Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3648/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3648/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 3648/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă nr. 3648
Ședința publică din data de 26.11.2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - E. D. E.
GREFIER - D. M.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta N. S. în contradictoriu cu pârâtul T. C.,având ca obiect exercitare autoritate părintească minor.
La apelul nominal s-au prezentat reclamanta, asis. de av. D. O. și curatorul special –av. M. M. pentru pârât, lipsă fiind pârâtul și autoritatea tutelară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier,după care:
Av. D. O. pentru reclamantă, având cuvântul, depune la dosar dovada citării pârâtului prin publicitate lărgită și solicită în dovedire admiterea probei cu acte și doi martori prezenți la acest termen.
Curatorul special –av. M. M. pentru pârât, având cuvântul,precizează că nu are probe de administrat în cauză.
Instanța în baza art. 258 C.p.c admite proba cu înscrisuri ,propusă de reclamantă, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei și în baza art. 321 C.p.c procedează la audierea martorilor, declarațiile date sub prestare de jurământ fiind consemnate în procese verbale separate atașate la dosarul cauzei .
Instanța ia act că nu mai sunt cereri de formulat sau probe noi de administrat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Av. D. O. pentru reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, în sensul ca prin sentința civilă ce se va pronunța să se stabilească ca autoritatea părintească cu privire la minor să fie exercitată de reclamantă, domiciliul acestuia să fie tot la ea, corelativ cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea lui, fără cheltuieli de judecată .
Din probele administrate în cauză a reieșit cu certitudine faptul că pârâtul nu s-a mai interesat de minor ,de când acesta avea 1 lună, reclamanta având toate condițiile necesare pentru a-i asigura un trai decent minorului.
Curatorul special –av. M. M. pentru pârât, având cuvântul, solicită admiterea în parte a acțiunii reclamantului, în sensul ca autoritatea părintească cu privire la minor să fie exercitată în comun,iar locuința acestuia să fie la mamă, corelativ cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea lui .
Menționează faptul că din probe nu rezultă cu certitudine faptul că tatăl nu s-a interesat de minor și că dacă reclamanta vrea să plece în străinătate cu minorul, instanța poate complini consimțământul acestuia.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de fată;
P. cererea introdusă la această instanța la data de 7.09.2015 și înregistrată sub nr._ ,reclamanta N. S., CNP_, domiciliată în Călărași, ..21, .. G, ., a chemat în judecată pe pârâtul T. C., cu ultimul domiciliu cunoscut în Oltenița,.,nr. 38, jud. Călărași, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se stabilească ca autoritatea părintească cu privire la minorul A. F.,născut la data de 22.12.2013 să fie exercitată de ea, iar locuința acestuia să fie tot la ea .
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că în urma relațiilor de concubinaj pe care le-a avut cu pârâtul a rezultat minorul A. F.,născut la data de 22.12.2013 . A mai precizat că după nașterea minorului, la aproximativ 2 săptămâni, pârâtul a plecat, iar de atunci nu a mai luat legătura cu ea și nici nu s-a mai interesat de soarta copilului .
A mai învederat că de atunci minorul a rămas în grija și întreținerea sa exclusivă, că are suficiente condiții pentru a-i asigura un trai decent, ajutată de familia sa, iar în plus are și o relație afectivă puternică cu el.
A solicitat ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de ea,întrucât nu știe nici măcar unde locuiește pârâtul ,iar acesta nici nu a dorit să se implice în educarea lui,neavând nici un fel de comunicare cu el,iar domiciliul acestuia să fie tot la ea .
În dovedirea cererii sale reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu martori, referatul de anchetă socială și înscrisuri, depunând în acest sens la dosarul cauzei copia C.I. și a certificatului de naștere al minorului,un contract de vânzare cumpărare al imobilului proprietatea părinților săi.
În drept a invocat prev. art. 398, 402,483,496,529, 490 al.2 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrată.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 194 N.C.P.C, în conformitate cu disp. art. 201 alin. 1 N.C.P.C., prin rezoluția din data de 8.09.2015, instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât, cu mențiunea ca în termen de 25 de zile, potrivit disp. art. 165 N.C.P.C. să depună întâmpinare, sub sancțiunea disp. art. 208 alin.2 N.C.P.C .
Întrucât pârâtul nu a depus întâmpinare instanța a stabilit termen de judecată la data de 5.11.2015, când părțile au fost legal citate.
Din referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantei a reieșit faptul că acesta locuiește împreună minorul și cu mama sa, în imobilul proprietatea acesteia, compus din două camere, mobilate cu strictul necesar.
Din referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul pârâtului a reieșit faptul că acesta locuiește împreună cu mama sa, în imobilul proprietatea acesteia din urmă, care a comunicat că el este plecat în Spania, la muncă.
Instanța la termenul din 5.11.2015 a dispus,având în vedere concluziile referatului de anchetă socială, citarea pârâtului prin publicitate lărgită, conform art. 167 C.p.c ,dar și desemnarea pentru acesta a unui curator special dintre avocații B.A Călărași, în persoana d-nei av. M., stabilindu-se un onorariu de 260 lei,în sarcina reclamantei, ce a fost achitat.
La termenul de judecată la data de 26.11.2015, au fost admise probele propuse de reclamantă, respectiv proba cu actele aflate la dosarul cauzei și martori, curatorul pârâtei achiesând la acestea .
Martora D. E., audiată la cererea reclamantei, a arătat că a fost vecină cu părțile în Italia și știe că, la cca. 3 săptămâni după nașterea copilului, pârâtul a părăsit domiciliul și timp de 6 luni cât a rămas ea acolo, el nu a mai revenit în domiciliu. A mai precizat că ulterior, ea a revenit în țară și s-a reîntâlnit cu reclamanta în urmă cu 2 luni, când a venit acasă și a înțeles din discuțiile cu ea că locuiește cu copilul și mama ei ,într-un apartament în Călărași. A mai menționat că din câte știe pârâtul nu a mai revenit în Italia să își vadă copilul și nici nu a contribuit la întreținerea lui, de el ocupându-se în exclusivitate mama. A mai precizat că din discuțiile avute cu reclamanta a înțeles că pârâtul nu a mai căutat-o niciodată și nu a venit să își vadă copilul .A mai adăugat că reclamanta are o relație bună cu copilul ei și îl îngrijește ajutată
fiind și de mama ei.
Martorul D. P., audiat tot la cererea reclamantei, a învederat că a stat în Italia vreo 4 luni și că a fost vecin cu părțile, constatând
că aveau neînțelegeri, însă nu știe din ce motiv. A mai menționat că, la l lună după ce reclamanta a născut, pârâtul a plecat de acasă și cât a mai rămas el nu a mai revenit. A mai precizat că personal nu a mai ținut legătura cu nici unul dintre ei, însă a mai văzut-o pe reclamantă ulterior în țară cu mama ei și cu copilul și a discutat cu ea, ocazie cu care i-a spus că pârâtul nu s-a mai întors să reia conviețuirea cu ea. A mai adăugat că din câte știe, tot de la ea, pârâtul nu și-a mai văzut copilul de când avea l lună, însă nu știe dacă a trimis bani pentru întreținerea lui . A mai adăugat că reclamanta este acasă cu copilul, iar în Italia lucra la o bătrână.
P. concluziile puse ,curatorul special al pârâtului a solicitat admiterea doar în parte a acțiunii reclamantei, în sensul de a se stabili ca autoritatea părintească să se exercite în comun.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarea situație de fapt: în urma relațiilor de concubinaj dintre părți a rezultat minorul A. F.,născut la data de 22.12.2013.Conform declarațiilor martorilor audiați,părțile s-au separat în Italia, la câteva săptămâni după nașterea minorului,pârâtul părăsind domiciliul comun, fără a mai lua legătura cu reclamanta și nici nu s-a mai interesat de soarta copilului . De atunci și pînă în prezent reclamanta s-a ocupat singură de creșterea și întreținerea minorului,ajutată doar de mama sa ,ea ne mai având nici un contact cu pârâtul.
P. probele administrate în cauză, reclamanta a dovedit că este un părinte responsabil, care se preocupă de bunăstarea materială a copilului lui, dar și că are condiții pentru a-i asigura un trai decent și în plus, are și o relație afectuoasă, strânsă, cu acesta. Astfel din înscrisurile depuse la dosar, dar și din declarațiile martorilor audiați a reieșit că aceasta locuiește împreună cu mama sa, într-un imobil proprietatea acesteia din urmă,având venituri suficiente pentru a-i asigura minorului un trai decent și a-l întreține corespunzător,ea lucrând în Italia, la îngrijirea unei persoane . Pe de altă parte, pârâtul, nu l-a mai vizitat niciodată pe minor de aprox. 2 ani și nici nu a contribuit la întreținerea lui, ceea ce dovedește că nu este în nici un fel interesat de soarta acestuia .
Având în vedere că reclamanta este singurul părinte, care în ultimii 2 ani s-a implicat efectiv în creșterea, educarea și întreținerea copilului, ținând cont și de vârsta fragedă a acestuia, de doar 2 ani, când are nevoie de o grijă și atenție specială ,pe care doar mama i le poate oferi, instanța apreciază că este în interesul superior al lui să fie exercitată autoritatea părintească, cu privire la el, doar de către ea,iar locuința acestuia să fie tot la ea. De altfel exercitarea în comun a autorității părintești ar fi în cauză doar formală, câtă vreme reclamanta nici măcar nu știe unde este în prezent pârâtul, iar acesta nu s-a implicat în nici un fel în viața copilului său, dovedind că este dezinteresat de viața copilului său.
Față de această situație de fapt, văzând și dispozițiile art. 505 și urm. C. civ. urmează a admite acțiunea reclamantei.
Conform art. 496 C. civ. urmează ca locuința minorului să fie stabilită la reclamantă, având în vedere că aceasta a făcut dovada că-i poate asigura un trai decent.
Întrucât ambii părinți conform legii, sunt datori să contribuie la întreținerea copilului lor minor, ale cărui nevoie sunt prezumate de lege, instanța urmează ca în baza dispozițiilor art. 499 rap. la art. 529 C. civ., să-l oblige pe pârât către reclamantă, în favoarea minorului, la plata unei pensii de întreținere în sumă de 180 lei lunar, începând de la data introducerii acțiunii ( 7.09.2015) și până la majoratul acestuia.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța a avut în vedere venitul minim pe economie din România,întrucât nu se cunoaște domiciliul exact al pârâtului, din acest moment,care de la data de 1.07.2015 este în cuantum de 1050 lei brut,ca și faptul că acesta nu mai are alți copii în întreținere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta N. S., CNP_, domiciliată în Călărași, ..21, .. G, ., împotriva pârâtului T. C., cu ultimul domiciliu cunoscut în Oltenița,.,nr. 38, jud. Călărași, citat și prin publicitate lărgită.
Stabilește ca autoritatea părintească, cu privire la minorul A. F.,născut la data de 22.12.2013, să se exercite în exclusivitate de reclamantă, iar locuința lui să fie tot la ea .
Obligă pârâtul către reclamantă,la plata în favoarea minorului A. F. a unei pensii de întreținere în sumă de 180 lei lunar, începând de la data introducerii acțiunii ( 7.09.2015 ) și pînă la majoratul acestuia .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică, azi 26.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
JUD. E. D. E. D. M.
Red.E.D.
Dact.M.D.
Ex.5/ azi 27.11.2015
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... |
|---|
