Revendicare imobiliară. Sentința nr. 4549/2013. Judecătoria BUZĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 4549/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 26597/200/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 4549/2013
Ședința publică de la 18 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. P.
Grefier Cocuța B.
Pe rol fiind pronuntarea asupra cauzei civile formulata de reclamantii ȚIȚEICĂ T., TITEICA L., ambii domiciliati in . in contradictoriu cu parata C. G., domiciliata in comuna Sageata, ., având ca obiect revendicare imobiliară.
Prezenta si dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 11.03. 2013 fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta, cand instanta a amanat pronuntarea asupra cauzei, pentru ca partile sa depuna la dosar concluzii scrise si in urma deliberarilor:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr_ /17.11.2011 reclamanții ȚIȚEICĂ T. și ȚIȚEICĂ L. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Ț. G. pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea pârâtei să lase în deplină proprietate suprafața de 316 mp și grănițuirea terenurilor părților
În motivarea în fapt a acțiunii reclamanții au învederat că prin moștenire legală și consecință a cumpărării au dobândit suprafața de 1210 mp și o casă în ., jud B. cu vecinii: Ț. I., Țițeică N., C. V. și drum sătesc, din 2003 și până în prezent nu au avut litigii
Pârâta și-a edificat la acel moment o casă pe terenul învecinat, însă pe latura de nord a desființat gardul despărțitor și pe întreaga delimitare a ocupat suprafața de 316 mp refuzând să schimbe amplasamentul.
În drept au fost invocate art 480 și urm C. civ.
Prin cererea depusă la fila 18 dosar reclamanții au completat acțiunea sub raport obiectiv solicitând și obligarea pârâtei să ridice construcția pe care a edificat-o pe terenul lor, alinierea acesteia la distanța de 60 cm față de linia de hotar, amenajarea acesteia încât picătura streșinii să cadă pe terenul proprietatea sa motivat de faptul că pârâta cu rea credință a mutat gardul despărțitor și construcțiile sale au depășit linia de hotar cu 40-60 cm
În drept au fost invocate art 583 C. civ, art 630 C. civ, art 611-612 C. civ, art 24 lit a, 11 și 38 din Legea 50/1991
În ceea ce privește pârâta, prin întâmpinarea depusă la filele25-28 dosar a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, corectarea numelui său în C. G., a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantei Titeică L., motivat de faptul că terenul învecinat este proprietatea reclamantului care nu a dovedit că este proprietarul terenului în litigiu, și-a intabulat dreptul său de proprietate la OCPI, încă de la data cumpărării terenului de reclamanți în contractul de vânzare cumpărare a fost reținută o diferență de teren, au existat litigii permanente între proprietarii terenurilor lor limitrofe, în urmă cu 3 ani au refăcut gardul despărțitor fără a avea pretenții cu privire la cheltuielile de grănițuire, acesta fiind amplasat la o distanță de 30-40 cm pe terenul său pentru a evita discuțiile cu vecinii, gardul de plasă vechi a rămas pe vechiul amplasament, față de încheierea nr 4956 emisă de OCPI și actele anexate acesteia are în proprietate o suprafață de 1025 mp în acte și măsurată de 941 mp
Referitor la cererile privind ridicarea construcției, alinierea ei la o distanță de 60 cm față de linia de hotar și amenajarea acesteia în așa fel încât picătura streșinii să cadă pe terenul său, urmează a fi respinse ca neîntemeiate deoarece construcția a fost ridicată exclusiv pe terenul său la o distanță mai mare de 60 cm față de linia de hotar, iar picătura streșinii nu cade pe terenul reclamantului
În drept au fost invocate dispozițiile art 115 C.p.civ
Instanța în temeiul art 137 alin 2 C.p.civ a unit cu fondul excepția lipsei calității procesual active a reclamantei Titeică L. și a efectuat corectarea citativului cu privire la numele pârâtei.
În cauză instanța a administrat la solicitarea părților proba cu expertiză topo ( raportul de expertiză întocmit de exp M. Ș. fiind depus la filele 43-52 dosar), proba cu interogatoriu ( răspunsurile date de părți fiind depuse la filele 53-57 dosar, în privința reclamantei au fost aplicate art 225 C.p.civ), proba testimonială ( depoziția martorului N. M. fiind consemnată la fila 58 dosar) și proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost atașate în copie filele 5- 6, 29-31, 90-92, 96 dosar.
Reclamanții au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză ce au fost respinse de către instanță pentru motivele arătate în încheierea de ședință din 11.03.2013
Reclamanții au depus la dosar concluzii scrise
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
Examinând excepția lipsei calității procesual active a reclamantei Țițeică L. invocată de pârâta, instanța urmează să o respingă reținând că aceasta este o excepție de ordine publică, care poate fi invocată în orice fază a procesului, iar pe de altă parte fiecare dintre părțile raportului juridic dedus judecății trebuie să aibă justificată calitatea procesuală.
Reclamând posesiunea nelegală exercitată de pârâtă asupra unei suprafețe de teren din proprietatea lor, precum obligarea pârâtei la ridicarea construcțiilor edificate pe terenul reclamanților, grănițuirea terenurilor limitrofe, aceștia au făcut dovada prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere depus la fila 5 dosar că persoana reclamantei Țițeică L. este subiect activ al dreptului dedus judecății.
Referitor la primul capăt de cerere, instanța va avea în vedere că nici în alte acte normative și nici în Codul civil nu există o reglementare de principiu a acțiunii în revendicare imobiliară, care să o privească în mod direct, astfel încât a revenit doctrinei și jurisprudenței sarcina de a contura regimul juridic al acesteia.
În general, în literatura noastră juridică de specialitate se reține că regimul juridic al acțiunii în revendicare imobiliară privește două probleme: imprescriptibilitatea acțiunii sub raport extinctiv și proba dreptului asupra bunului revendicat.
Mai întâi trebuie observat că regula înscrisă în art 1169 C. civ potrivit cu care cel care face o propunere, adică cel care pretinde ceva înaintea judecății, trebuie să o dovedească, este aplicabilă și în materia dovedirii dreptului de proprietate în cadrul unei acțiuni în revendicare. Reclamantul este cel care trebuie să facă dovada pozitivă, în sensul că el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, pârâtul posesor are o situație pur pasivă de așteptare, în favoarea lui operând o prezumție de proprietate dedusă din simplul fapt al posesiei.
În al doilea rând, prin titlu în această materie se înțelege actul juridic, actul jurisdicțional sau chiar actul translativ ori declarativ de proprietate, care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.
În speță, reclamantii,potrivit contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr 1201/10.04.2003 de BNI V. E. depus la fila 5 dosar și a titlului de proprietate nr_/38/3.06.1993 depus la fila 6 dosar, sunt proprietarii suprafeței de 442 mp conform măsurătorii ( 605 mp conform actului) și a construcției de pe acest teren, amplasate în ., jud B. .Potrivit fișei corpului de proprietate depusă la fila 90 dosar, rezultă că reclamanții dețineau la data de 20.01.2002 suprafața măsurată de 442 mp ( 605 mp conform actului)
Din coroborarea înscrisurilor depuse la filele 34-31 dosar, instanța va reține că pârâta, a dobândit împreună cu soțul acesteia prin contractul de vânzare cumpărare nr 2168/04.06.1998 autentificat de BNI V. E. suprafața din acte de 1025 mp, măsurată de 941 mp, amplasată în ., jud B., imobil înscris în cartea funciară prin încheierea nr 4956/09.02.2012 emisă de OCPI B..
Prin raportul de expertiză topo întocmit de expert M. Ș., a fost evidențiat că reclamanții deși conform actelor de proprietate aveau dreptul la 442 mp stăpâneau la data măsurătorii o suprafață de 487 mp, în timp ce pârâta deținea o suprafață măsurată de 922 mp, mai mică decât cea din actele sale de proprietate; ca urmare, reclamanții dețineau cu 45 mp mai mult decât actul lor de proprietate, iar pârâta mai puțin.
Martorul audiat în cauză a arătat că pârâta a reconstruit o parte din gardul vechi înăuntrul proprietății sale pe o lățime de 10-20 cm, gardul vechi a rămas pe vechiul amplasament. Acest aspect este confirmat de planșele fotografice depuse la filele 47-52 dosar.
Instanța va înlătura ca nedovedite susținerile reclamanților potrivit cărora ar fi trebuit să stăpânească suprafața de 605 mp . Chiar de la data cumpărării terenului în discuție reclamanții au știut că la data vânzării cumpărării era în fapt o suprafață măsurată de 442 mp, aspect ce nu este imputabil pârâtei.
În acest context, instanța apreciază că pârâta nu a acaparat vreo suprafață de teren din proprietatea reclamantilor, urmând ca în temeiul art 480 C. civ să respingă ca neîntemeiat capătul de cerere analizat referitor la obligarea pârâtei să lase reclamantilor în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 316 mp teren.
În ceea ce privește la capătul de cerere privind grănițuirea proprietăților părților, instanța va avea în vedere depoziția martorului audiat în cauză din care rezultă că de aproximativ 20 de ani a existat între cele două proprietăți limitrofe un gard vechi de plasă de sârmă.
Reclamantul a recunoscut prin răspunsul dat la întrebarea nr 5 a interogatoriului luat că vechiul gard de plasă, ce despărțea cele două proprietăți, a rămas pe vechiul amplasament, fila 55 dosar.
În acest context, instanța la alegerea variantei de grănițuire a proprietăților părților, instanța va mai ține seama și de faptul că la nivelul anilor când părțile au dobândit terenurile lor limitrofe, granița dintre proprietățile părților era în linie dreaptă potrivit schițelor depuse la filele 31, 90-91 dosar.
Față de cele ce preced, instanța urmează să admită acest capăt de cerere, având în vedere disp. art 584 C. civ, va consfințești linia de hotar dintre proprietățile limitrofe ale părților, amplasate în ., jud B., pe aliniamentul 6,7,8,9,10,11,12,13 ( 10,37m+4,42m+6,36m+6,89m+7,15m+ 4,31m+7,78m) delimitată cu linia continuă prin schița anexă la raportul de expertiză topo întocmit de expert M. Ș., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Referitor la capetele de cerere privind obligarea pârâtei la ridicarea de pe terenul reclamanților a construcției edificate de aceasta, alinierea construcției la distanță de 60 cm față de linia de hotar, amenajarea construcției încât picătura streșinii să cadă pe proprietatea sa, instanța le va respinge ca neîntemeiate întrucât prin raportul de expertiză topo întocmit de expert M. Ș. și a schiței anexe rezultă că față de linia continuă de hotar, dreaptă, strașina locuinței pârâtei se află la o distanță de 34 cm de hotarul existent, în dreptul punctului 12 și o distanță de 81 cm în colțul opus, nefiind identificate construcții care să fi fost edificate de pârâta pe terenul reclamanților.
Instanța, față de autorizația de construire, certificatul de urbanism, procesului verbal de recepție finală la terminarea lucrărilor depuse la filele 29-34 dosar, apreciază că pârâta a respectat dispozițiile normative speciale privind amplasarea construcțiilor, cu respectarea art 610 C. civ.
Din nici o probă administrată în cauză, deși sarcina acesteia incumba reclamanților potrivit art 129 C.p.civ, nu a rezultat că apa din ploi se scurge de pe construcția pârâtei pe locul vecin sau că nu a fost lăsată o distanță corespunzătoare între streașina casei pârâtei și fondul vecin proprietatea reclamanților
Față de soluția instanței, având în vedere pe de o parte culpa procesuală diferențiată a fiecăreia dintre părți, de art 584 C. civ care stipulează că toate cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate, în temeiul art 276 C.p.civ, față de înscrisurile doveditoare depuse, instanța va compensa în parte cheltuielile de judecată ( respectiv suma de câte 500 lei ) și obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 209,65 lei cheltuieli de judecată, urmând a respinge obligarea pârâtei de plata deferenței de 976,85 lei cheltuieli de judecată către reclamanți ( rezultate din taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat și onorariu expert)
După rămânerea sa definitivă și irevocabilă, prezenta hotărâre se va comunica OCPI B. potrivit art 54 al 2 din Legea 7/1996 republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual active a reclamantei Țițeică L. invocată de pârâta
Admite în parte acțiunea completată formulata de reclamantii ȚIȚEICĂ T., TITEICA L., ambii domiciliati in . in contradictoriu cu parata C. G., domiciliata in comuna Sageata, ., având ca obiect revendicare imobiliară.
Consfințește linia de hotar dintre proprietățile limitrofe ale părților, amplasate în ., jud B., pe aliniamentul 6,7,8,9,10,11,12,13 ( 10,37m+4,42m+6,36m+6,89m+7,15m+ 4,31m+7,78m) delimitată cu linia continuă prin schița anexă la raportul de expertiză topo întocmit de expert M. Ș., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Compensează în parte cheltuielile de judecată ( respectiv suma de câte 500 lei ) și obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 209,65 lei cheltuieli de judecată.
Respinge capetele de cerere privind obligarea pârâtei să lase reclamantilor în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 316 mp teren, ridicarea de pe terenul reclamanților a construcției edificate de pârâta, alinierea acesteia la distanță de 60 cm față de linia de hotar, amenajarea construcției încât picătura streșinii să cadă pe proprietatea sa și obligarea pârâtei de plata deferenței de 976,85 lei cheltuieli de judecată către reclamanți .
După rămânerea sa definitivă și irevocabilă, prezenta hotărâre se va comunica OCPI B. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.03.2013.
P. GREFIER;
Red.P.F.
Tehnored. P.F./ 6 ex.
10.04.2013
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5669/2013.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1088/2013.... → |
---|