Plângere contravenţională. Sentința nr. 1694/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1694/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 31-01-2014 în dosarul nr. 12923/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECTIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.1694
Ședința publică de la 31.01.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: C. Z.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul N. V., cu domiciliul în B., ., ., jud B., și pe intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Buzãu, cu sediul în B., ..10, jud B., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns petentul, lipsă fiind intimatul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea se află la primul termen de judecată, legal timbrată, intimatul a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.131 alin. 1 NC.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004; material și teritorial, în temeiul art.94 pct.3 N.C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001.
Se identifică petentul cu CI . nr_..
Petentul arată că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor solicitate, în conformitate cu dispozițiile art. 255 și 258 N.C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin.1 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, în sensul anulării procesului verbal de contravenție și a măsurilor dispuse prin acesta.
Instanța declară dezbaterile închise, conform art.394 alin.1 C.proc.civ., și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanțe sub nr_, petentul N. V. a formulat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._, întocmit la data de 10.07.2013.
In motivarea cererii, petentul a arătat că la data reținută în procesul verbal de contravenție, aflat în conflict cu numiții M. A. și Obrijan L., a r fi nugenerat un scandal în zona Stației de Epurare Buzãu.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
În probațiune, a fost depus în fotocopie: procesul-verbal contestat.
Plângerea a fost legal timbratã, cu suma de 20 de lei, conform disp.art.19 din OG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că la data de 10.07.2013, petentul, aflat în conflict cu numiții M. A. și Obrijan L., a generat un scandal în zona Stației de Epurare Buzãu.
În drept, a invocat dispozițiile art.115-118 C.proc.civ.
Sub aspectul probatoriului, instanța a administrat la propunerea ambelor părți proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar procesul -verbal contestat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul- verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 10.07.2013, petentul N. V. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 400,00 lei pentru sãvârșirea contravenției prevãzute de art.3 pct.24 din Legea nr.61/1991, constând în faptul cã, la data de 10.07.2013, aflat în conflict cu numiții M. A. și Obrijan L., a generat un scandal în zona Stației de Epurare Buzãu.
Instanța constată că plângerea a fost formulatã de către petent la data de 29.07.2013, în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, de la data comunicării procesului -verbal de constatare a contravenției, 12.07.2013 (fila 7).
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, iar petentul nu a invocat niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, procesul- verbal conține mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța constată că procesul-verbal de contravenție indică dispozițiile art. 3 pct.24 din Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, care prevãd “ Art. 3 - Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 24) provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice.”
Potrivit disp.art. 4 alin.(1) lit.b) din același act normativ, contravențiile prevăzute la art. 3 se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.
Prin urmare, se poate concluziona că fapta a fost corect încadratã, iar sancțiunea a fost individualizată între limitele fixate de actul normativ de incriminare, procesul - verbal atacat fiind legal întocmit cu privire la acest aspect.
Sub aspectul temeiniciei,
Petentul a solicitat anularea procesului-verbal . nr._, întocmit la data de 10.07.2013, susținând cã, pe fondul unor neînțelegeri anterioare cu fratele sãu și ciobanii angajați de acesta pentru a-i pãzi turma, la data menținatã în procesul-verbal a izbucnit un conflict, inițial adresându-și reciproc cuvinte jignitoare. Apreciind cã situația nu se va ameliora, petentul aratã cã a încercat sã se retragã spre casã, dar a fost ajuns din urmã de cele trei persoane arãtate și lovit cu corpuri contondente.
Deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar pe de altã parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevãrului judiciar, cu respectarea dreptului la apãrare al persoanei sancționate contravențional. Aceasta presupune, prin esențã, ca sistemul probator sã nu ducã la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcinã a probei.
In scopul respectării dreptului petentului la un proces echitabil, instanța a încuviințat și administrat probele propuse de acesta, înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Cu toate acestea, din probele administrate nu a rezultat o situație de fapt diferită de cea consemnată în actul contestat, de natură să conducă la înlăturarea răspunderii contravenționale a petentului.
In fapt, instanța reține cã, la data de 10.07.2013, în jurul orelor 21.40, în fața Stației de Epurare Buzãu, petentul a provocat un scandal, lovindu-l pe numitul M. A..
Astfel, petentul, care deține o stânã de oi în apropierea digului râului Buzãu, s-a întâlnit la data menționatã cu fratele sãu, N. M., care deține și el o stânã de oi în aceeași zonã, și cu încã doi ciobani anagajați ai fratelui sãu pentru paza stânii. Intrucât petentul era în stare avansatã de ebrietate, pe fondul unor conflicte mai vechi cu fratele sãu, a adresat injurii numiților M. A. și Obrijan L.. In cele din urmã, petentul l-a lovit pe M. A. cu un corp contondent în zona urechii, acesta având nevoie ulterior de îngrijiri medicale din partea unui echipaj al Ambulanței.
La rândul sãu, și petentul a fost lovit, dupã cum rezultã din certificatul medico-legal depus la fila 28, din care rezultã cã leziunile cu care s-a prezentat petentul pot data din data de 10.07.2013.
In urma izbucnirii scandalului, fratele petentului, N. M., a apelat numãrul de urgențã 112, solicitând prezența unui echipaj de poliție la fața locului.
La sosirea echipajului de poliție, petentul a recunoscut cã l-a lovit pe M. A., însã a arãtat cã a fost provocat de acesta, mentionând cã ceilalți ciobani nu au ce cãuta cu turmele de oi în zona respectivã.
Aceastã situație de fapt rezultã din declarația numitului M. A. (fila 20), raportul agentului constatator (fila 19), fișa de intervenție la eveniment (fila 21).
Prin urmare, instanța reține cã, susținerile petentului, în sensul cã nu a provocat scandalul, nu sunt întemeiate, deoarece nu se coroboreazã cu niciuna dintre probele administrate în cauzã.
De asemenea, în urma administrãrii probatoriului din cauzã, nu au fost confirmate nici susținerile petentului referitoare la faptul cã ar fi sunat la poliție, din înscrisul numit Fișa de intervenție (apelurile la 112), depus de intimatã la dosarul cauzei (f.14), rezultând cã nu petentul a sunat la 112, ci fratele acestuia, N. M..
De altfel, însuși petentul recunoaște prin plângere cã situația conflictualã în care se aflã cu fratele sãu este de notorietate, solicitând aplicarea unui avertisment.
Așadar, pe baza ansamblului probator administrat, instanța reține că mențiunile consemnate în procesul verbal de contravenție s-au confirmat, petentul săvârșind contravenția reținută în sarcina sa, provocând și participând efectiv la un scandal într-un loc public, anume în fața Stației de Epurare Buzãu, astfel încât nu poate decât sã constate cã procesul-verbal este temeinic întocmit.
Cu privire la sancțiunea aplicatã, instanța reține cã, dispozițiile art.7 alin.3 din OG 2/2001, prevãd posibilitatea aplicãrii sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres aceastã sancțiune, pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusã cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.
Analizând gradul de pericol social al faptelor sãvârșite, în conformitate cu criteriile prevãzute de art.21 alin.3 din OG 2/2001, instanța apreciazã cã sancțiunea amenzii este prea asprã, nefiind proporționalã cu gradul de pericol social al faptei sãvârșite, care este minim, raportat la împrejurarea în care a fost sãvârșitã fapta și la urmãrile acesteia.
Fațã de aceste împrejurãri, instanța apreciază că fapta are o gravitate redusã și cã se impune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, care rãspunde cerințelor de proporționalitate prevãzute de art. 5 alin.5 și art.21 alin.3 din OG nr.2/2001. Aceastã sancțiune este mai potrivitã realizãrii scopului general al aplicãrii unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientului asupra faptei sãvârșite și de a-l determina sã adopte pe viitor un comportament adecvat în societate.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța va admite în parte plângerea petentului și va modifica procesul-verbal de contravenție atacat, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii de 400,00 lei cu sancțiunea avertismentului. De asemenea, instanța va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei sãvârșite, recomandându-i sã respecte dispozițiile legale.
În temeiul art. 453 alin. 1 N.Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte plângerea formulată de N. V., cu domiciliul în B., ., ., jud B., în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în B., ..10, jud B..
Inlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 400,00 lei, aplicate prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 10.07.2013, cu sancțiunea avertismentului.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei și îi recomandã respectarea dispozițiilor legale.
Ia act cã pãrțile nu au solicitat cheltuieli de judecatã.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecãtoria Buzãu.
Pronunțatã în ședințã publicã, azi, 31.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. C. Z.
Red. E.I./ Tehnored.: E.I.
4 ex./ 1.03. 2014
| ← Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 03-11-2014,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7126/2014.... → |
|---|
