Pensie întreţinere. Sentința nr. 1547/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1547/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 25886/197/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ds._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1547/2015
Ședința publică de la 13.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. A.-E.
GREFIER:L. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile de față pentru care dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.01.2015, când s-au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 06.02.2015 și ulterior pentru data de 13.02.2015
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
JUDECĂTORIA:
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.09Ș.2014, sub nr. de mai sus, reclamanta D. G. E., în numele și în calitate de reprezentant legal al minorilor D. R.-L. și D. M.-G., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. D. „recalcularea” pensiei de ȋntreținere datorată de acesta ȋn favoarea minorilor. ( fila 4)
Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a învederat că inițial pârâtul a fost obligat prin hotărâre judecătorească la plata sumei de 500 lei cu titlu de pensie de ȋntreținere, ȋn temeiul acordului părților, sumă ce s-a raportat la venitul net declarat de pârât, de 1500 lei lunar, dar că între timp acesta și-a schimbat locul de muncă, ceea ce a condus și la o modificare a venitului pe care acesta le obține.
Reclamanta a mai arătat că a solicitat o adeverință de venit de la noul angajator al reclamantului, ., ȋnsă acest demers nu a fost finalizat cu succes.
A mai indicat că pârâtul realizează venituri suplimentare din activități de reparare a mașinilor, venituri pe care nu le-a declarat spre a fi avute ȋn vedere la stabilirea pensiei de ȋntreținere.
În drept, nu au fost invocate dispoziții de drept.
În probațiune, a depus înscrisuri.
Cererea a fost taxată judiciar cu suma de 20 lei. ( fila 3)
Ulterior, reclamanta a mai depus o notă de ședință ( fila 22-23), prin care a mai ȋnvederat că pârâtul prestează servicii de tinichigerie și vopsitorie, activitate nedeclarată pentru care acesta obține anumite câștiguri, în susținerea afirmațiilor sale, reclamanta depuânând fotografii extrajudiciare. ( fila 15-21)
Pârâtul D. D., prin reprezentant convențional avocat S. C. R. ( cu împuternicire avocațială la fila 31) a formulat întâmpinare, prin care s-a arătat de acord cu admiterea acțiunii. ( fila 29-30)
În motivare, pârâtul a arătat că de la pronunțarea divorțului și până ȋn prezent, și-a ȋndeplinit cu regularitate obligațiile stabilite ȋn sarcina sa ȋn favoarea minorilor, achitând chiar ȋn mod suplimentar sume de bani cu ocazia evenimentelor importante la care au participat minorii. Pârâtul a mai susținut că veniturile obținute de acesta sunt ȋn cuantum de 1700 lei lunar și că nu obține alte sume de bani ȋn afara celor declarate ȋn mod expres, ȋntrucât nu ȋi permite programul de lucru și nu dispune de dotările necesare desfășurării unor activități de natura celor la care reclamanta a făcut referire.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 NCPC.
În probațiune, a solicitat înscrisuri, interogatoriu și martori.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a învederat că în afara pensiei de întreținere tatăl nu a mai contribuit cu nimic la creșterea și educarea copiilor ( fila 38)
În probațiune, a atașat înscrisuri.
În cursul judecății, s-a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
În fapt, din căsătoria părților au rezultat minorii D. R.-L., născut la data de 31.07.2006, și D. M.-G., născută la data de 15.03.2010, sens ȋn care au fost eliberate certificatele de naștere atașate la fila 5 și 6.
Prin sentința civilă nr. 1152/24.01.2013, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților prin acord și obligarea pârâtului să plătească în favoarea minorilor o pensie de întreținere în cuantum de 500 lei lunar, câte 250 lei lunar pentru fiecare copil, de la data de 24.01.2013 și până la majoratul copiilor sau până la pronunțarea altor dispoziții de către instanța de judecată. Potrivit celor reținute în considerentele sentinței, acest cuantum al pensiei de întreținere a fost stabilit ȋn temeiul acordului părților, prin raportare la starea de nevoie a minorilor și la veniturile obținute de către pârât momentul respectiv. (fila 9-11)
In drept, instanța reține aplicabilitatea dispozițiilor premisă în materie de minori, cuprinse în art. 263 alin. (1), (2) C.civ., potrivit cărora „orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului”.
Totodată, instanța mai are în vedere că privitor la ȋntreținerea copilului minor, art. 487 și art. 499 C.civ. stabilesc că ambii părinți, în solidar, sunt datori să contribuie la întreținerea copilului lor și că potrivit art. 529, alin. (1) C.civ., „întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti”.
Astfel, starea de nevoie a creditorului ȋntreținerii și mijloacele debitorului ȋntreținerii sunt criteriile care trebuie luate ȋn considerare nu numai la stabilirea, ci și la modificarea ȋntinderii conținutului obligației de ȋntreținere, ȋn acest sens art. 531 C.civ. permițând instanței să modifice cuantumul pensiei de întreținere după cum se schimbă mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește.
De asemenea, instanța mai are în vedere că art. 529 alin. (2) C.civ. stabilește, însă, un plafon al pensiei de întreținere pentru cazurile în care întreținerea este datorată de părinte în favoarea copiilor săi, plafon ce poate fi depășit numai cu acordul părintelui căruia îi incumbă obligația de a presta întreținerea. Pentru ipoteza existenței a doi copii care au dreptul la ȋntreținere, acest plafon este de până la o treime din venitul lunar net al părintelui.
Nu în ultimul rând, instanța mai reține că obligația de întreținere față de copilul minor decurge din calitatea de părinte, obiectul întreținerii constând în asigurarea mijloacelor necesare traiului copilului minor și suportarea cheltuielilor de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională.
Concret, întrucât domiciliul minorului a fost stabilit la mamă, mama reclamantă fiind părintele rezident care își va executa în natură obligația de întreținere, potrivit dispozițiilor art. 530 alin. (1) C.civ., prin procurarea celor necesare traiului.
Raportat la situația pârâtului ( părintele nerezident), în vederea aprecierii asupra modificării cuantumului pensiei de întreținere în beneficiul minorilor, instanța urmează să analizeze criteriile care configurează schimbarea obligației de întreținere, respectiv starea de nevoie a minorilor și mijloacele pârâtului, potrivit art. 531 alin. (1) C.civ.
Prima condiție este îndeplinită în persoana creditorilor întreținerii, având în vedere că de la momentul pronunțării sentinței de divorț prin care a fost stablită obligația de ȋntreținere (24.01.2013), nevoile minorilor D. R.-L., care ȋn prezent are 8 ani, și D. M.-G., ȋn prezent ȋn vârstă de 4 ani, au ȋnregistrat o creștere, necesitățile crescând odată cu ȋnaintarea ȋn vârstă, raportat la caracterul complex al obligației de întreținere, care presupune asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru nivel de trai corespunzător: alimente, îmbrăcăminte, medicamente, educarea, învățătura și pregătirea profesională.
Pe de altă parte, ȋn demersul de apreciere a modificării pensiei de întreținere trebuie luate în considerare și mijloacele celui ce va fi obligat la acordarea întreținerii, care presupun, potrivit art. 527 alin. (2) C.civ., analiza veniturilor și a bunurilor debitorului, posibilitățile de realizare a acestora, precum și celelalte obligații ale sale.
Or, sub acest aspect, schimbarea locului de muncă și a cuantumului mijloacelor materiale ale pârâtului rezultă din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv din adeverința cu veniturile obținute de pârât la . (f. 48) și adeverința cu veniturile obținute de pârât la .. 50).
Astfel, venitul net realizat de către pârât la noul angajator, ., este de 1703 lei, aferent lunilor septembrie și octombrie 2014, iar veniturile salariale nete de care a beneficiat pârâtul la . fost de 1727 lei ȋn lunile iunie-iulie 2014 și de 1729 lei ȋn luna mai.
Tot sub acest aspect instanța mai reține că susținerile reclamantei, potrivit cărora pârâtul ar realiza venituri suplimentare din activități de reparare a mașinilor, nu au fost dovedite, simpla prezență a mașinii pârâtului ȋn preajma unui garaj nefiind suficientă pentru a confirma obținerea de venituri adiacente de către pârât, susținerea acesteia rămânând așadar fără support probator, contrar dispozițiilor art. 249 NCPC.
Pe cale de consecință, întrucât pârâtul dispune la momentul actual de venituri mai mari decât cele la care s-a raportat inițial cuantumul pensiei de ȋntreținere și având ȋn vedere că pe parcurs nu au intervenit și alte persoane ȋndreptățite la ȋntreținere din partea pârâtului, instanța va constata ȋndeplinită și condiția referitoare la majorarea mijloacelor de plată ȋn persoana debitorului.
Față de ȋmprejurările expuse, având ȋn vedere modificarea veniturilor obținute de pârât și a necesităților minorilor, în raport de cerințele materiale specifice vârstei acestora, se impune majorarea pensiei de ȋntreținere la care va fi obligat pârâtul, cu respectarea limitelor impuse de art. 529 alin. (2) C.civ., de 1/3 din veniturile lunare nete ale pârâtului, concret a sumei totale de 567,62 lei lunar ( o treime din venitul mediu net obținut de 1703 lei), câte 283,8 lei lunar pentru fiecare copil, în condițiile în care în cauză nu s-a invocat ( nici dovedit) că cei doi minori ar avea necesități diferite, ceea c ear atrage cuantumuri diferite ale pensiei de întreținere.
În ceea ce privește data de la care va opera modificarea cuantumului pensiei de întreținere, instanța reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 532 alin (1) C.civ., astfel că pârâtul va datora sumele menționate cu titlu de pensie de întreținere de la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 18.09.2014.
Referitor la data până la care se va acorda pensia de întreținere majorată, instanța reține că potrivit art. 499 C.civ., părinții datorează întreținere copilului minor, astfel că pârâtul va fi obligat la plata pensiei de întreținere astfel cum a fost arătată mai sus, până la majoratul copiilor D. R.-L. și D. M.-G. sau până la intervenirea altor dispoziții ale instanței
Față de toate aceste considerentele, instanța va admite cererea reclamantei, cu privire la care pârâtul și-a manifestat acordul, și va modifica valoarea pensiei de ȋntreținere stabilită ȋn sarcina pârâtului prin Sentința civilă nr. 1152/24.01.2013 a Judecătoriei B. de la 500 lei lunar, câte 250 lei lunar pentru fiecare copil, la 567,62 lei lunar, câte 283,8 lei lunar pentru fiecare copil, de la data introducerii cererii de chemare ȋn judecată (18.09.2014) și până la majoratul copiilor sau până la intervenirea altor dispoziții ale instanței, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, ȋn funcție de rata inflației, conform art. 531 alin. (2) C.civ.
În final, sub aspectul cheltuieilor de judecată:
În temeiul dispozițiilor art. 453 C.pr.civ., instanța va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată, iar față de soluția de admitere a cererii reclamantei, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată ( onorariul avocațial dovedit cu chitanța de la fila 57), ȋntrucât, deși pârâtul a recunoscut pretențiile reclamantei, ȋn calitate de parte căzută ȋn pretenții, nu poate pretinde cheltuieli de judecată, reclamanta nefiind în culpă procesuală pentru promovarea prezentului demers judiciar, apreciat drept întemeiat demarat.
Sens în care,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R E Ș T E :
Admite cererea formulată de reclamanta D. G. E., în numele și în calitate de reprezentant legal al minorilor D. R.-L. și D. M.-G., cu domiciliul ȋn B., ., nr. 3, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul D. D., cu domiciliul în B., ., ., . și cu domiciliul procesual ales la C. Avocat “S. C. R.”, situat ȋn B., ., jud. B., având ca obiect majorare pensie de întreținere,
Dispune majorarea cuantumului pensiei de întreținere datorată de pârât în favoarea minorilor D. R. L. ( născut la data de 31.07.2006) și D. M.-G. ( născută la data de 15.03.2010), de la suma de 500 lei lunar, câte 250 lei lunar pentru fiecare copil, cât s-a stabilit prin Sentința civilă nr. 1152/24.01.2013 a Judecătoriei B., la suma de 567,62 lei lunar, câte 283,8 lei lunar pentru fiecare copil, ȋncepând cu data de 18.09.2014 și până la majoratul copiilor sau până la intervenirea altor dispoziții ale instanței, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, ȋn funcție de rata inflației.
Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Respinge ca neȋntemeiată cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A.-E. T. L. T.
Aflată în concediu legal,
Semnează Grefier-Șef Secție Civilă
C. M.
Red. A.E.T.- 27.04.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 4356/2015. Judecătoria BRAŞOV | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 195/2015.... → |
|---|
