Îmbogatirea fara justa cauza. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 20332/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr._/2014
Ședința publică de la 27 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. N. P.
Grefier Cocuța B.
Pe rol fiind judecarea actiunii civile formulata de reclamanta O. P. S.A. cu sediul in municipiul Bucuresti, ., sector 1 in contradictoriu cu paratul P. C. M., domiciliat in ., judetul Buzau, având ca obiect actiune in raspundere delictuala
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reclamanta si paratul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca procedura este legal indeplinita, cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 366,8 lei, dupa care:
Instanta verificandu-și din oficiu competenta cf. art. 131 al.1 C.p.c. constata ca este competentă general, material si teritorial să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 94 si 107 C.p.c.
Instanta in baza art. 238 C.p.c. pune in discutia partilor durata estimativa a cercetarii procesului.
Instanta fata de probele ce se administreaza in cauze similare, de incarcatura de dosare existente pe rolul acestui complet de judecata, apreciaza ca durata cercetarii este de un an de zile.
Instanta in baza art. 255 si 258 C.p.c. incuviinteaza pentru parti proba cu inscrisuri, apreciind ca fiind legala, utilă, pertinenta si concludenta in solutionarea cauzei.
Instanta in baza art. 244 C.p.c. constata terminata cercetarea judecatoreascasi fixeaza astazi in sedinta publica termen pentru solutionarea cauzei.
Instanta in baza art. 392 C.p.c. retine cauza spre solutionare avand in vedere solicitarea reclamantei de solutionare a cauzei in lipsa.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19.11.2013 pe rolul Judecătoriei B., sub nr._ reclamanta O. P. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. C. M., ca instanța să dispună, obligarea acestuia la plata sumei de 5236 lei, actualizată la data plății efective în raport cu indicele de inflație, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a învederat că, prezenta cauză reprezintă un proces început după data de 15.02.2013, prin urmare îi sunt aplicabile dispozițiile actualului cod de procedură civilă aprobat prin Legea 134/2010. Cum prezenta cerere este o acțiune în pretenții întemeiată în principal pe răspunderea civilă delictuală și în subsidiar pe îmbogățirea fără justă cauză, iar cuantumul sumei de restituit nu depășește plafonul prevăzut de art. 94 pct. 1 lit. j c.pr.c, competența materială de soluționare a cauzei aparține judecătoriei, iar competența teritorială aparține instanței de la domiciliul pârâtului.
A arătat că prin Sentința civilă nr. 293/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, dosar format ca urmare a cererii de chemare în judecată formulată de pârâta din prezenta cauză, reclamanta a fost obligată la plata unei compensații bănești reprezentând drepturi salariale. Recursul formulat împotriva acestei sentințe a fost respins prin Decizia nr. 2600/15.12.2008 pronunțată de Curtea de apel Ploiești.
Ca urmare a pronunțării Sentinței civile nr. 293/25.03.2008, pârâtul a obținut în baza aceluiași titlu executoriu două executări silite, ale aceleiași obligații prevăzute în titlul executoriu.
Astfel prin procedura de executare silită începută în data de 08.08.2008, ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 263/2008 al B. P. A., a fost pusă în executare silită prin poprire Sentința civilă nr. 298/25.03.2008. în cadrul acestei proceduri, pârâta a executat silit integral obligația consacrată în titlul executoriu, respectiv suma de 7192 lei.
Cu toate acestea ulterior pârâtul a sesizat un alt Birou de executor judecătoresc, fiind deschis un nou dosar de executare, respectiv dosarul nr. 165/2010 al B. C. L., în cadrul căruia a fost din nou pusă în executare prin poprire Sentința civilă nr. 293/25.03.2008, procedură finalizată prin achitarea sumei de_ lei.
Ca urmare a cererii de executare silită adresată B. C. L., cerere urmată de înființarea popririi asupra conturilor sale, a procedat la achitarea debitului, astfel cum este pus în vedere și prin adresa de înființare a popririi, inclusiv a cheltuielilor de executare aferente.
Ulterior a fost efectuat un retur individual în cuantum de 5016 lei astfel încât a solicitat prin acțiunea pendinte plata diferenței de 5236 lei.
Depune anexat dovezi din care rezultă achitarea debitului, și anume procesul verbal de închidere dosar întocmit de către B. C. L., cât și cheltuielile de executare aferente.
A precizat că în cauză ne aflăm în ipoteza unei acțiuni în pretenții al cărei izvor este răspunderea civilă delictuală, conform dispozițiilor art. 1349, art. 1357, 1381-1386 Noul Cod Civil, respectiv art. 998-999 cod civil, solicitând obligarea pârâtei la plata unei sume de bani echivalente sumei executate silit pentru a doua oară în condițiile în care nu exista o datoriei a sa în acest sens, sau vreun alt temei juridic valabil dat fiind faptul că suma stabilită prin titlul executoriu a fost achitată integral în cadrul primei proceduri de executare.
În cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, fapta ilicită constând în acțiunea pârâtei de a se adresa celui de-al doilea birou de executor, prejudiciul constând în pierderea sumei executate silit, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția pârâtei, constând în faptul că, cunoștea că a mai deschis anterior un dosar de executare pentru aceeași sumă.
În subsidiar, solicită să se constate că suma de bani achitată de către reclamantă în cea de-a doua procedură de executare silită, conduce la o sărăcire nejustificată a patrimoniului reclamantei, respectiv o îmbogățire fără just temei.
În drept a invocat dispozițiile art. 1349, 1357, 1381-1386 din Noul cod civil, respectiv 998-999 cod civil anterior, art. 1345-1348 din Noul cod civil.
Pârâtul nu a depus întâmpinare în condițiile art 205 C.p.civ
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar în copie certificată filele 8-117, 121-229
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin Sentința civilă nr. 293/25.03.2008 a Tribunalului B., reclamanta a fost obligată către pârât și către alți creditori la plata sumelor cuvenite cu titlu de primă de Paști și de C. aferente perioadei 2004-2007, actualizată la data plății efective, filele 13-36 dosar.
Instanța reține că titlul executoriu constând în Sentința civilă nr. 293/25.03.2008 a Tribunalului B. a fost pus în executare în anul 2008, la B. P. A. în dosarul de executare nr. 263/2008, de către creditorul pârât, în urma executării silite acesta a încasat la data de 01.09.2008 suma de 7192 lei, cu titlu de prime de C. și de paște aferente anilor 2004-2007, filele 122, 85, 89, 100, 107, 96 dosar.
Ulterior în anul 2010, la B. C. L. în dosarul de executare nr. 165/2010 creditorul P. A. a solicitat punerea în executare a aceluiași titlu executoriu, Sentința civilă nr. 293/25.03.2008 a Tribunalului B., fila 110 dosar, dosar execuțional închis în temeiul art 371 ind 5 lit c C.p.civ întrucât reclamanta a achitat pârâtului la data de 07.12.2010 suma de_ lei, fila 114 și 122 dosar.
Ulterior acestui moment, la data de 23.10.2013 ,a fost efectuat de pârât un retur individual al sumei de 5016 lei, fila 122 dosar
Prin urmare rezultă că reclamanta a achitat de două ori contravaloarea primelor de C. și de P. aferente anilor 2004-2007, la care a fost obligată față de creditorul P. A., prin Sentința civilă nr. 293/25.03.2008 a Tribunalului B., prima dată în anul 2008, în urma executării silite și a doua oară în anul 2010 de bună voie.
În cauză instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză, principiu existent în doctrină și anterior intrării în vigoare a noului cod civil și care este aplicabil în speță, raportat la data efectuării celei de a doua plăți.
Conform art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil de la data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Codul civil aprobat prin Legea nr. 287/2009.
Așadar, chiar dacă acțiunea dedusă judecății este formulată ulterior datei intrării în vigoare a Noului Cod Civil (NCC sau Cod civil 2009), raportului juridic dedus judecății i se aplică vechea reglementare.
Reclamanta a făcut dovada faptului că pârâtul a primit de două ori suma stabilită prin Sentința civilă nr. 293/25.03.2008 a Tribunalului B..
Instanța apreciază că executarea sumei în anul 2010 s-a făcut fără nici un temei juridic, deoarece, suma stabilită în titlu executoriu fusese achitată în urma executării silite încă din anul 2008, astfel cum rezultă din cele ce preced.
Prin încasarea contravalorii primelor de C. și de P. aferente anilor 2004-2007, a doua oară, în anul 2010, s-a realizat o îmbogățire a patrimoniului pârâtului, și corelativ o sărăcire a patrimoniului reclamantei, cu contravaloarea acestor prime.
Din nici o probă administrată în cauză, deși sarcina acesteia incumba pârâtului, nu a rezultat că până în prezent acesta ar fi restituit integral reclamantei sumele plătite, astfel încât raportat la returul individual efectuat, a rămas nerecuperată suma de 5236 lei.
Ca urmare, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile cumulative ale acțiunii în restituire: mărirea patrimoniului pârâtului în absența unei cauze legitime a respectivei măriri, micșorarea patrimoniului reclamantului, existența unei legături de cauzalitate între mărirea patrimoniului și diminuarea celuilalt ca efect al unei cauze unice, absența oricărui alt mijloc juridic pentru reclamant de recuperare a pierderii suferite.
Față de aceste considerente instanța în temeiul principiului îmbogățirii fără justă cauză, va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5236 lei, actualizată la data plății efective în raport de indicele de inflație.
Pârâtul fiind partea care a pierdut procesul va suporta, potrivit art. 453 cod procedură civilă, cheltuielile de judecată efectuate de către reclamantă, constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 366,8 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulata de reclamanta O. P. S.A. cu sediul in municipiul Bucuresti, ., sector 1 in contradictoriu cu paratul P. C. M., domiciliat in ., judetul Buzau, având ca obiect actiune in raspundere delictuala
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5236 lei actualizată la data plății efective în raport de indicele de inflație
Obligă pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 366,8 lei
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.10.2014.
P. GREFIER;
Red. P.F.N.
Tehnored. P.F.N./ 4 ex.
14.11.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 02-10-2014,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 763/2014.... → |
|---|
