Plângere contravenţională. Sentința nr. 154/2016. Judecătoria CALAFAT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 154/2016 pronunțată de Judecătoria CALAFAT la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 154/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDCLF:2016:019._
Dosar nr._ - plângere contraventională-
ROMÂNIA
JUDECATORIA CALAFAT
SENTINȚA CIVILĂ NR. 154/2016
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. G.
Grefier C. B.
x.x.x.x.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind petentul G. M., domiciliat în mun. C. .. 22 ..1 . jud. D., în contradictoriu cu intimata I.P.J. D., cu sediul în C., ., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părtile, care au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședintă, care învederează instantei că procedura de citare a părtilor este legal îndeplinită, după care:
În temeiul art. 131 alin. 1 C., instanța procedează la verificarea competentei, stabilind ca este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză conform disp. art. 94 pct.2 C.pr.civ. si art. 10 din OG 15/2002.
În temeiul art. 238 C., instanța estimează durata cercetării procesului la o zi, ținând cont de împrejurările cauzei .
Sub aspect probatoriu, încuviintează, în temeiul art. 258 rap.la art. 255 C.pr.civ., proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Instanta retine cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 11.12.2015, petentul G. M., în contradictoriu cu Inspectoratul de Politie Jud. D. – Politia mun. Calafat, a formulat plângere contraventională împotriva procesului verbal de contraventie . nr._ din data de 9.12.2015, încheiat de agentul constatator din cadrul Politiei mun. Calafat, prin care a solicitat în principal, anularea procesului-verbal susmentionat si pe cale de consecintă, anularea măsurii de sanctionare contraventională a petentului, iar în subsidiar, înlocuirea sanctiunii contraventionale cu avertisment.
În fapt, a motivat că în data de 9.12.2015, a fost oprit în trafic de agentul de politie care a constatat că nu a achitat c/valoarea rovinietei, conform dispozitiilor legale.
A arătat că acest fapt nu a fost unul intentionat, deoarece, se afla pe raza mun. Calafat si urma să achizitioneze rovinieta la deplasarea în afara localitatii, lucru care s-a si întîmplat cînd imediat a fost achitat tariful in sumă de 3 euro, conform bonului fiscal 210/9.12.2015.
În drept, a invocat disp.art. 16, art. 17, 31 din OG 2/2001 si OG 15/2002.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
A depus la dosar copia procesului verbal de contraventie, bonului fiscal nr. 210/9.12.2015, copie C.I.petent si dovada achitarii taxei de timbru.
Instanța a constatat că cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ îndeplinește cerințele art. 194-197 din codul de procedură civilă și având în vedere dispozițiile art. 201 alin 1 din Codul de procedură civilă, prin rezoluția din data de 15.12.2015, a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către intimată punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Cererea de chemare în judecata a fost comunicată intimatei la data de 16.12.2015 termenul de depunere a întâmpinării fiind stabilit la 11.01.2016.
La data de 22.12.2016 intimata INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUD.D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contraventionale formulată de petent împotriva procesului verbal . nr._/9.12.2015, pe care o consideră neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cu privire la starea de fapt, descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, a solicitat instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea reclamantului . În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările lucrătorului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
A mai arătat că în cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art.315 alin.1 din C.pr.civilă, se opune la ascultarea acesteia. 1
Măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul verbal tăcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal, consideră că instanța de judecată trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere caeste întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
A mai arătat că I. a dovedit vinovatia petentului si a inlăturat caracterul inechitabil al procedurii de constatare a savirsirii unei contraventii despre care se face vorbire in cuprinsul cererii de chemare în judecată. Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiază de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care este unanim acceptată, atit in doctrina de specialitate cit si in practica instantelor judecătoresti.
Fapta pentru care petentul a fost sanctionată contraventional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel incit procesul verbal care a fost legal intocmit, se bucură de prezumtia de temeinicie.
A arătat că din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplineste conditiile de fond prevazute de art. 16 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cît si cele prevazute sub sanctiunea nulității absolute de art. 17 din acelasi act normativ, respectiv sint mentionate numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, faptele savirsite si data comiterii acestora, si semnătura agentului constatator.
Procesul verbal de contraventie, în masura in care cuprinde constatări personale ale agentului de politie care l-a incheiat, are fortă probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovatiei contestatorului cît timp acesta din urmă nu este în masură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din OG 2/2001, contraventia se constată printr-un proces verbal incheiat de persoane anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctionează contraventia, denumite agenti constatatori.
Faptele constatate în mod direct de agentul constatator, sînt suficiente pentru a da nastere unei prezumtii simple, in sensul că situatia de fapt si imprejurările retinute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului in sensul că fapta retinută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumtia de temeinicie si legalitate de care se bucură procesul verbal, atit timp cît acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
A solicitat să se constate că procesul verbal de contraventie face dovada situatiei de fapt pînă la proba contrară, probă care in mod evident trebuie făcută de petent si nicidecum de agentul constatator.
A solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri, respectiv procesul verbal de contraventie, aflat la dosarul cauzei, care are forță probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovatiei petentului.
S-a solicitat să se aibă in vedere disp.art. 254 din NCPC, potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decît in conditiile prev.de art.254 alin.2 din acelasi act normativ.
In concluzie, a solicitat respingerea plîngerii contraventionale formulate de petent ca neintemeiată si mentinerea actului sanctionator.
În baza art. 411 alin.1 pct.2 din C.p.civ., a solicitat judecarea cauzei si în lipsa reprezentantului unității.
Întâmpinarea a fost comunicată petentului la data de 30.12.2015, termenul pentru depunerea răspunsului la întâmpinare fiind stabilit la 11.01.2016.
Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare la data de 11.01.2016.
Instanța, prin rezoluția din 12.01.2016, în baza art. 201 alin 3 din Codul de procedură civilă, a fixat primul termen de judecata la data de 27.01.2016, dispunând citarea părților .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/09.12.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin.1 OG nr. 15/2002, reținându-se că la data de 09.12.2015, pe raza localității Calafat, jud.D., vehiculul cu nr. de înmatriculare M4033BK a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Prin O.G. nr. 15/2002 a fost instituită obligația de plată a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru plata tarifului de utilizare, eliberându-se rovinieta care este documentul ce atestă dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România și pentru care legea prevede obligația aplicării vizibile pe partea interioară a parbrizului.
Totodată, art. 8 alin.1 din O.G. 15/2002 prevede și sancționează drept contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Analizând actul de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța constată ca procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale imperative referitoare la formă si conținut, prevăzute de art. 16 și art.17 din O.G. 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea stabilită pentru constatarea și sancționarea contravențiilor, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată de probe de către contravenient, conform disp. art. 269-270 C.pr.civ. În plus, instanța constată că în cazul de față procesul-verbal a fost încheiat în urma constatărilor efectuate cu propriile simțuri de către agentul constatator, care a consemnat cele constatate în procesul-verbal contestat.
Reținând prezumția de autenticitate și veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție în sistemul nostru și considerând că legislația contravențională română este calificată „penală” în înțelesul european autonom al CEDO, instanța constată că Curtea Europeană a Drepturilor Omului precizează că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar, în materie penală, obligă statele să nu depășească o anumită limită.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, este întemeiat a aprecia că una din limitele până la care trebuie să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petntului sarcina de a proba netemeinicia, în conformitate cu art. 249 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește fapta petentului, instanța reține că, la data săvârșirii contravenției, și anume la data de 09.12.2015, petentul a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă astfel cum reiese atât din susținerile acestuia, cât și din conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției (f.6).
Petentul indică achitarea taxei de drum imediat după data întocmirii actului de sancționare, lucru real potrivit copiei bonului fiscal (fila 6 din dosar). Dar ora eliberării bonului (deci a plății) este 11.20, în condițiile în care procesul verbal de contravenție este emis la ora 11.00, în aceeași zi; deci taxa de drum a fost achitată după momentul sancționării, astfel că nu se poate reține o altă situație de fapt decât cea indicată în actul de sancționare.
Cu privire la sancțiunea aplicată, se are în vedere că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
În acest sens, se reține că fapta săvârșită de petent, este sancționată potrivit art. 8 alin.1 din O.G. 15/2002, iar în ce privește individualizarea sancțiunilor aplicate, având în vedere că petentului i-a fost aplicată amenda în cuantumul minim prevăzut de lege, instanța apreciază că agentul constatator a procedat în mod corect la individualizarea sancțiunii, ținând cont de împrejurările concrete ale faptei și persoana contravenientului.
Cu privire la cererea petentului de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, se observă că, în baza art. 7 alin. 3 din O.G. 2/2001, s-a prevăzut expres posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune, pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă și cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare, însă instanța consideră că sancțiunea amenzii aplicată nu este prea aspră, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, astfel că va respinge cererea.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, modificată, instanța va respinge plângerea formulată de petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul G. M., domiciliat în mun. C. .. 22 ..1 . jud. D., în contradictoriu cu intimata I.P.J.-D., cu sediul în mun. C. . jud.D. și pe cale de consecință:
Respinge cererea petentului de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Calafat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27.01.2016.
Președinte, Grefier,
M. A. G. C. B.
Red.jud.GMA
Tehnored.gref.CB
4 ex./2.02.2016
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 228/2016.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 109/2016.... → |
|---|
