Ordin de protecţie. Sentința nr. 09/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 18660/200/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.- SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.10.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: N. R. I.
GREFIER: O. N.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror R. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B..
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect ordin de protecție, formulată de petenta E. A. E., cu domiciliul în localitatea B., ., ., J. B. în contradictoriu cu intimatul N. R. A. cu domiciliul în B., Fdt. Virtuții nr. 4, județ B..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta încheiere, atunci când instanța a amânat pronunțarea, având nevoie de timp pentru a delibera.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei cu nr._, petenta E. A. E. a solicitat emiterea unui ordin de protectie privind pe intimatul Namolosanu R. A. constand in pastrarea unei distante minime de 600 de metri fata de petenta si parintii acesteia, interzicerea oricarui contact cu petenta, interzicerea deplasarii in zona de resedinta a petentei si pastrarea unei distante de minim 500 de metri fata de aceasta zona, pastrarea unei distante de minim 500 de metri fata de unitatea de invatamant a petentei, obligarea de a preda armele detinute si obligarea de sedinte de terapie psihologica.
Petenta a aratat ca a avut o relatie de concubinaj cu intimatul in perioada decembrie 2012-iulie 2013 si, datorita exceselor de violenta ale intimatului, a fost nevoita sa abandoneze relatia, moment in care acesta a inceput sa faca presiuni si sa o hartuiasca pentru a se impaca. Intrucat petenta nu dadea curs solicitarilor intimatului, acesta a inceput sa o ameninte, iar de cateva ori a batut-o, a injurat-o si a scuipat-o. A mai aratat ca la 24.09.2013 intimatul i-a furat telefonul si, abia dupa acest gest, a depus plangere la politie. A mentionat ca in octombrie 2013 s-a inscris la aceeasi facultate, special pentru a o supraveghea. A mai aratat ca, intrucat a refuzat sa se intalneasca cu el, intimatul a publicat pe Facebook poze indecente cu ea, iar in perioada decembrie 2013-februarie 2014 nu a iesit din casa de teama intimatului. In urma unui incident din 30.11.2013, petenta a formulat plangere la P. de pe langa Judecatoria sector 1 Bucuresti, dupa care intimatul a inceput sa faca presiuni, direct si prin interpusi, pentru a-si retrage plangerea, in caz contrar amenintand ca o va bate atat pe ea cat si pe parintii ei. Petenta a precizat ca in prezent intimatul exercita presiuni psihice asupra ei, o suna si o ameninta cu violenta, iar aproape in fiecare seara o urmareste. A mai aratat ca a intrerupt anul universitar de teama intimatului.
In drept a invocat legea 217/2003.
Pentru sustinerea actiunii a anexat, in copie, ordonanta de clasare, cerere de intrerupere a studiilor universitare, raport de evaluare psihologica, certificat medico-legal, rezolutie de neincepere a urmaririi penale, referat cu propunerea de neincepere a urmaririi penale.
Intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, invocand exceptia nulitatii relative a actiunii, exceptia inadmisibilitatii actiunii si exceptia lipsei de interes. Pe fond a aratat ca a avut cu petenta o relatie de concubinaj bazata pe iubire si respect insa, din cauza exceselor de gelozie, in iulie 2013 s-au despartit. A mentionat ca niciodata nu a batut-o pe petenta, nu i-a amenintat parintii si nu le-a cauzat vreun prejudiciu material. A mai precizat ca nu detine arme si nici nu a amenintat niciodata petenta cu vreo arma.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta va analiza cu prioritate exceptiile invocate:
Referitor la exceptia inadmisibilitatii invocata de intimat, instanta va avea in vedere ca, potrivit art. 245 cod pr. civ., excepția procesuală este mijlocul prin care, în condițiile legii, partea interesată, procurorul sau instanța invocă, fără să pună în discuție fondul dreptului, neregularități procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanței, competența instanței ori la procedura de judecată sau lipsuri referitoare la dreptul la acțiune urmărind, după caz, declinarea competenței, amânarea judecății, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.
Or, lipsa calitatii de membri de familie a partilor, invocata de intimat in sustinerea exceptiei, nu constituie o neregularitate procedurala sau un element privind dreptul la actiune, ci pune in discutie fondul dreptului, intrucat in jurul notiunii membrului de familie graviteaza intreaga aplicare a legii nr. 217/2003 si, in special, ordinul de protectie.
Astfel, potrivit art. 23 alin. (1) din legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe obligații sau interdicții.
Instanta constata ca, pentru emiterea ordinului de protectie, legea nr. 217/2003 impune trei conditii: partile in discutie sa fie membri de familie in acceptiunea legii, sa existe unui act de violenta si starea de pericol creata de actul de violenta ce pune in pericol viata, libertatea sau integritatea, fizica sau psihica. Aceste conditii trebuie dovedite de catre petenta in sustinerea actiunii, inclusiv daca cel impotriva caruia solicita ordinul de protectie are calitatea de membru de familie in sensul art. 5 din legea nr. 217/2003, articol ce reglementeaza expres si limitativ notiunea de membru de familie.
Or, dovedirea de catre petenta a relatiilor de familie in acceptiunea legii face parte din probarea temeiniciei actiunii reglementata de lege, adica probarea fondului dreptului. De altfel, si in prezenta cauza, pentru a stabili daca partile sunt membri de familie, au fost administrate proba cu inscrisuri si proba cu martori, probe administrate si pentru dovedirea celorlalte conditii enumerate mai sus.
Cu alte cuvinte, din prisma naturii speciale a drepturilor si relatiilor sociale reglementate de legea nr. 217/2003, calitatea de membru de familie nu este un element independent de fondul dreptului, ci face parte din acesta. Acest fapt rezulta si din art. 1 din legea nr. 217/2003, care descrie scopul reglementarii, si anume ocrotirea si sprijinirea familiei si combaterea violentei in familie.
Pentru motivele aratate, instanta constata ca exceptia invocata de intimat constituie o aparare privind fondul cauzei si, in consecinta, va respinge exceptia inadmisibilitatii.
Pentru aceleasi motive, instanta va respinge si exceptia lipsei de interes invocata de intimat.
Avand in vedere declaratiile aparatorului intimatului, instanta va lua act de renuntarea la exceptia nulitatii relative.
Cu privire la fondul cauzei, instanta retine ca, asa cum s-a aratat mai sus, una din conditiile emiterii ordinului de protectie este calitatea de membri de familie a partilor in sensul art. 5 din legea nr. 217/2003. In prezenta cauza, petenta a afirmat faptul ca a avut cu intimatul o relatie de concubinaj, relatie pe care o incadreaza la art. 5 lit. c din lege, respectiv ca au fost stabilite relații asemănătoare acelora dintre soți si partile au conviețuit.
Analizand prevederile legii nr. 217/2003, instanta constata ca legea impune doua conditii pentru a fi aplicabil art 5 lit. c, si anume stabilirea unor relatii asemanatoare celor dintre soti si convietuirea partilor. In urma analizarii probelor administrate, instanta constata ca niciuna dintre cele doua conditii nu este indeplinita.
Astfel, instanta retine ca, prin chiar cererea introductiva, petenta se rezuma doar la afirmatia ca a avut o relatie de concubinaj, insa nu prezinta detalii de natura a contura caracterul de concubinaj, in intelesul comun al cuvantului, acela de convietuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie.
In opinia instantei, precum si in limbajul comun, concubinajul este o stare de fapt ce presupune anumite activitati zilnice pe care doua persoane, in baza unor puternice sentimente de afectiune si respect reciproc, le desfasoara impreuna si, in majoritatea cazurilor, pentru realizarea unor scopuri comune, cum ar fi: locuiesc impreuna, mananca impreuna, dorm impreuna, achizitioneaza bunuri impreuna, se sprijina reciproc la nevoie, participa impreuna la evenimente de familie, participa impreuna la evenimente sociale, au relatii intime, petrec majoritatea timpului liber impreuna, etc.
Faptul ca petenta se rezuma doar la afirmatia ca a avut o relatie de concubinaj se coroboreaza si cu declaratia martorului E. Antuzica L., mama petentei, care a spus ca, in perioada relatiei avuta de parti, petenta era la facultate si venea acasa foarte rar, doar pentru a primi de la parinti bani si pachet. Martorul a spus chiar ca banuia ca petenta statea la intimat, de unde rezulta ca martorul nu stia cu certitudine unde era petenta.
Relevant in cauza este si faptul ca mama petentei, in luna mai 2013, a sunat personal administratorul caminului unde era cazata petenta si i s-a spus ca aceasta nu prea mai statea pe acolo in ultima perioada, de unde rezulta ca petenta nu se mutatase din camin si inca era cazata acolo. De altfel, asa acum reiese si din inscrisurile aflate la filele 16 si 62 la dosar, petenta a intrerupt studiile universitare la 21.01.2014, adica dupa aproximativ 6 luni de la terminarea relatiei, in conditiile in care in cererea introductiva a afirmat ca relatia s-a defasurat in perioada decembrie 2012-iulie 2013.
Relevant in cauza este si faptul ca martorul S. A. M. a afirmat ca reclamanta si colegele ei de camera i-au povestit ca de doua ori paratul ar fi trimis barbati la camin pentru a o ameninta pe petenta, de unde rezulta ca petenta era cazata si locuia la camin.
Toate cele aratate mai sus conduc, fara dubiu, la concluzia ca partile nu au stabilit relatii asemanatoare celor dintre soti si nu au convietuit. Asa cum s-a aratat, aceasta este una dintre conditiile necesare emiterii ordinului de protectie, conditii ce trebuie dovedite de petenta. Chiar daca intimatul a afirmat prin intampinare ca a avut cu petenta o relatie de concubinaj, aceasta nu poate duce, automat, la concluzia ca intre parti chiar a existat o relatie de concubinaj, care este o stare de fapt ce trebuie dovedita prin mijloacele prevazute de lege.
Or, analizand probele administrate, instanta constata ca petenta nu a facut dovada ca relatia avuta cu intimatul s-ar incadra prevederilor art. 5 lit. c din legea nr. 217/2003.
Pe de alta parte, potrivit cererii introductive si declaratiilor martorilor, instanta retine faptul ca ultimul contact fizic intre parti a avut loc in februarie 2014. Or, asa acum rezulta din art. 5 lit. c) din legea nr. 217/2003, convietuirea partilor trebuie sa existe la momentul promovarii cererii privind emiterea ordinului de protectie.
Pentru motivele aratate, instanta retine ca nu se impune emiterea ordinului de protectie si pe cale de consecinta, va respinge cererea formulata de E. A. E. ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității și excepția lipsei de interes invocate de pârâtul N. R. A..
Respinge cererea privind emiterea unui ordin de protecție formulată de reclamanta E. A. E. cu domiciliul în localitatea B., ., ., J. B. în contradictoriu cu intimatul N. R. A. cu domiciliul în B., Fdt. Virtuții nr. 4, județ B., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare. Apelul se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2014.
Președinte, Grefier,
N. R.-I. O. N.
Red. N.R.I. /Tehnored. O.N/14.10.2014/4 ex
Operator de date cu caracter personal înregistrat în registrul de evidență sub nr. 15
| ← Încredinţare minor. Sentința nr. 4967/2014. Judecătoria BUZĂU | Pensie întreţinere. Sentința nr. 05/2014. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
