Plângere contravenţională. Sentința nr. 975/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 975/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 6816/200/2013
DOSAR NR. 6._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 975
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 20.01.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – N. N.
GREFIER – P. L. – S.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta R. C. S. B., cu sediul în mun. B., ., jud. B., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ A. – DOPING, cu sediul în mun. București, .-39, sector 2.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petenta R. C. S. B. și intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ A. – DOPING.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, dosarul este la primul termen de judecată, acțiunea nu este supusă achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, cererea de chemare în judecată a fost supusă verificării și regularitzării, conform dispozițiilor art. 200 C.proc.civ.; prin serviciul registratură petenta a depus concluzii scrise.
Instanța de judecată, în temeiul art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001 și ale dispozițiilor a art. 129 al. 2, pct. 3 și art. 130 al. 2 Cod procedură civilă invocă din oficiu excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B. și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.04.2013 sub număr unic de dosar_, petentul R. C. S. B. a solicitat în contradictoriu cu intimata Agenția Națională A.-Doping, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenție ., nr._/01.04.2013.
Se arată că la data de 03.04.2013, a fost comunicat prin poștă procesul verbal contestat, prin care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei.
Din conținutul procesului verbal, se arată că reiese că „în urma finalizării controlului doping prin decizia nr. 35/12.12.2012, la data de 12.12.2012, sportivul T. C., legitimat la clubul sportiv R. C. S. B. a fost sancționat pentru dopaj cu stanozol, substanță interzisă inclusă în clasa S1.1a – steriozi amabolici androgeni și exogeni din lista interzisă pentru anul 2012, aprobată prin ordinul nr. 172/2011 al Președintelui Agenției Naționale A.-Doping”.
Se arată că potrivit dispozițiilor art. 73 al. 1 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului, clubul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5000 lei.
Se apreciază că amenda este mult prea drastică, raportat la periscolul social concret al faptei.
De asemenea, se apreciază că redactarea și comunicarea procesului verbal la peste 3 luni de la emiterea deciziei nr. 35/12.12.2012 privind sancționarea sportivului, pune sub semnul întrebării eficiența aplicării sancțiunii pentru clubul sportiv.
Petenta indică singurul vinovat pentru această situația ca fiind sportivul care, la acel moment, era de foartepuțin timp legitimat la club, iar proba prelevată de la acesta a ieșit pozitivă, ca urmare a utilizării de către el a unor pastile de slăbit, achiziționate de la sala de culturism și fitness, fără să cunoască ce conțineau și fără intenția de a consuma substanțe interzise.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 31 – 36 din OG nr. 2/2001, iar în dovedirea acesteia, au fost depus eînscrisuri.
Fiind citată în faza de regularizare, conform dispozițiilor art. 200 C., intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, arătând că procesul verbal contestat respectă dispozițiile art. 16, 17 și 19 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia acestuia, se arată că la data testării antidoping, respectiv, 10.11.2012, astfel după cum rezultă din formularul de control nr. 751-09-02, sportivul T. C. era legitimat la clubul petent.
De asemenea, se arată că legitmarea sau menținerea legitimării unui sportiv care ulterior se dovedește că a încălcat reglementările antidoping, fiind sancționat potrivit dispozițiilor art. 38 și următoarele din Legea nr. 227/2006, cu respectarea dispozițiilor art. 33, atrage răspunderea contravențională a clubului sportiv care l-a legitimat.
Se mai arată că decizia comisiei de audiere nu a fost contestată de cătrepetent, astfel că aceasta a rămas definitivă și, ca atare, stabilindu-se că în cadrul petentului a fost legitimat un sportiv sancționat pentru încălcarea reglementărilor anti-doping acesta răspunde contravențional.
Pentru termenul din data de 20.01.2014, instanța a dispus citarea părților cu mențiunea că se va pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B..
În urma primirii citației, petenta a expus punctul său de vedere referitor la această excepție, invocând prevederile art. 32 al. 1 din OG nr. 2/2001 potrivit cărora, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Se mai arată că meciul CS S. B. – SCA Steaua București s-a desfășurat în B., iar prelevarea probei de la sportiv s-a realizat după meci, tot în B..
Se solicită respingerea excepției invocate de către instanță.
La termenul din data de 20.01.2014, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., pe care a pus-o în discuție, potrivit dispozițiilor art. 224 C., rămânând apoi în pronunțare asupra acesteia.
Analizând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 al. 1 C., instanța reține următoarea situația de fapt:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenție ., nr._/01.04.2013, petentul CS R. C. S. B. a fost sancționat, în baza art. 73 al. 1 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului, cu amendă în cuantum de 5000 lei.
S-a reținut că „în urma finalizării controlului doping prin decizia nr. 35/12.12.2012, la data de 12.12.2012, sportivul T. C., legitimat la clubul sportiv R. C. S. B. a fost sancționat pentru dopaj cu stanozol, substanță interzisă inclusă în clasa S1.1a – steriozi amabolici androgeni și exogeni din lista interzisă pentru anul 2012, aprobată prin ordinul nr. 172/2011 al Președintelui Agenției Naționale A.-Doping”.
Potrivit art. 131, al. 1, C.P.C., la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Potrivit dispozițiilor art. 74, al. 2 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului, contravențiilor prevăzute la art. 70 alin. (2), art. 71 alin. (2), art. 72 și 73 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Obiectul prezentului dosar privește plângere contravențională, care potrivit prevederilor art. 32 al. 2 din O.G. nr. 2/2001, este de competența de judecată a instanței în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
În temeiul art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei B., invocată din oficiu.
Din interpretarea coroborată a dispoziților Legii nr. 227/2006, cu actele existente în dosar, rezultă că la data de 10.11.2012, sportivului T. C. i-au fost prelevate probe, în vederea realizării controlului. Conform dispozițiilor art. 28 al. 1 din același act normativ, analiza probelor biologice se efectuează de către Direcția cercetare și laborator control doping, potrivit prevederilor Standardului internațional pentru laboratoare al Agenției Mondiale A.-Doping, sau de un alt laborator acreditat de Agenția Mondială A.-Doping.
Abia în urma analizei efectuate, cu respectarea tuturor procedurilor, s-a putut constata că sportivul în cauză a fost depistat pozitiv și, ulterior, sancționat.
D. urmare, nu se poate aprecia aprioric, faptul că exact la momentul prelevării probei, la B., s-a constatat și săvârșirea contravenției. În opinia instanței, fapta a fost săvârșită numai la momentul la care aceasta a și fost constatată, iar acest lucru nu s-a putut efectua decât la sedul Agenției intimate, iar nu la B.. În acest sens sunt și toate actele existente în dosar, respectiv, procesul verbal contestat, Decizia nr. 35/12.12.2012 și Buletinul de analiză nr. 832/23.11.2012, TOATE fiind încheiate în mun. București, la sediul intimatei.
Pentru acest motiv, instanța apreciază că locul săvârșirii contravenției este în mun. București, iar nu în B..
Față de împrejurarea că sediul intimatei se află în sectorul 2, caree se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 2, așa cum rezultă din H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, reținând și caracterul absolut al competenței teritoriale în această materie, de la care nici părțile, nici instanța nu pot deroga, în baza art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001, a art. 129 al. 2, pct. 3 și art. 130 al. 2 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., invocată din oficiu, și va declina competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 2, căreia i se va înainta de îndată dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale absolute, invocate de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei înregistrată sub nr._, având ca obiect „plângere contravențională”, formulată de petanta R. C. S. B., cu sediul în mun. B., ., jud. B., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională A.-Doping, cu sediul în mun. București, . – 39, sector 2, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2, căreia i se va înainta de îndată dosarul.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. N. P. L. - S.
Red NN/Tehnored PLS
4 ex/ 22.01.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 09-10-2014,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8879/2014.... → |
|---|
