Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 240/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 240/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 8343/202/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 240/2015
Ședința publică din 23 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A. T.
Grefier D. C-tina M.
Pe rol soluționarea acțiunii civile având ca obiect „exercitarea autorității părintești” formulată de reclamantul B. Ș. împotriva pârâtei O. E. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reclamantul, personal, lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, evidențiind părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care;
Reclamantul, având cuvântul, învederează instanței că la acest termen de judecată are martorul prezent.
Conform art. 321 N.c.p.c instanța procedează la audierea martorei B. A., propusă de reclamant, sub prestare de jurământ, declarația dată fiind consemnată în procesul verbal ce s-a atașat la dosar.
Reclamantul, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe noi de administrat.
În temeiul art. 244 C.proc.civ. instanța declară terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, urmând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună exercitarea autorității părintești în exclusivitate de către tată, cu stabilirea locuinței minorului la aceasta, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, calculată de la data introducerii acțiunii precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, solicită sistarea plății pensiei de întreținere stabilită în sarcina sa.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 30.10.2014, sub nr._, reclamantul B. Ș. a solicitat în contradictoriu cu pârâta O. E. G. exercitarea autorității părintești în mod exclusiv asupra minorului B. C. I., născut la data de 12.09.1999, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat, în esență, că din relația de căsătorie cu pârâta a rezultat minorul indicat în cerere, care a locuit cu aceasta până la data de 18.09.2014, când a fugit din locuința mamei și s-a refugiat la domiciliul bunicilor materni din cauza comportamentului agresiv al pârâtei față de minor.
Reclamantul a mai precizat că a încercat să discute cu pârâta, însă nu se poate colabora cu acesta, care a manifestat în ultimele 9 luni un comportament agresiv față de minor și a utilizat în scop personal drepturile bănești ale copilului.
În drept, au fost invocate art. 398, art. 483, art. 496, art. 497 și art. 524 C.civ.
La cerere au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: s.c. nr. 2344/11.09.2006 pron. de Jud. Călărași în dos. nr._, certificatul de naștere al minorului, adeverință de salariat, contract de vânzare-cumpărare.
Deși legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță la judecarea cererii.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia a fost audiată martora propusă de reclamant, B. A.. Din oficiu s-a dispus efectuarea unei anchete psihosociale la domiciliile părților și s-a procedat la audierea minorului în camera de consiliu.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Din relația de căsătorie a părților s-a născut minorul B. C. I., la data de 12.09.1999, după cum reiese din certificatul de naștere depus la dosar.
Prin s.c. nr. 2344/11.09.2006 pron. de Jud. Călărași în dos. nr._, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților și încredințarea minorului pârâtei O. E. G., corelativ cu obligația tatălui de a plăti o pensie de întreținere în cuantum de 250 lei lunar.
Având în vedere că de la data pronunțării respectivei sentințe a avut loc o succesiune de legi care au reglementat instituții noi, intrând în vigoare dispozițiile Noului Cod civil, de imediată aplicare în materia căsătoriei, filiației și obligației legale de întreținere, instanța apreciază că prezenta acțiune nu vizează modificarea măsurilor luate prin sentința civilă menționată, ci aplicarea noilor dispoziții legale privind exercitarea autorității părintești și stabilirea locuinței minorului. Totodată, deși nu s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, instanța este obligată să se pronunțe, odată cu stabilirea autorității părintești, și asupra locuinței minorului.
Potrivit art. 503 alin.1 din Codul civil, părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, iar art. 505 din același act normativ prevede că, în cazul copilului din afara căsătoriei, dacă părinții nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.
Totodată, instanța reține și dispozițiile art.396 din Codul civil, conform cărora instanța de tutelă hotărăște asupra raporturilor dintre părinți și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților. Art. 397 prevede că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel, instituindu-se astfel regula exercitării în comun de către părinți a autorității părintești față de copiii minori și doar pentru motive întemeiate instanța poate hotărî ca autoritatea părintească să fie exercitată de către un singur părinte.
Conform art. 36 alin. 7 din Legea 272/2004 se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Atât din declarația martorei audiate în cauză, cât și din procesul-verbal de ascultare a minorului, instanța reține că pârâta are un comportament necorespunzător, exercitând acte de violență asupra propriului copil în vârstă de 15 ani. Aceste manifestări, inacceptabile din partea oricărei persoane, dar mai ales din partea unei mame, trebuie să înceteze de îndată, motiv pentru care locuința minorului va fi stabilită la reclamant.
Totodată, instanța apreciază că violența pârâtei față de propriul copil reprezintă motiv întemeiat pentru ca autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către reclamant.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect pensie de întreținere, instanța are în vedere dispozițiile art. 499 C. civ., potrivit cărora tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
În temeiul art. 402 C.civ., instanța reține că tatăl va contribui la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului în natură în condițiile art. 530 alin. 1 C.civ., atât timp cât locuința minorului se află la reclamant.
În privința stabilirii pensiei de întreținere în sarcina mamei, instanța reține că nu s-a făcut dovada că aceasta ar realiza venituri, astfel că pensia urmează a fi stabilită în cuantumul prevăzut de art. 529 alin.2 C.civ. pentru un copil, respectiv 25% din veniturile lunare nete ale pârâtei, de la data introducerii cererii și până la majoratul minorului.
De asemenea, pensia stabilită în sarcina reclamantului prin s.c. nr. 2344/11.09.2006 pron. de Jud. Călărași în dos. nr._ va fi sistată începând cu data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 30.10.2014.
În baza art. 453 C.proc.civ., instanța va obliga pârâta și la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în sumă de 40 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. Ș., CNP_, domiciliat în com. Jegălia, ., cu domiciliul ales în Călărași, ., nr.1, ., ., jud. Călărași, în contradictoriu cu pârâta O. E. G., domiciliată în Călărași, ., jud. Călărași.
Stabilește ca autoritatea părintească cu privire la minorul B. C. I., născut la 12.09.1999 să fie exercitată în mod exclusiv de către tatăl-reclamant, iar locuința acestuia să fie la reclamant.
Obligă pârâta la plata către reclamant și în favoarea minorului B. C. I. a unei pensii de întreținere lunare în cuantum de 25% din veniturile nete realizate lunar de pârâtă, începând de la data introducerii acțiunii (30.10.2014) și până la majoratul minorului.
Sistează, începând cu data de 30.10.2014, obligația de plată a întreținerii în sumă de 250 lei lunar, stabilită în sarcina reclamantului B. Ș. prin sentința civilă nr. 2344/11.09.2006 pron. de Jud. Călărași în dos. nr._ .
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în sumă de 40 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Călărași.
Executorie în privința capătului de cerere având ca obiect pensie de întreținere.
Pronunțată în ședință publică 23.01.2015.
Președinte, Grefier,
Jud. T. C. A. M. D. C-tina
Red. TCA/Tehnored. MD/Ex. 4/28.01.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1953/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1374/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
