Obligaţie de a face. Sentința nr. 5/2014. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 5/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 5686/200/2013

DOSAR NR. 5._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5.926

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 31.03.2014

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE – N. N.

GREFIER – P. L. - S.

Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect obligația de a face, formulata de reclamanta R. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la A., I. și Asociații – Societate Civilă de Avocați, cu sediul în mun. B., ., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtele C. T., cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., și M. (fostă I. ) A., cu domiciliul în mun. Ploiești, ., jud. Pahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit reclamanta R. E., reprezentată de avocat N. O., și pârâtele C. T., M. (fostă I. ) A..

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care arata că procedura de citare este legal îndeplinită.

Se prezintă apărătorul reclamantei, care reiterează concluziile formulate la termenul din 17.03.2014, când au fost formulate concluzii pe fondul cauzei.

INSTANȚA:

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea înregistrată sub nr._, la data de 26.03.2013, reclamanta R. E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C. T. și I. A., obligarea pârâtelor să îi permită accesul în imobilul constând din casă și construcții, situat în .. M., jud. B., apreciind că este singura moștenitoare, potrivit testamentului încheiat de autorul său, C. A., la data de 06.06.2006, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, arată că prin testamentul autentificat la data de 06.06.2006, a dobândit calitatea de legatar universal al def. C. A., acesta lăsându-i întreaga sa avere mobilă și imobilă, inclusiv drepturile sale succesorale rămase de pe urma părinților săi, C. G. și C. R..

La data de 26.07.2012, se arată că numitul C. A. a decedat, acesta fiind și concubinul său în ultimii 25 de ani., iar după decesul acestuia, în perioada august – septembrie 2012, sora sa, C. T., a contactat-o telefonic și i-a solicitat cheia imobilului și fără să o aștepte, a spart încuietorile și a pus lacăte noi. De asemenea, invocă faptul că aceasta i-a vorbit urât, dar și faptul că a apelat nr. 112, i

ar în prezența organelor de poliție, a fost de acord să îi permită pe viitor accesul în curte și în casă, fără să respecte această promisiune.

Enumeră bunurile rămase în imobil și solicită obligarea pârâtelor să îi permită accesul în vederea recuperării acestora.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1516, 1528 CC și 192 C..

Odată cu cererea, a depus, în copie, testament (fila 5), certifica de deces C. A. (fila 6), certificat deces C. R. (fila 7), certificat deces C. G. (fila 8).

Cererea a fot timbrată cu taxă de timbru de 8 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.

După regularizarea cererii și comunicarea acesteia pârâtelor, pârâta C. T. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Arată că susținerile reclamantei sunt neadevărate și tendențioase. Chiar dacă C. A. a lăsat testament universal, sunt moștenitoarele legale ale acestuia, în calitate de soră, respectiv, nepoată, iar în prezent există o stare de indiviziune în ceea ce privește bunurile mobile și imobile, astfel încât reclamanta nu poate solicita restituirea unor bunuri aparținând acestuia, până la lichidarea stării de indiviziune.

Pe de altă parte, arată că reclamanta este în posesia cheilor imobilului și are oricând posibilitatea să pătrundă în imobil pentru a folosi bunurile.

De asemenea, arată că reclamanta a fost cea care a luat și distrus o parte din imobilul casă de locuit și bunurile succesorale rămase de la părinții săi și nu recunoaște altercația invocată de către reclamantă.

Mai arată că o parte din bunuri au aparținut părinților săi, iar altele nu au fost niciodată în patrimoniul părinților săi sau al reclamantei, dar și faptul că acesta a promovat o acțiune de partaj, aflată pe rolul instanței de judecată.

Apreciază că până la soluționarea acestei acțiuni, acțiunea este neîntemeiată.

Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 205 C..

Prin răspunsul la întâmpinare depus în cauză, reclamanta R. E. a solicitat respingerea apărărilor formulate, arătând că nu este adevărat că are posesia cheilor imobilului, deoarece lacătele au fost schimbate și nu i-a dat nicio cheie de la acestea pentru a avea acces în spațiul respectiv.

De asemenea, apreciază că pârâta ignoră faptul că de acest imobil, o vreme îndelungată, s-a ocupat doar ea și defunctul C. A..

La termenul din data de 06.01.2014, instanța a încuviințat pentru ambele reclamantă probele cu acte, doi martori și interogatoriul pârâtelor, iar pentru acestea proba cu acte și doi martori.

Au fost administrate probele încuviințate.

Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:

Conform Testamentului autentificat sub nr. 1398/06.06.2006 la BNPA F. E. R. & F. I. R., reclamanta este legatara universală a def. C. A..

Pârâtele sunt sora, respectiv, nepoata defunctului, astfel încât, cel puțin până când instanța se va pronunța asupra valabilității testamentului menționat și a cererii de partaj formulată, părțile sunt în indiviziune, reclamanta nefăcând dovada că pârâtele au renunțat sau sunt străine de moștenirea părinților lor; C. R. și C. G..

Reclamanta nu a făcut dovada nici a existenței bunurilor indicate în cererea de chemare în judecată și nici faptul că unele dintre acestea i-ar aparține. Nici răspunsul la interogatoriu, dar nici martorii audiați nu au probat existența bunurilor, ci doar starea de conflict, evidentă, rezultată din schimbarea încuietorilor.

Pe de altă parte, în condițiile în care instanța ar admite cererea și ar dispune preluarea bunurilor existente în imobil, ar antama parțial soluția care urmează să fie pronunțată în cadrul procesului de partaj.

Având în vedere că scopul pentru care se solicită pătrunderea în imobil este preluarea bunurilor, față de motivele arătate, instanța va respinge cererea ca fiind nefondată.

Văzând dispozițiile art. 453, raportat la art. 451 C., instanța va obliga reclamanta să achite pârâtelor suma de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge acțiunea înregistrată sub nr._, având ca obiect „obligație de a face”, formulată de reclamanta R. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la S. A., I. & Asociații, în mun. B., . 1, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtele C. T., domiciliată în mun. Ploiești, ., . și I. A., domiciliată în mun. B., .. 154, jud. B., ca fiind nefondată.

Obligă reclamanta să achite pârâtelor suma de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Declarația de apel motivată se depune la Judecătoria B., sub sancțiunea anulării.

Pronunțată în ședința publică din 31.03.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

N. N. P. L. – S.

Red. NN/tehnored. PLS/5 ex/16.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 5/2014. Judecătoria BUZĂU