat (fila 4). Totodată, acesta a solicitat încuviințarea administrării probei testimoniale cu martorul P. P.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 13.02.2015, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție și a măsurilor dispuse prin acesta.
În fapt, intimatul a arătat că, la data de 30.10.2014, în jurul orei 10:34, agentul constatator aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu autospeciala MAI_, pe DN 58, pe raza localității Flămânzi, județul B., a înregistrat cu mijloace tehnice omologate și avizate tehnologic, autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare_, condus de petent, care circula cu o viteză de 68 km/h.
A precizat intimatul că, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că cele consemnate în procesul verbal de contravenție se confirmă, motiv pentru care apreciază că, măsura luată ca fiind legală și oportună.
În drept, au fost invocate prevederile art. 108, alin.1, lit.a), pct. 4 din OUG 195/2002.
În dovedire, intimatul a depus la dosar: CD-ul cu înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentului (fila 36), raportul agentului constatator (fila 22), originalul procesului verbal de contravenție contestat (fila 33), fișa de evidență auto (fila 16), atestatul operator radar nr._/03.07.2013 (fila 19), buletinul de verificare metrologică (fila 20), dovada de comunicare a procesului verbal de contravenție (fila 32) și planșa foto (filele 17-18).
În conformitate cu dispozițiile art. 223 C.pr.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 10.03.2015, petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care solicitat audierea, în calitate de martor, a numitului P. P., precum și audierea operatorului radar.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru intimat și proba cu înregistrarea video a contravenției reținută în sarcina petentului.
Analizând actele și lucările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției ..P., nr._, din data de 30.10.2014, s-a reținut că la data de 30.10.2014 în jurul orei 10:34, petentul a condus autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare_, pe DN 58, pe raza localității Flămânzi, județul B., cu o viteză de 68 km/h, în plus cu 18 km/h față de limita legală, fapta reținută fiind înregistrată cu aparatul radar montat pe autospeciala de poliție MAI_ (fila 33).
Petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de de 270 lei și 2 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108, alin.1, lit.a), pct. 4 din OUG 195/2002 și sancționate de art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002.
Procesul-verbal de contravenție nu a fost semnat de petent, întrucât acesta a refuzat să semneze, fiind în schimb semnat de un martor asistent.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent, constând în neindicarea în cuprinsul procesului-verbal a seriei și numărului aparatului radar, instanța constată că acestea nu reprezintă elemente prevăzute de lege sub sancțiunea nulității și nici nu constituie elemente esențiale pentru descrierea corectă a faptei contravenționale.
Potrivit art. 99 alin. 2 raportat la art. 108 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002, constituie contravenție depășirea cu 10 - 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Modul de constatare a contravenției privește verificarea temeiniciei procesului-verbal, din moment ce fapta a fost descrisă corect și explicit, cu indicarea textelor incidente. Prin urmare, apărările petentului vor fi analizate în paragrafele următoare, în funcție de probele aflate la dosar.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 30.10.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 121 din H.G. 1391/2006, ale art. 99 alin. 1, 2 și ale art. 108, alin.1, lit.a), pct. 4 din OUG 195/2002.
Astfel, potrivit art. 99 din O.U.G. nr. 195/2002: (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni (…) (2) Amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a).
Conform art. 108 alin. 1 lit. a) pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2002:(1) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: (…)a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: (…)4. depășirea cu 10 - 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
De asemenea, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. 1391/2006(1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Prin plângerea formulată, petentul a contestat viteza de 68 km/h, cu care s-a reținut că a circulat la data de 30.10.2014.
Petentul nu s-a prezentat în instanță, dar a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar, a probei testimoniale cu martorul P. P., precum și audierea operatorului radar.
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, s-a statuat că sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Procesul verbal fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucura de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia H. și alții c. României că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Totodată, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C.pr.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
Instanța reține că petentului i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Analizând probatoriul administrat, instanța constată că intimatul a făcut dovada celor reținute în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, fapta prevăzută de art. 108 alin.1 lit.a pct. 4 din OUG nr.195/2002 fiind înregistrată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Astfel, conform copiei buletinului de verificare metrologică nr._/31.03.2014 (fila 20), cinemometrul de control rutier tip R. AUTOVISION montat pe Dacia L. MCV cu nr. MAI_ a fost declarat ADMIS, valabilitatea verificării fiind de 1 an, iar potrivit atestatului operator „Autovision” nr._/03.07.2013 (fila 19) ag. S. A. putea desfășura operațiuni de măsurare a vitezei cu cinemometrul „Autovision”. De asemenea, dispozitivul radar era apt să funcționeze atât în regim staționar cât și în regim de viteză.
Din planșele foto (filele 17-18) și din înregistrarea video (fila 36) depuse la dosar de către intimat, se observă că la data de 30.10.2014, la orele 10:34:19-10:34:20, autoturismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare_, de culoare neagră, condus de petent a circulat cu o viteză de 68 km/h. Se atestă, astfel, atât viteza indicată cât și „identitatea” autoturismului vizat de dispozitivul radar. Instanța mai reține că, pe sensul de mers al petentului nu se deplasau alte autoturisme care, eventual, ar fi putut atrage suspiciunea vreunor „interferențe” apte să altereze realitatea faptelor surprinse de aparatul radar.
Prin urmare, în cauză, temeinicia procesului-verbal contestat este susținută din punct de vedere probator de o probă obiectivă clară, respectiv filmul cu vehiculul condus de petent și înregistrarea vitezei vehiculului în localitate, viteză față de care agentul constatator a reținut săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
Astfel, instanța constată că petentul Șmocot G. se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa, acesta neputând invoca în fața instanței o culpă proprie pentru a obține anularea procesului verbal, legal întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că nu există niciun dubiu cu privire la faptele reținute în sarcina petentului și apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 30.10.2014 a fost întocmit cu respectarea condiției temeiniciei.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 34 din OG nr.2/2001, după verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, hotărăște asupra sancțiunii, iar potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 O.G. nr.2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța constată că sancțiunea contravențională a amenzii, în cuantum de 270 lei este corect individualizată. Totodată, având în vedere antecedența contravențională a petentului care, deși a mai fost sancționat contravențional pentru fapte de aceeași natură, nu a înțeles pericol social al acesteia, respectiv faptul că depășirea vitezei de deplasare prezintă pericol nu doar pentru siguranța conducătorului auto, ci și pentru ceilalți participanți la trafic, instanța apreciază că nu se impune reindividualizarea sancțiunii, întrucât gravitatea faptei este ridicată.
Instanța mai apreciază că aplicarea sancțiunii complementare a punctelor de penalizare se impune pentru ca petentul să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală și de bun simț de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 30.10.2014, este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât în temeiul art. 34 O.G. nr.2/2001, va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul Șmocot G., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B..
În temeiul art. 453 C.pr.civ. instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul ȘMOCOT G., domiciliat în D., .. 36, județul B., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în B., Bulevard M.E., nr. 57, jud. B., ca neîntemeiată.
Menține ca fiind temeinic și legal procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 30.10.2014, întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B..
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A. A. C. I. V.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4774/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4918/2015.... → |
|---|
