Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3662/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3662/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 3662/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă Nr. 3662/2015
Ședința publică din data de 27 noimebrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A. T.
Grefier D. C-tina M.
Pe rol soluționarea cererii formulate de reclamanta D. Rarița în contradictoriu cu pârâtul D. S., având ca obiect ordonanță președințială –legături personale cu minorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat: reclamanta personal, legitimată cu C.I. ..L. nr._, asistată de av. M. T., în baza împuternicirii avocațiale nr._, aflată la fila 9 din dosar și av. N. L. pentru pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr._, aflată la fila 20 din dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederând că, pârâtul a formulat întâmpinare, după care;
Instanța înmânează apărătorului reclamantei copie de pe întâmpinarea formulată de pârât.
Instanța acordă cuvântul în dezbaterea probelor.
Av. M. T. pentru reclamanta, având cuvântul, depune la dosar un set de înscrisuri iar în dovedirea cererii formulate propune administrarea probelor cu înscrisuri.
Av. N. L., pentru pârât, solicită respingerea probei cu înscrisurile depuse la acest termen. În combaterea cererii formulate de reclamantă propune administrarea probelor cu înscrisuri și referat de anchetă psihosocială la actualul domiciliu al reclamantei. Precizează că, solicită acordarea unui termen pentru studierea înscrisurilor depuse de reclamantă.
Deliberând, în temeiul art. 258 C.proc.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că este admisibilă și poate duce la soluționarea cauzei. În temeiul art. 999 alin.3 C.proc.civ., instanța respinge proba cu referat de anchetă psihosocială solicitată de pârât întrucât administrarea acesteia ar necesita acordarea unui termen îndelungat. Respinge și cererea de amânare a cauzei formulată de apărătorul pârâtului, acesta putând lua cunoștință de înscrisuri până la a doua strigare a cauzei.
Av. N. L., pentru pârât, având cuvântul, precizează că nu solicită lăsarea dosarului la a doua strigare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 C.proc.civ., instanța acordă cuvântul pentru dezbateri pe fondul cauzei.
Av. M. T., pentru reclamanta, solicită admiterea cererii, așa cum a fost formulată, urmând ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța să încuviințeze reclamantei să aibă legături personale cu minorele D. G. și C. A., prin luarea minorelor la domiciliul său, după următorul program: - din două în două săptămâni, sâmbătă de la ora 8, până duminică la ora 18; în zilele de marți și joi, în intervalul 17-19; în prima jumătate a vacanței de iarnă, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Călărași.
Av. N. L. având cuvântul pentru pârât, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii întrucât reclamanta nu face dovada existenței unui alt dosar și în consecință, respingerea acțiunii formulate. În situația în care va fi respinsă excepția inadmisibilității, pe fond solicită admiterea în parte a cererii formulate de reclamantă, astfel cum a arătat în întâmpinare întrucât reclamanta nu oferă condițiile materiale si locative pentru ca minorele să rămână peste noapte la ea. Totodată, solicită înlăturarea înscrisurilor depuse de reclamantă la acest termen de judecată. Cu cheltuieli de judecată.
Av. M. T., pentru reclamantă, în replică, arată că aceasta, în prezent, locuiește într-un imobil cu mai mult confort decât cel anterior, situat mai aproape de serviciu.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 13.11.2015, sub nr._, reclamanta D. Rarița a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. S., pe cale de ordonanță președințială, pe perioada soluționării căilor de atac împotriva sentinței civile pronunțate de această instanță în dosarul de divorț nr._, fixarea unui program de vizitare a minorelor D. D. G. și D. C. A., după cum urmează: din două în două săptămâni, sâmbăta de la ora 8, până duminică la ora 18, în cursul săptămânii în zilele de marți și joi, în intervalul 17-19, jumătate din vacanțele prevăzute în programul de învățământ, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că pârâtul îi refuză orice contact cu minorele și îi adresează injurii de față cu acestea, încercând să le îndepărteze. A mai arătat că în data de 8 noiembrie reclamanta a mers la domiciliul pârâtului cu un tort și cadouri pentru minore, însă pârâtul a gonit-o, a jignit-o și a amenințat-o cu bătaia.
Reclamanta a învederat și că acțiunea este motivată de dorința de a-și apăra copiii de un comportament impus prin amenințare, fără a se ține cont de nevoile minorelor, iar până la soluționarea căilor de atac pot trece multe luni fără ca reclamanta să își poată vedea copiii.
În drept, au fost invocate art. 997, 998 și 999 C.proc.civ.
La data de 26.11.2015 pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii ca inadmisibilă și, în subsidiar, admiterea în parte a cererii, în sensul păstrării legăturilor personale după următorul program: în primul și al treilea week-end din lună, de sâmbătă ora 10.00 până seara la ora 18.00 și jumătate din vacanțele școlare prevăzute în programul de învățământ.
În apărare, s-a arătat, în esență, că cererea este inadmisibilă dacă nu se face dovada existenței pe rolul acestei instanțe a procesului de fond având ca obiect stabilire legături personale cu minorele. Pe fond, pârâtul a precizat că nu este de acord cu luarea minorelor în domiciliul reclamantei întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile legale de a asigura condiții materiale pentru ca minorele să doarmă în locuința reclamantei.
Pârâtul a mai precizat că nu este de acord cu luarea minorelor în timpul săptămânii, întrucât acestea merg la școală și la grădiniță, iar minora cea mare refuză constant să plece cu mama sa din domiciliul tatălui.
În drept, au fost invocate art. 205 și 997 C.proc.civ.
În cauză instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:
Potrivit art. 997 C.proc.civ. republ., instanța, stabilind că în favoarea reclamantului există o aparență de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Potrivit art. 997 alin. 5 Cod procedură civilă, pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
De asemenea, art. 997 alin.4 C.proc.civ. prevede că ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului, de unde se desprinde concluzia că existența unui proces de fond având ca obiect stabilire legături personale nu este o condiție de admisibilitate a prezentei cereri.
Pe rolul Judecătoriei Călărași s-a înregistrat acțiunea privind desfacerea căsătoriei și stabilirea măsurilor cu privire la minori după divorț, fiind înregistrată la data de 01.07.2015 sub nr._ .
Condiția caracterului vremelnic al cererii de ordonanță președințială și condiția neprejudecării fondului cauzei sunt îndeplinite în cauză, având în vedere faptul că, în cadrul dosarului civil nr._ al Judecătoriei Călărași se vor reglementa definitiv raporturile dintre părinții divorțați și copiii lor minori, prezenta ordonanță urmând să își producă efectele până la soluționarea definitivă a acestui dosar, independent de împrejurarea dacă reclamanta va formula sau nu o cerere de stabilire a legăturilor personale în cadrul litigiului de fond.
În ceea ce privește urgența pentru stabilirea unui program de vizită în favoarea mamei, instanța reține că relațiile soților sunt deosebit de tensionate, fiind imposibil ca aceștia să se poată înțelege cu privire la desfășurarea legăturilor personale dintre mamă și minore, fiind astfel necesară intervenția instanței pentru a împiedica înstrăinarea minorelor de reclamantă, soții fiind despărțiți în fapt deja de aproximativ 6 luni.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Deși încuviințarea dreptului unui părinte de a avea legături personale cu minorul nu este prevăzută printre măsurile vremelnice asupra cărora se poate statua, pe calea ordonanței președințiale și pe parcursul procesului de divorț (conform art. 920 din Codul de procedură civilă), instanța apreciază că o asemenea cerere este admisibilă.
Astfel, în măsura în care legea permite luarea unei măsuri vremelnice cu privire la stabilirea locuinței copiilor, instanța apreciază că negarea dreptului părintelui căruia nu i s-a stabilit locuința copilului de a avea, tot cu caracter vremelnic, legături personale cu acesta, în aceeași perioadă de timp, ar constitui o gravă încălcare a drepturilor acestui părinte, dar și a principiului interesului superior al copilului, care trebuie să mențină relații personale și contacte directe cu ambii părinți.
Pe de altă parte, instanța consideră că, din interpretarea coroborată și sistematică a dispozițiilor legale anterior menționate, se desprinde concluzia că și luarea unei măsuri provizorii de stabilire a unui program de vizitare a copilului, ca și materializare a dreptului unui părinte de a avea legături personale cu acesta, trebuie să se subordoneze exclusiv principiului interesului superior al copilului.
Printre condițiile speciale de admisibilitate a ordonanței președințiale este prevăzută și aceea a urgenței care se justifică atunci când măsura ce urmează a fi adoptată este necesară, printre altele, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere ori pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Dreptul de a avea legături personale cu copilul trebuie realizat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra creșterii copilului, iar exercitarea acestui drept nu trebuie stingherită, eventual, de prezența obligatorie a celuilalt părinte sau a altor persoane, comunicarea dintre părintele separat de copilul său și acel copil urmând să aibă loc în mod firesc, fără nicio restrângere. Instanța nu poate încuviința programul de vizită astfel cum s-a solicitat prin întâmpinare, întrucât acesta este foarte restrâns (8 ore o dată la două săptămâni) și nu ar permite, în niciun caz, menținerea unei legături afective normale între mamă și fiicele sale în domiciliul pârâtului, dat fiind istoricul neînțelegerilor existente între reclamantă, pe de o parte, și pârât și membrii familiei sale, pe de altă parte.
În ceea ce privește condițiile materiale de locuit pe care le poate oferi reclamanta, instanța apreciază că aceste aspecte au fost luate în considerare atunci când s-a stabilit locuința minorelor, însă obiectul prezentei cauze este încuviințarea legăturilor personale dintre părinte și minore, unde aceste criterii nu au o importanță deosebită, primordial fiind interesul superior al copilului de a menține, pe cât posibil în mod egal, o legătură afectivă cu ambii părinți, chiar dacă aceștia nu mai locuiesc împreună.
Pentru aceste considerente, față de împrejurarea că părțile sunt separate în fapt, că minorele se află în grija tatălui-pârât și că, pe fondul relațiilor tensionate existente între cei doi soți pe durata divorțului, pârâtul poate oricând limita dreptul reclamantei de a avea relații personale cu minorele, instanța apreciază că cererea de chemare în judecată este admisibilă și urmează a fi admisă.
În consecință, instanța va încuviința reclamantei, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Călărași, legături personale cu minorele D. D. G. și D. C. A., prin luarea acestora la domiciliul său, după următorul program - din două în două săptămâni, sâmbătă de la ora 8, până duminică la ora 18; - în zilele de marți și joi, în intervalul 17-19; - în prima jumătate a vacanței de iarnă, având în vedere că, până la vacanțele următoare, se va soluționa definitiv litigiul dintre părți având ca obiect divorț.
În baza art. 453 C.proc.civ. instanța va obliga pârâtul, în calitate de parte căzută în pretenții, la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta D. Rarița, CNP_, domiciliată în com. Independența, ., jud. Călărași, în contradictoriu cu pârâtul D. S., domiciliat în com. Independența, ., jud. Călărași.
Încuviințează reclamantei legături personale cu minorele D. D. G., născută la data de 10.06.2004, și D. C. A., născută la data de 20.06.2010, prin luarea minorelor la domiciliul său, după următorul program: - din două în două săptămâni, sâmbătă de la ora 8, până duminică la ora 18; - în zilele de marți și joi, în intervalul 17-19; -în prima jumătate a vacanței de iarnă, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Călărași.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 27.11.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
T. C. AndreeaDaniela C-tina M.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 3647/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2130/2015.... → |
|---|
