Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1384/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1384/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 8585/202/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1384
Ședința publică de la 7.05.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. E. E.
GREFIER M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamantul V. G. împotriva pârâtei R. R. M.,având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30.04.2015 ale cărei susțineri au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi,ce face parte integrantă din prezenta,când instanța pentru ca părțile să depună la dosarul cauzei concluzii scrise a amânat pronunțarea astăzi,7.05.2015,când în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție;
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față ;
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 13.11.2014 și înregistrată sub nr._ ,reclamantul V. G., CNP_, domiciliat în Călărași,. a chemat în judecată pe pârâta R. R. M. ,CNP_, domiciliată în Călărași,.. 2, ..5, . solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor comune, dar și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la data de 25.09.2010 și potrivit Certificatului de Divorț nr.5429 au divorțat prin acord la data de 09.05.2014.A mai adăugat că în timpul căsătoriei au dobândit un imobil compus din suprafața de 17,17 m.p. teren de sub construcție și un apartament cu 3 camere și dependințe, având o suprafață utilă de 67,23 mp, împreună cu dreptul de coproprietate forțată și perpetuă asupra tuturor părților din imobil, care prin natura sau destinația lor sunt în folosința comună a tuturor coproprietarilor, totul situat în Călărași, ..2, ..5, ., jud. Călărași, cu o valoare de 60.000 lei.A mai precizat că la dobândirea acestui imobil el a avut o contribuție majoritară de 95 %, iar pârâta de doar 5 %, întrucât la data de 09.11.2006, cu mulți ani înainte de căsătorie, a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.2 ,situat în Călărași, ., ..3, parter, jud. Călărași, imobil pe care l-a vândut cu prețul de 55.000 lei, la data de 13.06.2013. A mai menționat că în aceeași zi de 13.06.2013, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de B.N.P. P. D. sub nr. 1750/13.06.2013, la prețul de 60.000 lei, împreună cu pârâta, a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Călărași, ..2, ..5, ., jud. Călărași.
A mai învederat că doar 5.000 de lei (suma necesară până la concurența sumei de 60.000 lei cât a costat apartamentul supus partajului) a venit prin contribuție comună,astfel că solicită reținerea contribuției majoritare de 95 %, în favoarea sa asupra imobilului bun comun și să-i fie atribuit corelativ cu obligarea sa la plata sultei către pârâtă.
În drept a invocat prev. art. 355 al.1 C. civ.
În dovedirea cererii sale a înțeles să se folosească de proba cu interogatoriul pârâtei,martori,expertize și acte,depunând în acest sens la dosarul cauzei o . acte,aflate la filele 5-14,respectiv:certificatul de divorț, contractul de vânzare cumpărare, copie CI, certificat de atestare fiscală .
Cererea a fost legal timbrată.
Procedând la verificarea cererii, în condițiile art. 200 C. pr. civ., instanța a constatat că aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194 C.p.c .
Pârâtei i-au fost comunicate cererea și înscrisurile doveditoare cu adresa emisă la data de 21.11.2014,aceasta le-a primit, la data de 25.11.2014, conform dovezii de înmânare aflată la fila 21,însă nu a depus întâmpinare ,în termenul legal, prevăzut de art. 205 al.2 C.p.c .
La data de 29.12.2014 în baza art. 201 al.4,5 C.p.c instanța a dispus fixarea primului termen de judecată, pentru data de 15.01.2015.
La data de 28.01.2015 pârâta a depus cerere reconvențională prin care a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună admiterea în parte a cererii principale formulată de reclamant, aducerea la masa partajabilă a bunurilor mobile dobândite în timpul căsătoriei, prin contribuție egală și efort comun, partajarea bunurilor comune recunoscute în cotă de 1/2 pentru fiecare, constatarea în favoarea sa a unui drept de creanță în sumă de 6.300 lei constând în cota de 1/2 din c/valoarea îmbunătățirilor aduse la imobilul situat în municipiul Călărași, .,., județul Călărași, bun propriu al lui, constatarea unui drept de creanță în favoarea ei, constând în suma de 30.450 lei, reprezentând cota de 1/2 din ratele aferente contractului de credit de nevoi personale pe numele reclamantului încheiat cu PIRAEUS BANK, pentru perioada de 01.01._13,precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivare a arătat că a conviețuit în concubinaj cu reclamantul din octombrie 2007, căsătorindu-se legal la data de 25.09. 2010, iar la data de 09.05.2014, au divorțat pe baza acordului de voință. A mai adăugat că în timpul concubinajului cât și în perioada căsătoriei au dobândit prin contribuție și efort
comun în cotă de 1/2 fiecare, următoarele bunuri ce solicită a fi aduse la masa partajabilă: aragaz Zanusi, frigider Artic cu congelator și răcitor, mobilă de bucătărie formată din 3 corpuri, colțar cu masă și 2 scaune, 2 seturi de farfurii, 1 set boluri,1 set tacâmuri, prăjitor de pâine, centrală pe gaze, grill electric, hotă, cuier haine cu 2 cutii de încălțăminte, colțar din piele ecologică cu 9 pernuțe, 2 televizoare color, calculator,2 imprimante, una color și una cu tuș negru, sistem audio cu 4 boxe, 7 buc. covoare, canapea cu 2 fotolii, mobilă de perete formată din 6 corpuri,20 m jaluzele verticale pentru 4 geamuri, mobilă de dormitor, formată din 1 pat,1 șifonier cu 3 uși,1 comodă pentru televizor, 2 noptiere, o saltea, 2 buc. glastre ornament, 3 buc. pături, 4 buc. lenjerii de pat complete, 2 seturi perne pat, 2 buc. pilote, 4 buc. tablouri, 2 buc. ceasuri perete, 1 buc. ornament sub formă de ancoră din lemn, 4 buc. icoane de perete, 2 seturi cești cafea, 2 seturi pahare normale, 2 seturi pahare pe picior, 1 set boluri din sticlă, 1 buc. tavă cuptor din yena, 4 buc scaune bucătărie cu spătar din inox, un televizor LCD, o unitate calculator, un sistem audio, o tastatură .A mai adăugat că aragazul Zanussi, unitatea de calculator, tastatura și sistem audio se află în domiciliul actual al reclamantului din municipiul Călărași,. și că parte din bunuri au fost dobândite prin efectuarea de credite la Raiffeisen Bank, Altex și Flanco, credite efectuate atât pe numele său, cât și pe numele mamei sale. A mai menționat că,cu creditul de la . achiziționat obiecte de uz casnic,respectiv un frigider Artic, o hotă, un grill electric, pentru care a plătit câte 140 lei rată lunar iar cu creditul de la . achiziționat un televizor LCD, o unitate calculator, un sistem audio,o tastatură. A mai învederat că, creditul făcut la Raiffeisen Bank Călărași, în cuantum de 6.200 lei, a fot investit în apartamentul proprietatea reclamantului. A mai precizat că atât în timpul concubinajului, cât și în perioada căsătoriei au edificat ,prin contribuție egală, la apartamentul proprietatea reclamantului o . îmbunătățiri, respectiv: 3 buc grilaj geamuri exterioare, izolare termică exterioară, 3 buc. rulouri exterioare PVC, 2 buc. geamuri PVC, 3 buc. uși termopan, 30 mp. parchet, centrală termică cu toate accesoriile, fitinguri, calorifere, chiuvetă baie, oglindă, în valoare totală de 12.600 lei.
A mai menționat că acest apartament a fost vândut cu toate aceste îmbunătățirile, care i-au adus un spor de valoare, astfel că solicită ca instanța să constate că are un drept de creanță asupra lor în sumă de 6.300 lei ce solicită a fi actualizată în raport cu rata inflației.
A mai învederat că reclamantul avea contractat un credit de nevoie personale la Piraeus Bank, iar în timpul concubinajului și al căsătoriei, respectiv 01.01._13,au achitat pentru acest credit de nevoi personale împreună o rată lunară de aproximativ 1.050 lei, timp de 4 ani și 10 luni reprezentând suma de 60.900 lei, astfel că solicită a se constata că are împotriva lui și un drept de creanță în cotă de 1/2 din valoarea sumei mai sus menționate, urmând ca ea să fie actualizată în raport cu rata inflației.
În drept a invocat prev. de art. 209 și 453 C.p.c.
În dovedire a înțeles să se folosească de proba cu martori, interogatoriu, expertize și înscrisuri.
La termenul din data de 12.02.2015 pârâta a depus la dosar un certificat de grefă și a învederat că pe rolul acestei instanțe a depus o cerere de partaj, în care a solicitat acordarea ajutorului public, înregistrată sub nr._ cu termen de judecată la data de 13.02.2015 ,la completul C 1, sens în care înțelege să renunțe la cererea reconvențională formulată în prezenta cauză, având același conținut.
La termenul din data de 26.02.2015 instanța a luat act că prin încheierea de ședință din data de 13.02.2015, în dosarul nr._ s-a admis excepția conexității dosarului mai sus menționat la prezentul dosar și a calificat cererea formulată de pârâtă în dosarul_ ,ca fiind cerere reconvențională în prezenta cauză, constatând că aceasta are același conținut cu cererea reconvențională la care s-a renunțat .
În dovedirea cererii pârâta a depus la dosar o . înscrisuri, respectiv copie CI, certificat de divorț, o . acte bancare, copie carte de muncă, adeverințe de salariu ( filele 7-59 din dosarul_ ).
Totodată a mai depus contractul de credit încheiat de reclamant la Piraeus Bank și graficul de rambursare ( filele 68-72 din prezentul dosar), precum și 2 facturi fiscale de achiziționare tâmplărie PVC și aluminiu ( filele 67 și 86).
Prin încheierea pronunțată la data de 30.01.2015 în dosarul_, s-a admis cererea pârâtei și a fost scutită de plata taxei de timbru în sumă de 3614 lei, aferentă cererii formulate în considerarea faptului că nu realizează venituri.
În dosarul mai sus menționat pârâtul a formulat întâmpinare atașând la ea o copie a carnetului său de îmbarcare, adeverințe cu veniturile realizate, două contracte de vânzare cumpărare terenuri( filele 80-96 din dosarul_ ).
Prin întâmpinare el a învederat că relația părților a început în octombrie 2008 și nu în 2007, cum susține pârâta, precizând că recunoaște ca fiind comune bunurile mobile indicate în cererea reconvențională . A mai adăugat că nu recunoaște nici una din îmbunătățirile indicate de pârâtă ca fiind aduse la imobilul proprietatea sa, din . dreptul de creanță pe care aceasta pretinde că îl are din achitarea împreună cu el a ratelor aferente contractului încheiat de el la Piraeus Bank .A mai învederat că veniturile sale au fost întotdeauna superioare celor realizate de pârâtă, întrucât este bucătar și lucrează pe vase, perioade îndelungate din an, realizând venituri cuprinse între 1500 -3000 euro lunar. A mai precizat că în timpul căsătoriei a vândut cu suma de 10.000 lei două terenuri ce erau bunuri personale ,bani ce au fost folosiți, ca de altfel și salariu ,pentru achitarea ratelor, dar și pentru achiziționarea bunurilor comune. A mai învederat că pârâta nu avea cum să contribuie la dobândirea bunurilor comune, la plata ratelor sale sau la efectuarea unor eventuale îmbunătățiri la imobil,în condițiile în care veniturile sale au fost tot timpul foarte mici, la nivelul salariului minim, ea lucrând în total 20 de luni.
Pârâta a depus un răspuns la întâmpinare, în prezentul dosar, prin care a învederat că a lucrat în fapt 54 luni,dar și că ea a fost cea care în realitate s-a ocupat de gospodărie, de renovările la apartament, de achiziționarea bunurilor mobile,în condițiile în care reclamantul era mai mult plecat .A mai adăugat că a lucrat împreună cu reclamantul 5 luni în Anglia ,iar veniturile au fost folosite în casă,iar faptul că nu a lucrat mai mult s-a datorat reclamantului care invoca tot felul de motive pentru a o determina a sta acasă. A mai menționat că suma de 10.000 lei, rezultată din vânzarea terenurilor reclamantului a fost utilizată de acesta pentru a-și cumpăra de fapt o barcă, pe care ulterior a vândut-o.
La termenul din 26.02.2015 instanța a încuviințat probele propuse de părți.
Din raportul de expertiză imobiliară a reieșit că valoarea actuală de circulație a imobilului proprietatea părților este de 114.000 lei.
Din raportul de expertiză mobiliară a reieșit că valoarea actuală de circulație a bunurilor mobile dobândite de părți, în timpul căsătoriei este de 18.689,7 lei .
În ședința publică din data de 9.04.2015 reclamantul a înțeles să-și precizeze acțiunea în sensul că a solicitat a se reține în favoarea sa o cotă majoritară de 95 % pentru întreaga masă partajabilă și a depus la dosar înscrisuri reprezentând dovada veniturilor realizate ( filele 77- 82), un certificat de sarcini al imobilului,copia contractului de vânzare a unei bărci (fila 102) și interogatoriu scris pentru a fi luat pârâtei.
Pârâta la același termen a înțeles să renunțe la expertiza contabilă solicitată și că a precizat că își restrânge solicitarea cu privire la dreptul de creanță privind îmbunătățirile efectuate la imobilul bun personal al reclamantului,solicitând doar c/val. a 3 rulouri exterioare din PVC și a înlocuirii tâmplăriei din PVC și aluminiu, conform facturilor aflate la dosar filele 67 și 86 din dosar. De asemenea a menționat că înțelege să se raporteze la valorile acestora din facturile aflate la dosar ,neînțelegând să mai efectueze un supliment la raportul de expertiză imobiliară.
Totodată instanța a procedat la interogarea pârâtei răspunsurile date fiind consemnate în scris și aflate la dosar.
Nu s-a putut proceda și la interogarea reclamantului, în condițiile în care acesta a depus la dosar dovada că se află în străinătate ( fila 77), iar pârâta nu a fost de acord să-i fie comunicat în scris .
Martora P. G.,audiată la cererea reclamantului, a arătat că a fost într-o relație de concubinaj de 16 ani cu tatăl lui și că, din câte știe pe parcursul căsătoriei părților ,doar reclamantul a lucrat tot timpul, fiind bucătar pe vas, neștiind ce sume câștiga, spre deosebire de pârâtă care lucra sporadic în confecții. A mai precizat că reclamantul a avut un apartament cumpărat din banii lui înainte de a se căsători cu pârâta pe care ulterior l-a vândut și a cumpărat în timpul căsătoriei un alt imobil. A mai menționat că părțile au fost o dată plecate în străinătate însă nu știe în ce perioadă, că reclamantul a avut niște teren de la bunicul lui pe care l-a vândut, însă nu știe ce a făcut cu banii și că la momentul când a cumpărat apartamentul din Zefirului, nu era cu pârâta, părțile intrând în relații de concubinaj din anul 2008, cam prin toamnă. A mai precizat că în anul 2007 a făcut curățenie în imobilul din Zefirului, în primăvară și din câte știe deja avea apartamentul mobilat când a început relația de concubinaj.
Martorul S. V. ,audiat la cererea pârâtei, a arătat că o cunoaște pentru că este prieten cu fratele ei și sunt și vecini, iar pe reclamant îl știe doar din vedere. A mai precizat că reclamantul a lucrat pe toată perioada când părțile au fost împreună, în străinătate ,fiind bucătar pe vapoare și știe că trimitea pe lună acasă între 500-1000 euro și că pârâta plătea cu acești bani ratele de la bancă și mai cumpăra câte ceva, prin casă. A mai adăugat că în anul 2008-2009 a ajutat-o pe pârâtă ,pentru că are o mașină mai mare, să transporte niște obiecte sanitare ,niște parchet la imobilul de pe . menționat că din câte știe pârâta a lucrat la confecția diverse perioade și câștiga cam 1000 lei pe lună și că a lucrat și în Anglia între 6-7 luni și l an și câștiga cam 1500 euro,iar în prezent este angajata sa de aprox. 1 lună de zile.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarea situație în fapt: părțile au fost căsătorite ,însă prin certificatul de divorț nr. 5429 din 9.05.2014 emis de B.N.P. P. D.,căsătoria acestora a fost desfăcută,prin acordul lor.
Prin cerere ,așa cum a fost precizată,reclamantul a solicitat partajarea bunurilor comune în cote de 95% pentru el ,respectiv de 5 % pentru pârâtă.
La rândul său, pârâta, prin cererea reconvențională, a solicitat admiterea în parte a acțiunii reclamantului,partajarea în cote egale a imobilului, dar și a bunurilor mobile dobândite în timpul căsătoriei, dar și a se constata că are împotriva acestuia un drept de creanță în sumă de 6.300 lei ,constând în cota de 1/2 din c/valoarea îmbunătățirilor aduse la imobilul situat în municipiul Călărași, .,., județul Călărași, bun propriu al lui, respectiv în suma de 30.450 lei, reprezentând cota de 1/2 din ratele aferente contractului de credit de nevoi personale pe numele lui ,încheiat cu PIRAEUS BANK, pentru perioada de 01.01._13.
Față de acțiunile formulate de părți, de răspunsurile pârâtei din interogatoriu, ținând cont de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, dar și de declarațiile martorilor audiați, instanța urmează, în baza art. 339 și urm. C civ. a admite în parte atât acțiunea formulată de reclamant, așa cum a fost precizată, dar și cererea reconvențională ,așa cum a fost restrânsă și a constata că în timpul căsătoriei părțile au dobândit prin efort comun, următoarele bunuri:
un imobil situat în Călărași,.. 2, ..5, ., jud. Călărași ,aragaz Zanussi, frigider Artic, mobilă de bucătărie, colțar bucătărie, masă și 2 scaune, 2 seturi de farfurii 6 persoane, 1 set boluri,1 set tacâmuri,1 prăjitor de pâine, 1 grill electric, o hotă, 1 cuier haine cu 2 cutii de încălțăminte,1colțar din piele ecologică cu 9 perne, 2 televizoare color, 1 calculator,1 imprimantă color, 1 imprimantă alb negru ,un sistem audio cu 4 boxe, 7 covoare, 1 canapea cu 2 fotolii,o mobilă sufragerie ,20 m jaluzele verticale, mobilă de dormitor ( pat, șifonier, comodă ), 2 glastre ornamentale, 3 pături, 4 lenjerii de pat, 2 seturi perne pat, 2 pilote, 4 tablouri, 2 ceasuri de perete, 1 ornament ancoră, 4 icoane, 2 seturi cești cafea, 2 seturi pahare normale, 2 seturi pahare cu picior, 1 set boluri din sticlă, 1 tavă yena, 4 scaune cu spătar.
Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere următoarele considerente: în conformitate cu disp. art. 339 C. civ.: "bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.” Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită, conform art.343 al. 1 C civ.
Așadar, întrucît calitatea de bun comun nu trebuie dovedită, orice bun aflat în patrimoniul soților este considerat, până la proba contrară, comun. Regimul comunității legale de bunuri se prezumă atâta timp cât nu s-a încheiat o convenție matrimonială prin care să se aleagă un alt regim matrimonial, așa încât bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune, unica derogare fiind bunurile proprii enumerate limitativ în art. 340 C. civ.
În ceea ce privește bunurile mobile, solicitate de pârâtă, prin cererea reconvențională, instanța le-a reținut ca fiind comune pe toate, având în vedere că reclamantul le-a recunoscut această calitate,în întâmpinarea depusă în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași, atașat la prezentul dosar .
În ceea ce privește imobilul situat în Călărași,.. 2, ., acesta a fost dobândit în timpul căsătoriei părților,așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1750 din 13.06.2013 de BNP, astfel că el devine bun comun al celor doi soți, aspect pe care nici unul dintre ei nu l-a contestat .
Asupra bunurilor comune se prezumă pînă la proba contrară,că părțile au drepturi egale, în cotă de 1/2 fiecare.
Contribuția soților la dobândirea bunurilor comune trebuie înțeleasă nu în sensul de contribuție la dobândirea fiecărui bun în parte, în sensul de contribuție a soților la dobândirea tuturor bunurilor comune. C. de contribuție a soților este unică pentru toate bunurile comune,nefiind admisibilă stabilirea diferențiată a cotei de contribuție pentru unele categorii de bunuri,în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cazul de față ,reclamantul a solicitat a se constata că are o contribuție mai mare, respectiv de 95 % ,la dobândirea bunurilor comune,motivat de faptul că ar fi realizat o bună perioadă, venituri aproape duble față de cele ale pârâtei.
Pârâta a negat această situație de fapt,însă probatoriul administrat în cauză a demonstrat faptul că afirmațiile reclamantului sunt reale,chiar dacă nu în totalitate.
Astfel, reclamantul a susținut că relația de concubinaj a părților, urmată de căsătorie la data de 25.09.2010, a debutat în octombrie 2008,aspect ce a fost dovedit prin declarația martorei audiată la solicitarea lui,ce a infirmat astfel susținerile pârâtei referitoare la faptul că a început în octombrie 2007.
Din înscrisurile depuse la dosar de reclamant ( filele 80-92 din dosarul nr._ ), reiese că acesta a lucrat în perioadele: 15.12.2007-9.10.2008, având un venit lunar de 1450 euro, 22.01.2009-5.07.2009 având un venit lunar de 1450 euro, 6.11._10 având un venit lunar de 1800 euro, 20.12.2010-5.06.2011 având un venit lunar de 1800 euro ,14.08._11 având un venit lunar de 2850 USD,7.01.2012-6.12.2012 având un venit lunar de 2400 euro, 26.06.2013-5.08.2013 având un venit lunar de 2000 euro ,29.09._14 având un venit lunar de 2100 euro ,28.05.2014-4.09.2014 având un venit lunar de 2100 euro.
Ca atare, pe perioada concubinajului și a căsătoriei reclamantul a lucrat aproape continuu, cu excepția a 2 luni în anul 2008 și câte 3 luni în anii_,respectiv 2014,iar veniturile sale lunare au fost în medie de aproximativ 1800 euro lunar .Nu a figurează că ar fi lucrat 5 luni în anul 2013, însă în această perioadă a lucrat cu pârâta în Anglia, aspect învederat de aceasta atât în răspunsul la întâmpinare, cât și în interogatoriu.
Pe de altă parte pârâta a lucrat conform înscrisurilor depuse la filele 93-97 din dosar în perioadele octombrie 2008 – mai 2010, realizând venitul minim pe economie de 720 lei, respectiv ianuarie –mai 2012, realizând un venit de 840 lei,precum și 5 luni în anul 2013 în Anglia, când a câștigat, conform declarației martorului S., aproximativ 1500 euro lunar,bani din care însă a restituit și datoria de 500 lire, pe care o avea față de fratele ei, așa cum recunoaște la interogatoriu .
În plus, reclamantul a înstrăinat în timpul căsătoriei cu pârâta,conform înscrisurilor aflate la filele 98-101, în anul 2013, două terenuri bunuri proprii, în schimbul sumei de 10.000 lei,iar la data de 13.06.2013 și un apartament bun propriu, în schimbul sumei de 55.000 lei ( filele 11-14 ),cumpărând la aceiași dată, cu pârâta, imobilul bun comun ,cu suma de 60.000 lei ( filele 7-8 ).
Pârâta a încercat să demonstreze, fără a reuși însă, că a avut o contribuție egală cu cea a reclamantului, la dobândirea bunurilor comune, însă cele mai sus reținute dovedesc contrariul .
Astfel,veniturile realizate de aceasta, în perioadele scurte în care a lucrat,sunt foarte mici, aproape nesemnificative, comparativ cu cele realizate de reclamant,abia permițându-i să-și acopere nevoile personale,astfel că este puțin probabil să-și fi permis ca din ele să contribuie nu numai la dobândirea bunurilor comune, dar și să achite ratele aferente creditului personal al reclamantului sau să facă vreo îmbunătățire la imobilul bun personal al lui . De altfel, martora P. învederează că la momentul la care părțile au început relația de concubinaj reclamantul era deja mutat în apartamentul situat pe . altfel era și mobilat . Și martorul S., precizează că pârâtul trimitea lunar bani acasă, între 500-1000 euro lunar, din care aceasta achita ratele de la bancă și cumpăra, diverse bunuri în casă. Pe de altă parte însă este cert că cea care s-a ocupat aproape în exclusivitate de gospodăria părților a fost pârâta, în condițiile în care reclamantul a lipsit foarte mult din țară, pe perioada căsătoriei,iar în plus, contribuția reclamantului la dobândirea bunurilor comune mai este diminuată și de creditul personal, contractat anterior căsătoriei, la Piraeus Bank ( filele 68-72), ale cărui rate au fost achitate în intervalul septembrie 2010- mai 2014,din venitul său salarial, care este însă bun comun.
Ca atare, instanța a apreciat față de contribuția inegală a soților la dobândirea veniturilor comune ale familiei, că solicitarea reclamantului este întemeiată, însă doar în parte, reținând că la dobândirea bunurilor comune contribuția lui a fost mai mare, respectiv de 85%, iar a pârâtei de 15 %.
Conform art. 319 C civ regimul matrimonial încetează la data desfacerii căsătoriei, însă el se lichidează conform art. 320 C civ prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial, dată pînă la care părțile rămân în devălmășie, cu privire la bunurile comune.
Urmează a sista conform art. 358 C civ coproprietatea părților, în devălmășie, asupra bunurilor mai sus menționate, conform cotelor stabilite prin prezenta sentință.
La stabilirea loturilor instanța a avut în vedere ca fiecare dintre părți să primească, potrivit cotei lor, bunuri mobile în natură, în conf. cu prev. art. 987 C.p.c., omologându-se rapoartele de expertiză mobiliară și imobiliară, efectuate în cauză, la ale căror concluzii părțile au achiesat. În ceea ce privește bunul imobil instanța urmează a-l atribui reclamantului,omologând raportul de expertiză imobiliară efectuat,având în vedere că acesta are o contribuție majoritară și la dobândirea lui, fiind și singurul care l-a solicitat în natură.
Urmează a atribui reclamantului următoarele bunuri comune sau c/val. lor: un imobil situat în Călărași,., .,. ,înscris în C. F. nr._ a Mun. Călărași, respectiv CF nr._-C 1-U 19, cu număr cadastral 560 ( terenul de sub construcție ), respectiv 560/5,1,4( apartamentul), în valoare de 114.000 lei ,aragaz Zanussi în valoare de 764,25 lei, 1 seturi de farfurii 6 persoane în valoare de 288 lei, 1 set boluri în valoare de 38,4 lei,1 grill electric în valoare de 96,2 lei, TV color în valoare de 749 ,93 lei, 1 calculator în valoare de 1400 lei,1 imprimantă color în valoare de 360 lei, un sistem audio cu 4 boxe în valoare de 672 lei, covor în valoare de 262,5 lei, 1 canapea cu 2 fotolii în valoare de 1725 lei,o mobilă sufragerie în valoare de 1488 lei ,10 m jaluzele verticale în valoare de 408 lei, glastră ornamentală în valoare de 36 lei, 2 pături în valoare de 105 lei,2 lenjerii de pat în valoare de 119 lei, set perne pat în valoare de 168 lei, 1 pilotă în valoare de 90 lei, 2 tablouri în valoare de 48 lei, ceas de perete în valoare de 55,5 lei, ornament ancoră în valoare de 63,75 lei, 2 icoane în valoare de 48 lei, set cești cafea în valoare de 49,3 lei, 2 seturi pahare normale în valoare de 21,6 lei, set pahare cu picior în valoare de 21,6 lei, tavă yena în valoare de 57,8 lei, 2 scaune cu spătar în valoare de 208 lei.
Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit reclamantului este de 123.343,83 lei.
Urmează a atribui pârâtei următoarele bunuri comune sau c/val. lor: frigider Artic în valoare de 1049,3 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 630 lei, colțar bucătărie, masă și 2 scaune în valoare de 435 lei, set de farfurii 6 persoane în valoare de 288 lei, set tacâmuri în valoare de 47,6 lei, prăjitor de pâine în valoare de 63 lei, o hotă în valoare de 90 lei, cuier haine cu 2 cutii de încălțăminte în valoare de 183,75 lei, colțar din piele ecologică cu 9 perne în valoare de 1797 lei, TV color în valoare de 749 ,92 lei, imprimantă alb negru în valoare de 270 lei ,6 covoare în valoare de 1575 lei, 10 m jaluzele verticale în valoare de 408 lei, mobilă dormitor ( pat, șifonier, comodă) în valoare de 825 lei, glastră ornamentală în valoare de 36 lei, 1 pătură în valoare de 52,5 lei,2 lenjerii de pat în valoare de 119 lei, set perne pat în valoare de 168 lei, 1 pilotă în valoare de 90 lei, 2 tablouri în valoare de 48 lei, ceas de perete în valoare de 55,5 lei, 2 icoane în valoare de 48 lei, set cești cafea în valoare de 49,3 lei, set pahare cu picior în valoare de 21,6 lei, set boluri sticlă în valoare de 38,4 lei, 2 scaune cu spătar în valoare de 208 lei.
Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit pârâtei este de 9345,87 lei .
Pentru egalizarea valorică a loturilor, conform art. 983 al.2 C.p.c urmează a obliga reclamantul către pârâtă la plata sumei de 10.557,58 lei cu titlu de sultă .
Având în vedere cele mai sus menționate cu privire la veniturile obținute de pârâtă pe perioada căsătoriei, urmează a respinge cererea acesteia privind obligarea reclamantului de a-i achita cu titlu de creanță c/val. a 1/2 din îmbunătățirile efectuate la imobilul proprietatea acestuia, respectiv din ratele achitate la creditul contractat de el la Piraeus Bank.
În baza art. 453 C.p.c urmează a compensa cheltuielile de judecată ale părților și a obliga pârâta către reclamant la plata sumei de 1000 lei cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul V. G., CNP_, domiciliat în Călărași,., . împotriva pârâtei R. R. M. ,CNP_, domiciliată în Călărași,.. 2, ..5, .. așa cum a fost precizată.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă R. R. M. împotriva reclamantului pârât V. G., așa cum a fost restrânsă.
Constată că în timpul căsătoriei prin efort comun părțile au dobândit următoarele bunuri comune :un imobil situat în Călărași,.. 2, ..5, . ,aragaz Zanussi, frigider Artic, mobilă de bucătărie, colțar bucătărie, masă și 2 scaune, 2 seturi de farfurii 6 persoane, 1 set boluri,1 set tacâmuri,1 prăjitor de pâine, 1 grill electric, o hotă, 1 cuier haine cu 2 cutii de încălțăminte,1colțar din piele ecologică cu 9 perne, 2 televizoare color, 1 calculator,1 imprimantă color, 1 imprimantă alb negru ,un sistem audio cu 4 boxe, 7 covoare, 1 canapea cu 2 fotolii,o mobilă sufragerie ,20 m jaluzele verticale, mobilă de dormitor ( pat, șifonier, comodă ), 2 glastre ornamentale, 3 pături, 4 lenjerii de pat, 2 seturi perne pat, 2 pilote, 4 tablouri, 2 ceasuri de perete, 1 ornament ancoră, 4 icoane, 2 seturi cești cafea, 2 seturi pahare normale, 2 seturi pahare cu picior, 1 set boluri din sticlă, 1 tavă yena, 4 scaune cu spătar.
Constată că la dobândirea bunurilor comune mai sus menționate reclamantul a avut o contribuție de 85 %,iar pârâta de 15 %.
Dispune sistarea stării de devălmășie asupra bunurilor comune,conform cotelor stabilite prin prezenta.
Atribuie reclamantului următoarele bunuri comune sau c/val. lor: un imobil situat în Călărași,.. 2, .,. ,înscris în C. F. nr._ a Mun. Călărași, respectiv CF nr._-C 1-U 19, cu număr cadastral 560 ( terenul de sub construcție ), respectiv 560/5,1,4( apartamentul), în valoare de 114.000 lei ,aragaz Zanussi în valoare de 764,25 lei, 1 seturi de farfurii 6 persoane în valoare de 288 lei, 1 set boluri în valoare de 38,4 lei,1 grill electric în valoare de 96,2 lei, TV color în valoare de 749 ,93 lei, 1 calculator în valoare de 1400 lei,1 imprimantă color în valoare de 360 lei, un sistem audio cu 4 boxe în valoare de 672 lei, covor în valoare de 262,5 lei, 1 canapea cu 2 fotolii în valoare de 1725 lei,o mobilă sufragerie în valoare de 1488 lei ,10 m jaluzele verticale în valoare de 408 lei, glastră ornamentală în valoare de 36 lei, 2 pături în valoare de 105 lei,2 lenjerii de pat în valoare de 119 lei, set perne pat în valoare de 168 lei, 1 pilotă în valoare de 90 lei, 2 tablouri în valoare de 48 lei, ceas de perete în valoare de 55,5 lei, ornament ancoră în valoare de 63,75 lei, 2 icoane în valoare de 48 lei, set cești cafea în valoare de 49,3 lei, 2 seturi pahare normale în valoare de 21,6 lei, set pahare cu picior în valoare de 21,6 lei, tavă yena în valoare de 57,8 lei, 2 scaune cu spătar în valoare de 208 lei.
Ia act că valoarea lotului atribuit reclamantului este de 123.343,83 lei.
Atribui pârâtei următoarele bunuri comune sau c/val. lor: frigider Artic în valoare de 1049,3 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 630 lei, colțar bucătărie, masă și 2 scaune în valoare de 435 lei, set de farfurii 6 persoane în valoare de 288 lei, set tacâmuri în valoare de 47,6 lei, prăjitor de pâine în valoare de 63 lei, o hotă în valoare de 90 lei, cuier haine cu 2 cutii de încălțăminte în valoare de 183,75 lei, colțar din piele ecologică cu 9 perne în valoare de 1797 lei, TV color în valoare de 749 ,92 lei, imprimantă alb negru în valoare de 270 lei ,6 covoare în valoare de 1575 lei, 10 m jaluzele verticale în valoare de 408 lei, mobilă dormitor ( pat, șifonier, comodă) în valoare de 825 lei, glastră ornamentală în valoare de 36 lei, 1 pătură în valoare de 52,5 lei,2 lenjerii de pat în valoare de 119 lei, set perne pat în valoare de 168 lei, 1 pilotă în valoare de 90 lei, 2 tablouri în valoare de 48 lei, ceas de perete în valoare de 55,5 lei, 2 icoane în valoare de 48 lei, set cești cafea în valoare de 49,3 lei, set pahare cu picior în valoare de 21,6 lei, set boluri sticlă în valoare de 38,4 lei, 2 scaune cu spătar în valoare de 208 lei.
Ia act că valoarea lotului atribuit pârâtei este de 9345,87 lei .
Pentru egalizarea valorică a loturilor obligă reclamantul către pârâtă la plata sumei de 10.557,58 lei cu titlu de sultă .
Respinge cererea pârâtei privind obligarea reclamantului de a-i achita cu titlu de creanță c/val. a 1/2 din îmbunătățirile efectuate la imobilul proprietatea acestuia, respectiv din ratele achitate la creditul contractat de el la Piraeus Bank. Compensează cheltuielile de judecată ale părților și obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 1000 lei cu acest titlu.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică 7.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
E. D. ELENADINESCU M.
Red. ED/Dac. DM
Ex.5/azi 20.05.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1374/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1448/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
