Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 3898/200/2014
DOSAR NR ._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 11.09.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – V. A. M.
GREFIER – T. D.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul T. E. M., cu domiciliul în ., ., județ C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petentul T. E. M. și intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, dosarul este la primul termen de judecată, acțiunea nu este supusă achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
Instanța de judecată, conform dispozițiilor art.131 alin.1 din C.pr.civ. verifică competența și în temeiul art. 126 al.1 și al.2 din Constituția României și art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001, privind regimul contravențiilor, constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general, material și teritorial.
Având în vedere că procedura de citare este legal îndeplinită și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în temeiul art. 258 C.pr.civ., încuviințează ca fiind admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului, proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar potrivit dispozițiilor art. 238 alin. 1 C.pr.civ. apreciază cauza în stare de judecată la prezentul termen, o reține spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași sub nr._ la data de 22.10.2013 petentul T. E. a solicitat, în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 09.10.2013.
In motivarea plângerii, petentul a arătat în esență că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu corespunde cu cea reală, în sensul că, deși se deplasa la data menționată pe DN 28, nu a circulat cu viteza reținută, având în vedere că circulația era aglomerată, iar deplasarea s-a făcut în coloană. De asemenea apreciază că aparatul radar nu avea posibilitatea să înregistreze viteza cu care se deplasa, deoarece pe același sens se deplasau mai multe autoturisme, circulația desfășurându-se în coloană. Solicită ca intimata să comunice înregistrarea video, atestatul operatorului radar, graficul de patrulare și certificatul de verificare metrologică.
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr.2/2001.
În susținerea plângerii petentul a anexat, în copie, procesul verbal contestat (fila 5), cartea de identitate.
Plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 de lei, conform dispozițiilor art. 19 din OUG nr.80/2013.
Intimata a formulat întâmpinare (fila 15) în cuprinsul căreia a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Călărași și a solicitat respingerea plângerii pentru următoarele considerente:
La data de 09.10.2013, petentul, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe DN 2, în localitatea Costești, a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 108 km/h în localitate. Abaterea a fost constatată cu instalația radar verificat metrologic și declarat corespunzător.
La dosarul cauzei intimata a depus planșa fotografică (fila 18), evidență a abaterilor săvârșite de petent (fila 19), atestatul agentului, buletin de verificare metrologică.
Prin sentința civilă nr.88 din data de 14.01.2014, Judecătoria Călărași a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Călărași și a declinat competența în favoarea Judecătoriei B.. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 19.02.2014.
În temeiul art. 258 C.pr.civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile potrivit legii și duc la soluționarea procesului.
Analizând plângerea dedusă judecății, în raport de probele administrate si de dispozițiile legale incidente, instanța constată că, fiind învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale, trebuie să vegheze ca drepturile persoanei sancționate contravențional să fie respectate și să nu fie supuse arbitrariului agentului constatator.
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 09.10.2013 emis de intimata I. B., petentul a fost sancționat cu 9 puncte-amenda in suma de 720 RON și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
In sarcina petentului s-a reținut că la data de 09.10.2013, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe DN 2, în localitatea Costești, a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 108 km/h în localitate.
Procesul verbal a fost întocmit în prezenta petentului care a semnat și nu a formulat obiecțiuni.
Instanța apreciază că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.
Referitor la temeinicia procesului-verbal, deși petentul invocă faptul că nu a circulat cu viteza reținută, acesta nu propune nicio probă în dovedirea susținerilor sale.
Instanța apreciază că în materie contravenționala sunt aplicabile garanțiile procesuale recunoscute și garantate de art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului, care face parte din dreptul intern în baza art.11 și are prioritate în temeiul art.20 alin. 2 din Constituția României.
În cazul contravențiilor la regimul vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în ceea ce privește corespondența dintre situația faptică și cerințele esențiale ale elementului material, simplele constatări “ex propriis sensibus” ale agentului constatator nu sunt suficiente.
Singura proba certă, de natură a fundamenta concluzia existenței faptei contravenționale descrise în cuprinsul procesului verbal, și, pe cale de consecință temeinicia acestuia, pe care organul constatator are datoria legală să o preconstituie și, în cazul contestării conformității cu realitatea a situației de fapt reținute de agentul constatator, sa o înfățișeze organului judiciar, o reprezintă înregistrarea electronica operata cu ajutorul aparatului radar, certificat metrologic sau înregistrarea redata sub forma unei planșe fotografice care sa releve date cu privire la momentul înregistrării, viteza de deplasare înregistrată si numărul de înmatriculare al autovehiculului, planșă care a fost depusa la dosar (fila 18).
Din planșa fotografică depusa la dosarul cauzei (fila 18) se distinge viteza cu care rula petentul, respectiv aceea de 108 km/h. Totodată se distinge numărul de înmatriculare al autovehiculului, contrar celor susținute de petent.
Instanța reține, faptul că petentul nu a administrat nici o probă concludentă din care să rezulte netemeinicia susținerilor agentului constatator, astfel cum arată în plângere, iar instanța nu poate să se bazeze pe simplele sale afirmații pentru a anula procesul verbal.
În cauza, situația de fapt în ceea ce privește momentul înregistrării, viteza de deplasare înregistrata, numărul de înmatriculare al autovehiculului si identitatea dintre autorul faptei si persoana petentului rămâne pe deplin stabilita, așa cum a fost reținuta de agentul constatator și cum rezultă din planșa fotografică.
Prevederile art. 49 si 50 din OUG 195/2002 reglementează, în mod diferențiat regimul de viteza, după cum urmează: în localități, limita maximă de viteză este de 50 km/h (art.49); în afara localităților, limitele maxime de viteza sunt:
a) pe autostrăzi, 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E), 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h (art.50).
Potrivit dispozițiilor art.102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul
In ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța apreciază ca agentul constatator a realizat o corecta individualizare aplicând sancțiunea in limitele legale si valorificând în mod judicios criteriile enumerate în cuprinsul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
In raport de considerentele mai sus expuse, având în vedere si prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum si pericolul social al unor astfel de fapte, plângerea se învederează ca fiind neîntemeiata si, în consecință, instanța o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul T. E. M., cu domiciliul în ., ., județ C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în mun. B., .-10, jud. B..
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 09.10.2013 încheiat de intimat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 septembrie 2014.
Președinte, Grefier,
V. A. M. T. D.
Red. V.A.M/Tehnored. T.D/01.10.2014/4 ex
Operator de date cu caracter personal înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Anulare act. Hotărâre din 24-09-2014, Judecătoria BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2014.... → |
|---|
