Plângere contravenţională. Sentința nr. 26/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 17984/200/2012*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 26 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. F.
GREFIER: E. L. D.
Pe rol fiind acțiunea civilă, având ca obiect plângere contravențională, formulată de către petentul G. G. cu domiciliul în com. Bisoca, ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ CESTRIN, cu sediul în mun. București, .. 401A, sector 6, împotriva procesului verbal . nr._/02.05.2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul, personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se afla la primul termen de judecata după casare spre rejudecare, după care:
Instanța procedează la identificarea petentului G. G., datele de identificare ale acestuia regăsindu-se în caietul de ședință al grefierului, având în vedere dispozițiile Legii nr. 677/2001, privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
În temeiul art. 1591, alin. 4 V.C.proc.civ instanța pune în discuție competența și acordă cuvântul părților.
Petentul, personal, apreciază instanța ca fiind competentă să judece prezenta cauză.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind.1 alin. 4 V.C.proc.civ instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 V.C.proc.civ și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Instanța pune în discuția părților calificarea excepției nulității prevăzute de art. 16, 17 și art. 19 din OG 2/2011, invocată de către petent prin cererea de chemare în judecată, ca apărări ce urmează a fi analizate împreună cu fondul cauzei.
Petentul, în ceea ce privește calificarea excepției invocate ca apărare de fond, arată că este de acord.
Instanța califică excepția nulității prevăzute de art. 16, 17 și art. 19 din OG 2/2011 invocate de petent prin plângerea contravențională ca apărări de fond pe care urmează a le avea în vedere la soluționarea pe fond a cauzei.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Având cuvântul asupra probatoriului, petentul, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
În temeiul art. 167 alin.1 V.C.proc.civ instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților prezente.
Petentul, personal, solicită admiterea acțiunii și anularea procesului verbal contestat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 V.C.proc.civ, instanța declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei B. cu nr._ din 28.05.2012, petentul G. G. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, anularea procesului verbal . nr_ din 02.05.2012.
În motivarea cererii petentul a invocat excepția nulității prevăzute de art. 16 alin. 1, art. 16 pct. 7, art. 17 și art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001. A arătat petentul că procesul verbal este nul întrucât fapta nu a fost descrisă cu arătarea tuturor mijloacelor ce pot ajuta la aprecierea gravității faptei, nu a fost adus la cunoștință dreptul petentului de a face obiecțiuni, iar procesul verbal nu a fost semnat de un martor asistent și nici nu poartă semnătura agentului constatator. A mai arătat că sancțiunea amenzii este excesivă raportat la pericolul concret al faptei.
Totodată petentul a menționat că a achitat contravaloarea rovinietei de îndată ce a aflat că se află în nelegalitate.
În drept, petentul a invocat prevederile OG nr. 20/2001.
În dovedirea cererii, petentul a depus în copie: carte identitate, proces verbal de contravenție contestat, copii roviniete achitate.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică nu a formulat întâmpinare si nu s-a prezentat la judecata, insa a inaintat planșa fotografică a abaterii, autorizație de control, certificat calificat pentru semnătura electronică ale agentului constatator și dovada comunicării procesului verbal.
Prin sentința nr._/02.12.2013, Judecătoria B. a admis plângerea contravențională formulată de către petent și a anulat procesul verbal . nr_ din 02.05.2012. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a constatat, în esență, că la data întocmirii proceselor verbale contestate, răspunderea contravențională a petentului era prescrisă.
Intimata a formulat cerere de recurs împotriva sentinței nr._/02.12.2013 motivând că prima instanță a interpretat în mod greșit actul dedus judecății.
Prin decizia nr. 970/20.06.2014 Tribunalul B. a admis recursul formulat de către intimată, a casat sentința recurată și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru a se pronunța pe fond. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat în esență că probele au fost greșit interpretate de către instanța de fond, iar art. 9 alin. 3 din OG 15/2002 nu prevede un termen de prescripție al răspunderii contravenționale, mai scurt decât termenul general de 6 luni.
Astfel, la data de 04.08.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei B. dosarul nr._ .
Instanța a încuviințat în cauză, la termenul din data de 26.09.2014 proba cu înscrisuri, propusă de petent, precum și probele cu înscrisuri si planșa foto, pentru intimată și a calificat excepțiile nulității absolute prevăzute de art. 16, 17 și 19 din OG 2/2011 ca apărări de fond
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/02.05.2012 (fila 8) încheiat de un agent constatator din cadrul intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 750 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) și sancționate de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 18.01.2012, orele 15.58, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă. Totodată, în temeiul art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, petentul a fost obligat la plata echivalentului în lei al sumei de 96 euro (419,97 lei) reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.
Față de data formulării plângerii și data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța constată că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța putând trece la soluționarea pe fond a cauzei.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele si adresa contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura electronică a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat emis de Certsign SA – furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
În ceea ce privește susținerea petentului că procesul verbal este nul pentru că fapta nu a fost descrisă cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot ajuta la aprecierea gravității faptei, instanța constată că aceasta este neîntemeiată și o va respinge pentru următoarele considerente:
Procesul verbal de contravenție contestat cuprinde descrierea faptei contravenționale, fiind indicată ora, data și locul unde a fost săvârșită contravenția, cuprinzând suficiente date pentru aprecierea gravității faptelor.
În ceea ce privește susținerea petentului că procesul-verbal de contravenție este nul, întrucât lipsește semnătura olografă a agentului constatator, instanța constată că aceasta este neîntemeiată și o respinge ca atare pentru următoarele considerente:
Înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată (art. 4 și art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică).
Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Într-adevăr semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Rezultă așadar că semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentic, fie ca este o simplă declarație pe proprie răspundere.
Nimic nu duce la concluzia că semnătura nu poate fi aplicată pe înscrisuri autentice, nicio dispoziție legală neinterzicând acest fapt.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, procesul-verbal înmânându-se sau, după caz, comunicându-se, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate (art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001).
Apoi, ca argument suplimentar, chiar daca ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, o asemenea procedura din partea agentului constatator valorează totuși asumarea celor consemnate în procesul-verbal de contravenție. Cum acesta este scopul pentru care semnătura este considerată un element indispensabil procesului-verbal, instanța va asimila semnătura electronica unei semnături aplicate în mod legal.
În plus, OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplica pe procesele-verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice. Se valorifică principiul de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Prin urmare, nefiind contestată semnătura sub alte aspecte, instanța constată că a fost semnat în mod valabil procesul-verbal.
În ceea ce privește susținerea petentului că procesul-verbal de contravenție este nul, întrucât au fost încălcate disp. art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, datele martorului fiind incomplete, instanța constată că aceasta este neîntemeiată și o respinge ca atare pentru următoarele considerente:
Instanța reține că datele personale ale martorului și semnătura acestuia sunt prevăzute de disp. art. 19 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității relative condiționate de justificarea de către petent a unei vătămări. De asemenea, semnarea procesului-verbal de contravenție de un martor asistent nu are rolul de a confirma cuprinsul procesului-verbal de contravenție ci doar faptul că petentul nu poate semna sau refuză să semneze. Atâta timp cât petentul nu contestă faptul că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în lipsa sa și nici nu dovedește vătămarea ce i-a fost cauzată prin nesemnarea procesului-verbal de contravenție de un martor asistent, instanța apreciază că nu se impune anularea procesului-verbal de contravenție.
În legătură cu susținerea petentului potrivit căreia procesul-verbal este nelegal, deoarece au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, în sensul că agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, față de următoarele:
Art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 nu este incident în cauză, având în vedere că potrivit art. 9 alin. 2-3 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, în cazul în care constatarea contravenției a fost făcută cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, neexistând obligația agentului constatator de a-i consemna obiecțiunile.
Așadar, instanța apreciază că nu se impune anularea procesului-verbal pentru acest motiv invocat de petent.
Examinând în continuare temeiniciaprocesului verbal, instanța notează că potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare (in forma de la data savarsirii presupusei contraventii), fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin. (2), în Anexa nr. 2, de la 750 lei la 1250 lei. Potrivit art. 8 alin. (3), contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, o sumă stabilită potrivit Anexei nr. 4, pentru vehiculele mai sus menționate, de tip B, fiind prevăzut un tarif de despăgubire în cuantum de 96 de euro.
Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin. (2), începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit. (e), acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”
Art. 1 lit. (j) definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Art. 1 lit. b) definește utilizatorii români ca fiind „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
Instanța constată că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut de petent, a circulat, într-adevăr, la data de 18.01.2012, orele 15.58, pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără rovinietă, aspect probat prin planșa foto depusă la dosar. (fila 21)
Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator.
Astfel, instanța constată că petentul a depus la dosarul cauzei copii de pe rovinietele deținute anterior și ulterior săvârșirii contravenției (filele 9-10), acesta nedeținând rovinietă valabilă pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv, valabilitatea primei roviniete era expirată de 2 zile la data săvârșirii contravenției.
Potrivit art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 750 lei, aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/02.05.2012, cu avertisment.
Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 rap. la art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.
În ceea ce privește tariful de despăgubire la plata căreia a fost obligat petentul, la care se face referire în procesul verbal și al cărui cuantum a fost stabilit prin înștiințarea de plată, conform art. 8 alin. (3) rap. la Anexa nr. 4 din O.G. nr. 15/2002, instanța reține că, potrivit regulilor generale, stabilite de art. 23 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 2/2001, despăgubirea poate fi stabilită în cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de evaluare a acesteia.
Mai mult decat atat, conform art.II din Legea nr.144/2012, tarifele de despagubire reglementate de art.8 alin.3, inainte de abrogarea acestuia prin Legea nr.144/2012, aplicate si contestate in instanta, pana la data de 27.07.2012, se anuleaza.
Ca efect al aplicarii legii contraventionale mai favorabile, potrivit dispozitiilor art.II din Legea nr.144/2012, instanta va anula obligatia de plata a tarifului de despagubire in valoare de 96 euro (419,97 lei).
In temeiul art.129 alin.6 V.C.proc.civ raportat la art. 274 V.C.proc.civ, instanta va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plangerea contraventionala formulată de petentul G. G., cu domiciliul în . ,în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ-CESTRIN, cu sediul în mun. București, .. 401A, sector 6, împotriva procesului verbal . nr._/02.05.2012.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 750 lei aplicată petentului prin procesul-verbal de constatare a contraventiei . nr._/02.05.2012, cu sanctiunea avertismentului.
Anuleaza obligatia de plata a tarifului de despagubire în valoare de 96 euro stabilita in sarcina petentului prin procesul-verbal de constatare a contraventiei . nr._/02.05.2012.
Atrage atentia petentului ca pe viitor să respecte dispozitiile legale.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 26.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. I. E. L. D.
Red. F.I.
Tehnored. D.E.L
4 ex./09.10.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 19-08-2014,... | Pretenţii. Sentința nr. 01/2014. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
