Plângere contravenţională. Sentința nr. 349/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 349/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 10-01-2014 în dosarul nr. 17289/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 349
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.01.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. D. N.
GREFIER: M. B. Ș.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invedereaza instantei ca la data de 29.10.2013, prin serviciul registratura, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare si documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al. 2 din OG nr. 2/2011.
Deliberand asupra exceptiei tardivitatii formularii plangerii contraventionale, invocata de intimata, instanta constata ca in prezenta cauza comunicarea procesului-verbal contestat s-a realizat prin afisare, astfel cum rezulta din inscrisul aflat la fila 18 din dosarul cauzei, or conform Deciziei nr.10/2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie . interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prin afisare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara celei de comunicare prin posta, cu aviz de primire, astfel ca procedura afisarii va fi utilizata numai daca nu s-a reusit din diverse motive comunicarea prin posta cu aviz de primire. In aceste conditii, apreciind ca procesul-verbal a fost nelegal comunicat - ceea ce echivaleaza cu lipsa comunicarii, instanta considera ca plangerea a fost formulata inauntrul termenului legal de 15 zile prevazut de OG nr.2/2001 si respinge exceptia tardivitatii, ca neintemeiata.
Apreciind că proba cu înscrisurile de la dosar este pertinentă, concludentă și utilă putand duce la dezlegarea in fond a pricinii, în temeiul art. 255 alin.1 rap. la art.258 alin.1 C.proc.civ, instanța o încuviințează pentru ambele părți.
Instanta, considerandu-se lamurita, in temeil art.394 C.proc.civ, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 11.10.2013, sub nr._, petenta . a chemat în judecată pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011 întocmit de un agent constatator din cadrul CESTRIN și, pe cale de consecință, exonerarea sa de la plata amenzii în cuantum de 250 lei a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, la plata cărora a fost obligata prin procesul-verbal menționat. In subsidiar, a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii, cu avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a aratat ca procesul-verbal contestat nu i-a fost comunicat, luand cunostinta de el printr-o notificare a institutiei intimate, prin care i se solicita plata tarifului de despagubire.
Petenta a invocat exceptia nulitatii procesului-verbal contestat, intrucat acesta a fost întocmit cu incalcarea prevederilor art.16 alin.1, 6 si 7, art.19 si art.320 din OG nr.2/2001 din OG nr. 2/2001.
Astfel, petenta a aratat ca procesul-verbal nu cuprinde o descriere completa a pretinsei fapte contraventionale, conform dispozitiilor art.16 alin.1 din OG nr.2/2001, care sa poata conduce la o individualizare corecta a acesteia, in acest sens fiind si dispozitiile art.11 alin.5 lit.a din Ordinul nr.769/2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania.
Petenta a mai aratat ca nu a avut posibilitatea de a formula obiectiuni, conform dispozitiilor art.16 alin.7 din OG nr.2/2001, intrucat in cuprinsul procesului-verbal nu exista o rubrica destinata in acest scop.
Petenta a sustinut ca au fost incalcate si dispozitiile art.19 din OG nr.2/2001, privind obligativitatea confirmarii situatiei retinute in cuprinsul actului contestat de cel putin un martor asistent.
Petenta a arătat că procesul-verbal trebuia să conțină și sancțiunea complementară, respectiv reținerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire, fapt care nu s-a întâmplat, intimata lăsând certificatul de înmatriculare în posesia petentei pentru a profita ulterior de această împrejurare prin încheierea mai multor procese-verbale și obligarea acesteia la plata unor sume care exced cuantumului rovinietei pentru un an.
Petenta a invederat ca a fost sanctionata de mai multe ori pentru aceeasi fapta, desi in speta este vorba despre o fapta continuata, or dreptul romanesc nu permite cumulul de pedespse, iar sanctiunea aplicata si obligarea sa la plata mai multor tarife de despagubire o pune . de dificila, disproportionata in raport cu gradul de pericol social al faptei savarsite.
În drept, petenta a invocat dispozițiile art.5 alin.2, art.20 alin.2 si art.31 din OG nr.2/2001, Ordinul nr.769/2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, precum si art.8 alin.3 din OG nr.15/2002.
În dovedire, petenta a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, un set de acte, reprezentând: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011 întocmit de către instituția intimată (fila 7) si adresa nr._/25.09.2013 emisa de MFP – ANAF – DGRFP Galati – Administratia Judeteana a Finantelor Publice Buzau (fila 8).
Plângerea contravențională formulată de petenta a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – chitanta . nr._/10.10.2013 (fila 9), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (in vigoare la data introducerii plangerii).
Intimata a depus la dosarul cauzei intampinare, invocand exceptia tardivitatii formularii plangerii contraventionale si solicitand in subsidiar respingerea acesteia ca nefondata si neintemeiata.
In motivare, intimata a aratat ca procesul-verbal contestat indeplineste toate conditiile prevazute de OG nr. 15/202 coroborat cu OG nr. 2/2001, fiind întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin.2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei-S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Totodata actul constestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA.
In drept, intimata a invocat dispozitiile OG nr.2/2001, Legea nr.455/2001, OG nr.15/2002 si Ordinul MTI nr.769/2010.
In probațiune, intimata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si a depus la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, anume: planșele foto (filele 16-17), autorizația de control si certificatul calificat al agentului constatator (fila 19) și dovada comunicării către petenta a procesului-verbal contestat (fila 18).
La termenul de judecata din data de 10.01.2014, instanta a respins ca neintemeiata exceptia tardivitatii formularii plangerii contraventionale invocata de intimata prin intampinare si a încuviințat in cauza proba cu înscrisuri, pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/16.08.2011 (fila 7), petenta . a fost sancționata cu amendă în cuantum de 250 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 și sancționate de art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002, constând în aceea că, la data de 04.03.2011, orele 11.57, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă.
Totodată, în temeiul art. 8 alin.3 din OG. nr. 15/2002, petenta a fost obligata la plata echivalentului în lei al sumei de 28 euro (118,85 lei), reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001 și având în vedere Decizia X/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs in interesul legii, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției.
În ceea ce privește excepțiile nulității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției invocate de petent, instanța le califică ca fiind apărari de fond, iar nu veritabile excepție procesuale asupra cărora să fie obligată să se pronunțe în condițiile art.137 alin.1 C.proc.civ.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.
Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Instanța nu poate primi critica petentei potrivit căreia în procesul-verbal contestat nu au fost prezentate în mod clar toate împrejurările care au determinat aplicarea sancțiunii contravenționale. Față de dispozițiile art. 16 alin 1 paragraful 2 din OG 2/2001, potrivit cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită fapta, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, instanța apreciază că acestea au fost respectate, fapta fiind descrisă în mod clar și concis în cuprinsul procesului-verbal, astfel: la data de 04.03.2011, orele 11.57, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare_ aparținând ., cu sediul în ., a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B. fără a deține rovinietă valabilă. Mai mult, instanta retine ca petentul nu a indicat în ce ar fi constat acele împrejurări ce ar fi putut servi la aprecierea corectă a gravității faptei, neinvocând, așadar, o vătămare concretă.
Instanta nu poate primi nici critica petentei privind lipsa din procesul-verbal a datelor de identificare ale persoanei care reprezinta societatea, astfel cum prevad dispozitiile art.16 alin.6 din OG nr.2/2001, apreciind ca în cuprinsul actului contestat sunt inserate suficiente elemente pentru identificarea persoanei juridice contraveniente care are calitatea de utilizator al autovehiculului, respectiv denumirea, sediul, CUI/cod fiscal și este de părere că argumentele petentei referitoare la nelegala încheiere a procesului-verbal, pentru neconsemnarea mențiunilor arătate, nu sunt de natură a atrage nulitatea acestui act. Oricum, petenta nu a făcut dovada existenței unei vătămări determinate de lipsa mențiunilor respective, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Instanta nu poate primi nici cea de-a treia critica a petentei in sensul ca nu a avut posibilitatea de a formula obiectiuni (art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001), constatând ca procesul-verbal a fost incheiat la sediul intimatei, în Bucuresti, ..401A, sector 6, iar nu la locul și în momentul săvârșirii contravenției. Prin urmare, nici nu exista posibilitatea fizică pentru petenta-contravenienta să își expună eventualele obiecțiuni în cuprinsul procesului-verbal. Instanța consideră însă că acest fapt nu afectează exercitarea dreptului la apărare al petentei, care este asigurat prin posibilitatea de a invoca motivele de netemeinicie care făceau și obiectul respectivelor obiecțiuni și de a-și prezenta argumentele și probele pe care le consideră pertinente, prin contestarea procesului-verbal în instanță, în temeiul dispozițiilor art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, pe calea unei plângeri contravenționale. Oricum, și în acest caz, instanța apreciază că petenta ar fi trebuit să dovedească că această omisiune a agentului constatator i-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal, probă pe care nu a făcut-o.
Referitor la obligativitatea confirmării de către cel puțin un martor a situației reținute de agentul constatator (art.19 alin.1, 2 si 3 din O.G. nr.2/2001), instanța reține că în conținutul procesului-verbal s-a menționat ca „respectiva contravenție a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – SIEGMCR, conform prevederilor art.9 alin.2 din O.G. nr.15/2002”, care reglementează această modalitate de constatare a contravenției, începând cu data de 01.10.2011.
Potrivit art.9 alin.3 din O.G. nr.15/2002, în aceste cazuri, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
În completarea dispozițiilor art.17, dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 impun ca procesul-verbal să fie semnat pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, sub sancțiunea nulității relative și virtuale. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurari, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
În prezenta cauză, instanța observă că agentul constatator a consemnat motivul pentru care procesul-verbal s-a încheiat în lipsa martorilor, anume că fapta a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR.
Instanța consideră oricum că rolul martorului este de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal și de a asigura respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate care potrivit propriei opțiuni sau datorită unei imposibilități obiective nu semnează procesul-verbal de constatare a contravenției, iar nu de a proba situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Având în vedere scopul în care se solicită prezența martorului la încheierea procesului-verbal de contravenție, faptul că în speță acesta nu a fost semnat de un martor asistent, nu atrage în mod automat sancțiunea nulității procesului-verbal. Sunt aplicabile dispozițiile art 105 alin 2 C.proc.civ, conform cărora pentru a obține anularea actului, persoana care invocă nulitatea trebuie să dovedească existența unei vătămări care nu poate fi înlaturată altfel decât prin anularea actului – probă pe care petenta nu a făcut-o.
Instanta nu poate primi nici ultima critica a petentei privind neaplicarea sancțiunii complementare, aceea a reținerii certificatului de înmatriculare a autovehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire, apreciind că această omisiune nu poate conduce la anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei, nefiind o cauză de nulitate absolută a acestuia, nici chiar virtuală. Mai mult, instanța constată că petenta nu a făcut dovada vreunei vătămări suferite ca urmare a neluării acestei măsuri, reținând că dimpotrivă – această omisiune i-a profitat, permițându-i utilizarea în continuare a autovehiculului.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, cuantumul acesteia fiind stabilit conform art. 8 alin.2, în Anexa nr. 2, care prevede o amendă de la 250 la 500 lei, pentru autoturisme.
Potrivit art. 8 alin.3, contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, o sumă stabilită potrivit Anexei nr. 4, pentru vehiculul din cauză, de tip A, fiind prevăzut un tarif de despăgubire în cuantum de 28 de euro.
Tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România a fost introdus, conform art. 1 alin.2, începând cu data de 1 iulie 2002, fiind aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. Potrivit art. 1 lit.e, acest tarif reprezintă „o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.”
Art. 1 lit.j definește rovinieta ca fiind „documentul sau înregistrarea în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România”. Potrivit art. 7, „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile … revine în exclusivitate utilizatorilor români”.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului sau utilizatorului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentei care era proprietarul si utilizatorul autovehiculului la momentul constatarii contraventiei.
Examinand materialul probator administrat in cauza si coroborand procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011 întocmit de către instituția intimată (fila 7) cu planșele foto (filele 16-17), instanța constată că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal corespunde realității în sensul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ apartinand petentei a circulat, într-adevăr, la data de 04.03.2011, orele 11.57, pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă, fapt necontestat de altfel de catre petenta.
Cu toate acestea, instanta constată că, între data săvârșirii contravenției imputate petentei și data soluționării prezentei cauze, actul normativ care prevede și sancționează contravenția, OG nr.15/24.01.2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania, a suferit modificări și completări prin Legea nr.144/23.07.2012, publicată în Monitorul Oficial nr.509/24.07.2012, or potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Principiul constituțional al aplicării legii contravenționale mai favorabile a fost transpus în OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, care, la art.12 alin.2, prevede că „dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; în cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.”
Ca urmare a modificarii OG nr.15/2002, prin Legea nr.144/2012, fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amenda, conform art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, în forma actualizată.
De asemenea, potrivit art.9 alin.3 din O.G. nr.15/2002 actualizată, în cazurile prevăzute de art.9 alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art.8 alin.1.
Mai mult decât atât, conform art.II din Legea nr.144/2012, tarifele de despăgubire reglementate de art.8 alin.3, înainte de abrogarea acestuia prin Legea nr.144/2012, aplicate și contestate în instanță, până la data de 27.07.2012, se anulează.
Din analiza textelor legale mai sus menționate, instanța constată că legea contravențională mai favorabilă petentei este cea în vigoare la momentul pronunțării, întrucât prevede posibilitatea sancționării sale doar o singură dată într-un interval 30 de zile. Prin urmare, instanța va avea în vedere, ca lege aplicabilă cauzei dedusă judecății, prevederile OG nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr.144/2012.
Prin prisma prevederilor legale la care a făcut referire anterior, instanța va face aplicarea legii mai favorabile, având în vedere ca procesul-verbal de constatare a contravenției ce face obiectul prezentei cauze, respectiv . nr._/16.08.2011 este incheiat ulterior procesului-verbal . nr._/16.08.2011, a carui anulare face obiectul dosarului nr._/200/2013 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, (astfel cum rezultă din verificările efectuate în sistemul informatizat Ecris)(ambele referindu-se la acelasi autovehicul), nefiind respectate dispozitiile legale prevazute de art.9 alin.3 din OG nr.15/2002, din noua reglementare.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, va admite plângerea contravențională și va anula procesul-verbal de contravenție . nr._/16.08.2011 întocmit de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, exonerând petenta de la plata amenzii în cuantum de 250 lei.
În ceea ce privește tariful de despăgubire instanta retine ca potrivit art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001, instanța hotărăște nu numai asupra sancțiunii (amenda), ci și asupra despăgubirii menționate în procesul-verbal și al cărei cuantum a fost stabilit prin înștiințarea de plată.
Potrivit art. II din Legea nr. 144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Ca efect al aplicării legii contravenționale mai favorabile, potrivit dispozițiilor art.II din Legea nr.144/2012, instanța va anula tariful de despăgubire în valoare de 28 euro, stabilit prin prezentul proces-verbal.
În temeiul art. 129 alin. 6 C.proc.civ, care statuează principiul disponibilității în procesul civil, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge exceptia tardivitatii formularii plangerii contraventionale, invocata de intimata, prin intampinare.
Admite plangerea contraventionala formulată de petenta ., cu sediul în ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/16.08.2011.
Exonerează petenta de plata amenzii în cuantum de 250 lei aplicate prin procesul-verbal contestat.
Anuleaza tariful de despagubire in cuantum de 28 euro, aplicat prin procesul-verbal contestat.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. D. N. M. B. Ș.
Red. A.D.N.
4 ex. /18.01.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1/2014. Judecătoria BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9247/2014.... → |
|---|
