Plângere contravenţională. Sentința nr. 06/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 06/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 13588/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.12.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. D. N.
GREFIER: M. B. Ș.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul I. N. S. S., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a raspuns petentul, personal, lipsa fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că, la data de 17.10.2013, prin serviciul registratură, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare și documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, in 2 exemplare, iar la data de 31.10.2013, prin serviciul registratura, petentul a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare, in 2 exemplare, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat si exceptii de invocat, instanta acorda cuvantul asupra probelor.
Petentul, personal, solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar, proba video precum si proba cu ordinul de serviciu al operatorului radar.
Apreciind că probele cu înscrisurile de la dosar si proba video sunt pertinente, concludente și utile putand duce la dezlegarea in fond a pricinii, în temeiul art. 255 alin.1 rap. la art.258 alin.1 C.proc.civ, instanța le încuviințează pentru ambele parti.
Respinge proba cu ordinul de serviciu al operatorului radar, apreciind ca aceasta excede cadrului de solutionare a cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat si probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri, pe fondul cauzei.
Petentul, personal, solicita admiterea plangerii, anularea procesului-verbal contestat si restituirea permisului de conducere. F. cheltuieli de judecata.
Instanta, considerându-se lămurită, în temeiul art.150 C.proc.civ, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 13.08.2013, sub nr._, petentul I. N. S. S. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/30.07.2013 întocmit de un agent constatator din cadrul IPJ Buzau, exonerarea sa de la plata amenzii si restituirea permisului de conducere.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data constatarii pretinsei contraventii se deplasa pe . Maracineni spre Centru, fiind singur in masina, iar la iesirea din sensul giratoriu in zona XXL, a oprit autoturismul la trecerea de pietoni cca 30 secunde, observand ca sunt pietoni angajati in traversare.
A sustinut ca, observand un pieton care venea dinspre scuar, i-a facut semn sa treaca, dar acesta i-a facut semn la randul sau ca se deplaseaza spre hypermarketul XXL, prin spatele autoturismului petentului. In momentul in care pietonul a pus piciorul pe marcajul pietonal, autoturismul era oprit, ulterior petentul punandu-l in miscare, trecerea fiind libera.
In drept, petentul a invocat dispozitiile OG nr.2/2001.
În dovedire, petentul a depus la dosar, în copie, urmatoarele inscrisuri: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/30.07.2013 întocmit de către instituția intimată (fila 16), dovada . nr._/30.07.2013 (fila 8) si actul de identitate al petentului (fila 7).
Plângerea contravențională formulată de petentul a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – chitanta . nr._/13.08.2013 (fila 10), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (in vigoare la data introducerii plangerii).
Intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea plangerii formulate de petent, ca netemeinica si nelegala.
In motivare, intimatul a aratat ca petentul a fost filmat si inregistrat in trafic in momentul in care nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversare pe marcajul pietonal, pe sensul de mers al vehicului, iar procesul-verbal contestat a fost intocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare.
In drept, intimatul a invocat dispozitiile art.205-208 C.proc.civ.
In dovedire, intimatul a depus la dosar, inregistrarea video a contraventiei pe suport electronic – compact disk (fila 23 verso).
Petentul a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare, reiterand o parte din sustinerile din plangerea introductiva de instanta si aratand in plus ca pietonul i-a facut semn sa treaca, intrucat intentiona sa traverseze prin spatele autoturismului sau.
Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisurile de la dosar si proba cu inregistrarea video, pentru ambele părți si a respins proba cu ordinul de serviciu al operatorului radar.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/30.07.2013 (fila 16) încheiat de agentul constatator I. S. din cadrul instituției intimate INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., petentul I. N. S. S. a fost sancționat cu 4 puncte-amenda în cuantum de 320 de lei, cu același prilej agentul constatator luand și măsura reținerii permisului de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile.
Petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută art.135 lit.h) din ROUG nr.195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, retinandu-se că, la data de 30.07.2013, orele 18.27, petentul a condus autoturismul marca Toyota cu nr. de inmatriculare_ pe . localitatea Maracineni catre Centru si nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea strazii, pe marcajul pietonal, macat corespunzator, pe sensul sau de mers.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în prezenta petentului si a fost semnat de catre acesta, cu urmatoarele obiectiuni: „nu recunosc fapta”.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data inmanarii catre petent a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art.135 lit.h din ROUG nr.195/2002 rep, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații (...) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la cuoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr. 195/2002, cu amendă prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amenda) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Instanta retine ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei prin propriile sale simturi de un organ al statului investit cu autoritate publica.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din 7 septembrie 2002).
Din analiza inregistrarii video depuse la dosar de intimat pe suport electronic – compact disk (fila 23 verso), reiese cu claritate că petentul care conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentara a strazii pe marcajul pietonal marcat si semnalizat in mod corespunzator, la iesirea din sensul giratoriu, pe sensul de mers al petentului, continuandu-si deplasarea. Astfel, la momentul 18.27.15, se observa ca un pieton – persoană de sex masculin, se afla angajat în traversare pe marcajul pietonal, pe sensul de mers al petentului, în momentul în care autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare_, a inceput sa ruleze, fără a opri pentru a permite pietonului să traverseze.
Din buletinul de verificare metrologica aflat la fila 25 din dosarul cauzei rezulta ca echipamentul utilizat pentru inregistrarea faptei, montat pe autospeciala marca Dacia L. cu nr. de inmatriculare MAI_, este omologat, aflandu-se in perioada de valabilitate.
Instanta observa ca inregistrarea video îndeplineste toate cerințele prevăzute de art. 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05/2005, aprobată prin Ordinul 301/2005, așa cum a fost modificat prin Ordinul nr.187/2009, evidențiindu-se în cuprinsul ei data și ora măsurătorii si numărul de înmatriculare al autoturismului.
Instanta nu poate primi apararea petentului in sensul ca, dupa ce a stationat cca 30 secunde la trecerea de pietoni, a inceput sa ruleze in timp ce pietonul se afla pe marcaj, intrucat acesta i-a facut semn ca doreste sa treaca prin spatele autoturismului. Potrivit dispozitiilor art.29 alin.1 din OUG nr.195/2002, circulatia pe drumurile publice se desfasoara in conformitate cu regulile de circulatie si cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere realizate prin mijloace de semnalizare, semnalele si indicatiile politistilor, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporara si semnalele conducatorilor de vehicule. Potrivit dispozitiilor art.29 alin.2 din OUG nr.195/2002 si art.89 din ROUG nr.195/2002, oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de alte persoane care sunt strict si limitativ prevazute de lege, printre aceste persoane neaflandu-se pietonii. In aceste conditii, instanta considera ca acordarea prioritatii nu poate fi in niciun caz conditionata de intentia pietonilor si de semnele acestora.
Instanta nu poate primi nici apararea petentului intemeiata pe definitia acordarii de prioritate data de dispozitiile art.6 din OUG nr.195/2002. Potrivit acestui text de lege acordarea de prioritate reprezinta obligatia oricarui participant la trafic de a nu-si continua deplasarea daca prin aceasta ii obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate sa-si modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca. Instanta observa ca acest text de lege este unul general si trebuie interpretat in sensul ca se refera doar la concursul de autovehicule in trafic, in privinta pietonilor obligatia de a li se acorda prioritate fiind reglementata printr-un text special – anume art.135 lit.h din OUG nr.195/2002, text care este foarte clar formulat. Din continutul art.135 lit.h din OUG nr.195/2002 rezulta fara echivoc ca slalomul printre pietonii aflati in traversare pe marcajele pietonale semnalizate in mod corespunzator – nu este permis.
F. de cele ce preceda, instanta conchide ca, desi petentului i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, apărările formulate de acesta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt însoțite de nicio dovadă și nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la faptele reținute de agentul constatator (cauza N. G. c. României).
Așadar, prezumția de legalitate a actului atacat nefiind răsturnată - instanța constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale constând în neacordarea de prioritate pietonilor anagajati in traversare, pe marcajul pietonal semnalizat in mod corespunzator.
Art. 34 din OG nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate.
Privitor la sancțiunile aplicate, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile (...), neacordarea priorității de trecere pietonilor angajati în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului.
Potrivit dispozițiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, iar potrivit dispozițiilor alin.2 din același act normativ, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța observă că în speță s-a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția săvârșită (320 lei) și apreciază că nivelul minim al amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului. Instanța consideră că fapta acestuia, de a nu acorda prioritate pietonului aflat în traversare pe trecerea marcată în mod corespunzător, nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci este consecința unei lipse vădite de interes a acestuia față de siguranța traficului și denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalți participanți la trafic.
Instanța consideră că acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale. Acest gen de fapte contravenționale prezintă un grad de pericol social destul de ridicat (fapta este considerată de către legiuitor a prezenta o gravitate sporita prin stabilirea unei amenzi minime în acest cuantum -320 lei), fiind susceptibile de urmări grave și ireparabile, precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor.
Analizand circumstanțele personale ale contravenientului in aprecierea pericolului social al faptei comise, instanta are in vedere comportamentul general al acestuia in societate, sens in care observa ca petentul a mai fost sanctionat anterior de 8 ori pentru contraventii la regimul circulatiei pe drumurile publice si chiar si dupa sanctionarea sa prin procesul-verbal care face obiectul prezentei cauze, astfel cum rezulta din analiza istoricului abaterilor contraventionale savarsite de acesta aflat la fila 26 din dosarul cauzei.
In aprecierea pericolului social al faptei, instanta are in vedere si atitudinea nesincera a petentului in cadrul acestei actiuni, el declarand ca la momentul cand a pus autoturismul in miscare nu se aflau pietoni angajati intraversare pe marcajul pietonal, desi din probele administrate rezulta contrariul.
In aceste conditii, instanta conchide ca petentul nu înțelege gravitatea faptei sale și nici pericolul pe care o astfel de faptă îl prezintă în mod concret pentru sine si pentru ceilalti participanti la trafic, astfel ca mentinerea sanctiunii aplicate de agentul constatator apare ca fiind necesara si justificata.
Întrucât sancțiunea complementară a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pe o perioada de 30 zile, intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, instanța apreciază ca orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petent, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/30.07.2013, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plangerea contraventionala formulată de petentul I. N. S. S., cu domiciliul in Buzau, ., ap.6, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDETEAN B., cu sediul în Buzau, .-10, jud. Buzau, ca neintemeiata.
Mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/30.07.2013, ca fiind temeinic si legal.
Cu drept apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. D. N. M. B. Ș.
Red. A.D.N.
4 ex. /07.01.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 27/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 12/2013.... → |
|---|
