Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1691/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1691/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 757/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1691/2013
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. O. A.
Grefier E. A.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta B. I. împotriva pârâtului B. Nicușor având ca obiect exercitare autoritate părintească.
La apelul nominal făcut în ședință s-a prezentat av I. C pentru reclamantă lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier după care ;
Conf. art 193 c.p.c instanța procedează la audierea martorilor reclamantei, sub prestare de jurământ ale căror declarații date au fost consemnate în procese verbale separate atașate la dosar.
Instanța dispune decăderea din proba cu martori a pârâtului apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Av I. C pentru reclamant având cuvântul solicită admiterea acțiunii să se dispună ca locuința minorului să fie stabilită la mamă iar autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de aceasta cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului stabilită în raport de venitul minim pe economie .
În ce privește cererea reconvențională solicită respingerea acesteia cu privire la exercitarea autorității părintești în comun . Cu privire la capătul de cerere privind menținerea legăturilor personale cu minorul urmează a se observă că acest capăt de cerere nu este susținut de nici o probă din care să rezulte condițiile acestuia, unde anume să viziteze copilul având în vedere că mama este în Spania iar tatăl în Anglia.
Este de acord să viziteze acest copil în a treia săptămână a lunii sâmbăta în prezența mamei la domiciliul copilului. Nu este de acord să ia copilul în Anglia. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată la data de 05.02.2013 sub nr_, reclamanta B. I. domiciliată în Călărași . 6, .,. a chemat în judecată pe pârâtul C. Nicușor, domiciliat în Căzănești ., nr 44 Județul Ialomița, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună ca autoritatea părintească asupra minorului Sophia M., născută la data de 09.05.2010 să fie exercitată exclusiv de aceasta, să se stabilească domiciliul minorei la ea, corelativ cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei calculată la venitul minim pe economie, fără cheltuieli de judecată.
Motivându-și cererea reclamanta arată că a întreținut relații de concubinaj notoriu cu pârâtul, că din aceste relații s-a născut minora Sophia M., născută la data de 3 mai 2010 ; că de la data despărțirii și până în prezent minora a rămas în grija sa exclusivă, este atașata de aceasta, este bine îngrijită, beneficiază de condiții materiale și de spațiu corespunzătoare.
Mai arată reclamanta că pârâtul nu se interesează de acest copil și că de la nașterea copilului și până în prezent pârâtul nu a încercat nici măcar o singură data să ia legătura cu reclamanta sau cu minora.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispoz. art. 398,400,402,499 și 529 cod civil.
În dovedirea acțiunii a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, martori, anchetă socială.
A depus la dosar copia cărții sale de identitate, copia certificatului de naștere al minorei din care reiese că are ca părinți părțile, înscrisuri din care reyultă că are domiciliul în Spania.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul formulează în cauză întâmpinare cerere reconvențională prin care solicită pe cale de întâmpinare respingerea în totalitate a acțiunii formulată de reclamantă.
Pe reconvențională solicită admiterea acesteia, să se dispună exercitarea autorității părintești față de minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010 de către ambii părinți astfel ; orice decizie importantă cu privire la copil va fi luată în comun de către ambii părinți ; toate deciziile privind monitorizarea stării de sănătate și tratarea medicală a copilului evaluarea și consilierea psihologică se vor lua de către cei doi părinți de maniera consensuală, iar cei doi se vor informa reciproc imediat ce apar modificări privind sănătatea psihică și fizică a copilului ; programele școlare și extrașcolare, curiculare și extracuriculare vor fi alese consensual de părinți, iar înscrierea copilului la orice curs va fi hotărâtă prin acord parental, ținându-se cont de interesul superior al copilului și de dreptul acestuia de a menține legături personale și a avea viața de familie cu ambii părinți ; deciziile de zi cu zi să fie luate de către părintele la care copilul locuiește efectiv potrivit programului de legături personale, părinte –copil detaliat mai sus ; minorul să nu fie supus niciunei forme de abuz emoțional, fiecare dintre părinți având obligația de a sprijini relația acestuia cu celălalt părinte și de a nu prezenta o imagine negatică a celuilalt părinte, aceeași obligație le revine atât bunicilor paterni cât și bunicilor materni precum și altor membri ai familiei extinse ; măsurile disciplinare să fie luate de părinți decât cu respectarea demnității copilului ; sunt interzise luarea unor măsuri, precum și aplicarea unor pedepse fizice de natură a afecta dezvoltarea fizică, psihică sau starea emoțională a copilului; părinții își vor da reciproc acordul cu privire la plecările în străinătate, cu condiția ca părinții să se notifice în scris cu privire la destinație, durata șederii, menționându-se unde este găzduit copilul și cine îl însoțește, acordul celuilalt părinte va fi dat prin act autentic notarial.
Având în vedere interesul superior al copilului, fiecare părinte are obligația să nu expună copilul în contact cu persoane care nu prezintă garanții morale sau/și poate pune în pericol dezvoltarea fizică și psihică a copilului.
A mai solicitat în temeiul art 400 al 1 C.civ stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantei ; în temeiul art 402 c.civ obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere calculată la venitul minim pe economie; iar în temeiul art 401 NCC să i să permită să aibă legături personale cu minora după următorul program: prin luarea minorei în domiciliul acestuia o dată pe lună al treilea week-end de vineri de la ora 16,00 până luni la ora 16,00 când acesta va fi condus de tată la domiciliul ei; prin luarea minorei în domiciliul tatălui câte trei zile în vacanța de Paști, de C., o lună în vacanța de vară în intervalul 1.07-31.07; de a participa la zile de naștere și onomastică alături de minora atât ale minorei cât și ale tatălui.
Motivându-și cererea reconvențională pârâtul arată că a întreținut o relație de concubinaj cu reclamanta începând cu anul 2009, până în anul 2011 că din această relație a rezultat minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010 minoră care locuiește în prezent cu reclamanta în Spania, pârâtul precizând că locuiește în prezent în Anglia dar se deplasează destul de des în România pentru a-și vizita părinții ; că de la data despărțirii a ținut permanent legătura cu minora vizitând-o în repetate rânduri în Spania și lunar a ajutat-o pe reclamantă financiar în creșterea copilului fiind interesat îndeaproape de binele acesteia.
Mai arată pârâtul că este nejustificată cererea reclamantei și chiar șicanatoare solicitând exercitarea autorității părintești exclusive privind minora în contextul în care copilul are doi părinți și că în calitate de tată dorește ca minora să știe de existența acesteia pentru a se crea un echilibru în viața copilului și pentru a nu fi afectată psihic pe viitor și că acesta în calitate de tată dorește să păstreze legăturile firești cu fetița și să se implice în viața acesteia.
De asemenea pârâtul arată că exercitarea autorității părintești în comun potrivit art 483 din NCC, reprezintă regula cu privire la copil ; că în speță nu există motive temeinice ca autoritatea părintească să revină numai unuia dintre părinți, nefiind în interesul copilului și că nu se află în cazurile limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea autorității părintești de un singur părinte.
În dovedirea cererii pârâtul a înțeles să se folosească de proba cu interogator, anchete sociale la domiciliul din România cum și cel din Anglia prin comisie rogatorie.
În drept art. 397,400 al 1, art 401 și art 402 NCC
În temeiul art 242 al 2 C.p.c a solicita judecarea cauzei în lipsă.
A depus la dosar planse foto și înscrisuri respectiv filele 86/139 dosar.
Ulterior pârâtul și-a completat întâmpinarea cu mențiunea că este de acord să plătească copilului pensie de întreținere.
În ceea ce privește cererea reclamantei privind exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de precizat că la termenul din 11.04.2013 reclamanta prin avocat învederează că este de acord cu cererea pârâtului în sensul că aceasta autoritate să fie exercitată în comun și că este de acord cu programul de vizită propus de pârât dorind însă ca acesta să precizeze unde anume dorește să-și exercite acest drept.
Referitor la aceasta cerere pârâtul la data de 25.04.2013 cu nota de probatorii precizează că lasă la aprecierea instanței de judecată să decidă cu privire la acest aspect.
La data de 25.04.2013 reclamanta prin avocat precizează că își menține cererea prin care solicită exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către aceasta iar cu ocazia judecării în fond a cauzei a revenit asupra precizării privind acordul referitor la programul privind legăturile personale cu minora.
Pârâtul a solicitat și instanța a admis probele respectiv înscrisuri 2 martori interogatoriu reclamantei și ancheta socială la domiciliul ales din orașul Căzănești apreciind că efectuarea anchetei sociale prin comisie rogatorie este de durată și că pârâtul cu înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada domiciliului în Anglia la adresa indicată.
Aceste probe au fost solicitate pe capetele de cerere privind custodia minorei și a programului de vizită.
Deși i s-a pus în vedere pârâtului să prezinte martorii acesta nu i-a prezentat și nici nu a indicat numele și adresa martorilor pentru a fi audiați în instanță motiv pentru care s-a dispus decăderea din probă.
Martorii audiați la cererea reclamantei au arătat că din conviețuirea părților s-a născut minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010,în perioada în care cei doi locuiau în Spania; copilul aflându-se și în prezent în acest stat împreună cu reclamanta și bunica maternă, că după nașterea copilului la scurtă vreme pârâtul a părăsit-o pe reclamantă și copilul, plecând cu altă femeie și stabilindu-se în Anglia; că pârâtul nu și-a dorit copilul reclamanta fiind cea care și-a dorit ca minora să aibă și tată și mamă, mai precis să aibă o familie motiv pentru care nu a interzis niciodată pârâtului să mențină legăturile personale cu fetița, că după aproape 6 luni din momentul în care a părăsit-o pârâtul a revenit în Spania, și-a văzut copilul după care a mai venit în luna decembrie 2012 iar la data de 9 mai 2013 i-a dat un telefon fiind ziua de naștere a minorei ; că pârâtul a vizitat practic fetița de la naștere până în prezent în trei rânduri la intervale de 6-7 luni; că minora nu cunoaște pe pârât ca fiind tatăl său, comunicare dintre cei doi fiind inexistentă; că nu există comunicare între reclamantă și pârât, pârâtul fiind cel care refuză orice comunicare și orice sprijin pe care reclamanta i l-a solicitat în interesul copilului.
Au ,mai precizat că pârâtul nu s-a implicat nici financiar în creșterea și educarea copilului, acesta afirmând că nu are venituri.
Cei doi martori au mai precizat că la domiciliul mamei minora are toate condițiile morale materiale și de spațiu pentru o creștere și educare corespunzătoare.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului având în vedere dispoz art 400 al 1 NCC luând act de acordul părților stabilește locuința minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010 la reclamantă în Spania.
Cu privire la exercitarea autorității părintești instanța apreciază că în interesul superior al copilului este ca autoritatea părintească în acest moment să fie exercitată în exclusivitate de reclamantă potrivit dispoz art 398 NCC
În speță instanța a ajuns la aceasta soluție motivat de faptul că pârâtul de la nașterea copilului nu a mai vizitat-o nu s-a mai interesat de aceasta decât sporadic vizitând-o la 6-7 luni, că minora nu îl cunoaște ca fiind tatăl acesteia.
În plus instanța apreciază că între părți nu există comunicare că cei doi părinți sunt la o distanță geografică considerabilă și că este necesar ca tatăl să-și reconsidere relația cu copilul în timp pentru a se apropia de copil și pentru ca minora să se obișnuiască cu acesta.
De asemenea instanța reține că pârâtul nu a formulat până în prezent nici o cerere privind exercitarea autorității părintești în situația în care arată în reconvențională că, copilul trebuie să aibă și tată și mamă nu a solicitat nici program pentru ca instanța să stabilească legături personale cu copilul făcând respectiva cererea doar în contextul în care reclamanta s-a adresat instanței cu o astfel de cerere; deși învederează că „ ansamblul „de drepturi și obligații presupun că părinții trebuie să ia decizii împreună cu privire la creșterea și educarea copiilor avându-se în vedere interesul superior al acesteia.
Având în vedere că ambii părinți sunt datori să contribuie, în solidar la întreținerea copiilor loc minori, ale căror nevoi sunt prezumate de lege în baza art 402 C.civ rap la art 529 al 2 C.civ urmează a obliga pârâtul către reclamantă în favoarea minorei minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010 la plata unei pensii de întreținere în sumă de 140 lei lunar, începând cu data de 05.02.2013 și până la majoratul copilului.
Potrivit art 401 al 1 NCC părintele cu care copilul nu locuiește în mod statornic păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta precum și de a veghea la creșterea educarea învățătura și pregătirea lui profesională.
Conf. art 2 din leg 272/2004, principiul interesului superior al copilului este impus, inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților ceea ce arată că acesta este determinant în stabilirea modalității în care părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul urmează să păstreze legături personale cu acesta.
Potrivit regulamentului Bruxelles 2, cu privire la drepturile copilului statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi, decât dacă aceasta separare este în interesul suprem al copilului, iar limitarea exercitării acestui drept se poate realiza în condițiile legii, dacă există motive temeinice de natura a pereclita dezvoltarea fizică, mentală ,spirituală, morală sau socială a copilului.
Legăturile personale cu minora au ca scop consolidarea raporturilor afective între părintele căruia i-a fost încredințat copilul, iar pentru realizarea efectivă a acestei legături trebuie să se țină cont și de durata de timp în care părintele are legături cu minora, de interesul manifestat de părinte în acest sens de vârsta minorei și de capacitatea acesteia de a înțelege nevoia legăturilor mai strânse cu tatăl, specifice vârstei și sexului.
Pentru toate acest motive urmează a încuviința pârâtului să mențină legăturile personale cu minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010, după următorul program ; în primul și a treilea week-end, sâmbăta între orele 10,00-18,00 la domiciliul minorei și în prezența mamei ; de a participa la zilele de naștere și onomastice ale minorei la domiciliul acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea reclamantei B. I. domiciliată în Călărași . 6, .,. Județul Călărași împotriva pârâtului C. Nicușor, domiciliat în Căzănești ., nr 44 Județul Ialomița, cu domiciliu ales la C. Avocat V. N. I. din București, B/dl T. Pallady, nr 18, ..E,., sector 3
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul C. Nicușor împotriva reclamantei B. I..
Luând act de acordul părților stabilește locuința minorei C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010, la reclamantă în Spania.
Dispune ca autoritatea părintească privind minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010, să fie exercitată în exclusivitate de reclamantă.
Obligă pârâtul către reclamantă în favoarea minorei C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010 la plata unei pensii de întreținere în sumă de 140 lei lunar începând cu data de 05.02.2013 și până la majoratul copilului.
Încuviințează pârâtului să mențină legăturile personale cu minora C. Sophia M., născută la data de 9 mai 2010 după următorul program ; în primul și a treilea week-end, sâmbăta între orele 10,00-18,00 la domiciliul minorei și în prezența mamei ; de a participa la zilele de naștere și onomastice ale minorei la domiciliul acesteia.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2013.
Președinte Grefier
Jud A. N. O. Apoloyan E.
Red,. AN
Tehnored. AE
Exă.5/azi 21.06.2013
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 2745/2013.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1025/2013.... → |
|---|
